sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Acatistele lunii octombrie (II)

21 Octombrie

Acatistul Sfinţilor Mărturisitori Ioan din Galeş şi Moise Măcinic din Sibiel, apărători şi mărturisitori ai ortodoxiei pe pământ transilvan

După obişnuitul început, se cântă Condacele şi Icoasele:

Condacul 1:

Fericiţi şi fără de prihană v-aţi arătat credincioşilor părinţi mărturisitori, Ioan din Galeş şi Moise Măcinic, căci, vieţuind în credinţa cea adevărată, aţi primit chemarea cea sfântă a preoţiei şi v-aţi îmbrăcat cu podoaba cea prea luminată a muceniciei. Pentru aceasta rugaţi-vă Tatălui Ceresc să ne ocrotească pe noi, cei care vă lăudăm, zicând: Bucuraţi-vă, Sfinţilor Părinţi Ioan şi Moise, mărturisitori ai Ortodoxiei!

Icosul 1:

Apa cea vie a jertfelniciei ne-a izvorât nouă, în pământul românesc al Transilvaniei, prin pătimirea Părintelui Ioan cel din Galeş. Căci acesta Crucea pe umeri luând şi pe Hristos mărturisind a primit de la Dumnezeu cununa cea neveştejită a muceniciei. Pentru aceasta, veniţi toţi iubitorii de Hristos să încununăm cu laude şi cântări duhovniceşti pătimirea mucenicului Ioan, zicând:

Bucură-te, vlăstar răsădit în Ardeal;

Bucură-te, vrednic slujitor la altar;

Bucură-te, preot de tânăr sfinţit;

Bucură-te, mare păstor, neplătit;

Bucură-te, sfeşnic cu lină lumină;

Bucură-te, tânăr cu minte senină;

Bucură-te, luceafăr şi blândul păstor;

Bucură-te, casă pentru-ntregul popor;

Bucură-te, scut al dreptei credinţe;

Bucură-te, preot cu sfântă voinţă;

Bucură-te, Veste bună pentru satul tău;

Bucură-te, că turma ferit-ai de rău;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 2-lea:

Dreptatea şi pacea turmei lui Hristos căutând pe pământ, prigoană ai suferit de la stăpânitorii străini

ai cetăţii Sibiului, căci nerăbdând a suferi să vezi înstrăinarea de la credinţa străbună a fiilor neamului

românesc, Părinte Ioane, ridicat-ai glas de apărare, cântând cu îngerii lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Neputând suferi potrivnicul statornicia ta în dreapta credinţă, te-a supus prigonirii, Părinte Moise, dimpreună cu cei ai casei tale; iar noi văzând pătimirea ta, ne minunăm de puterea lui Dumnezeu care te-a întărit, şi cu laude, îţi cântăm:

Bucură-te, că lui Hristos te-ai dăruit;

Bucură-te, că harul Lui te-a întărit;

Bucură-te, că stăpânitorului nu te-ai supus;

Bucură-te, că Domnului jertfă te-ai dus;

Bucură-te, că Banatul ţi-a dat adăpostire;

Bucură-te, cu Oprea Miclăuş în mărturisire;

Bucură-te, că suferit-ai pentru neamul tău;

Bucură-te, că Domnul te-a păzit de rău;

Bucură-te, că în necazuri ai fost ca o stâncă;

Bucură-te, că credinţa ţi-a fost vie, adâncă;

Bucură-te, că nădejdea ţi-a fost ancoră tare;

Bucură-te, că iubirea ţi-a fost desfătare;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 3-lea:

Epitrahil sfinţit ai socotit lanţurile pe care prigonitorii le-au pus pe grumajii tăi, mucenicule Moise. Văzând ei mărturisirea pentru Hristos şi lumina feţei tale au amuţit, că nu ştiau să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Asemănatu-te-ai cu Hristos, Părinte Ioan; căci pârâşii tăi au venit la tine ca la un tâlhar, iar nu ca la un preot nevinovat, deşi vesteai credinţa cea adevărată la lumina zilei, de la altarul cel sfinţit al Bisericii. De aceea văzând noi prigoana ta şi a familiei tale, te lăudăm zicând:

Bucură-te, că pe Moise preotul l-ai cercetat;

Bucură-te, că-mpreună hrisov aţi semnat;

Bucură-te, că prin Duhul, aţi fost netemători;

Bucură-te, că mustrat-aţi pe asupritori;

Bucură-te, Ioane, preot ne-nfricat;

Bucură-te, că-n suflet credinţa ai păstrat;

Bucură-te, c-avut-ai sfârşit fericit;

Bucură-te, că-n ceruri Domnul te-a primit;

Bucură-te, că-n slavă sfinţii te cinstesc;

Bucură-te, că îngerii ţie îţi vorbesc;

Bucură-te, că ţara îţi face cinstiri;

Bucură-te, că te numeri cu sfinţii martiri;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 4-lea:

Văzând chinul la care erai supus, Părinte Ioane, înlănţuit în temniţa cea întunecată a cetăţii Sibiului, venit-a bătrânul tău tată, Ioan, la mai marii cetăţii pentru a mijloci eliberarea ta, dar aceştia au nesocotit glasul cererii lui. Dar Hristos a fost puru-rea cu tine întărindu-te, căci Îi cântai neîncetat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Despărţitu-te-au oamenii Curţii Imperiale de lumina soarelui, aruncându-te în temniţă întunecoasă mucenice Moise, dar n-au putut lua de la tine lumina lui Hristos, Cel Care, încălzind şi luminând inima ta şi a noastră, ne îndeamnă a-ţi cânta:

Bucură-te, luptător pentru Ortodoxie;

Bucură-te, că gustat-ai din apa cea vie;

Bucură-te, stâncă din Carpaţi tăiată;

Bucură-te, minte de Hristos luminată;

Bucură-te, lacrimă pe faţă prelinsă;

Bucură-te, torţă veşnic aprinsă;

Bucură-te, că-n lupte la cer ai privit;

Bucură-te, că viclenia ai batjocorit;

Bucură-te, că Domnul te-a încurajat;

Bucură-te, mucenice cinstit şi curat;

Bucură-te, reazăm şi stâlp de întărire;

Bucură-te, călăuză sigură spre mântuire;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 5-lea:

Ne bucurăm, sfinte mucenice Ioan, că haina cea strălucitoare a pătimirii tale a biruit înşelăciunea întunericului. De aceea, minunându-ne de răbdarea ta, ne înveşmântăm şi noi cu armele Duhului, ca să luptăm împotriva patimilor şi a vrăjmăşiilor acestei lumi, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Masă sfântă s-a arătat piatra cea rece a temniţei în care ai fost închis, Părinte Ioan. Căci înarmat fiind de Hristos cu nepătimirea, ţi-ai plecat genunchii la rugăciune fără să simţi asprimea frigului şi bezna adâncurilor. Simţirea inimii fiindu-ţi încălzită de Duhul Sfânt şi cu ochii minţii luminaţi de lumina lui Hristos, ai biruit toate uneltirile lui veliar. Pentru aceea, acum şi noi, păcătoşii, ridicăm

ochii la cer şi cu îndrăzneală, te lăudăm:

Bucură-te, ostaş, mult pătimitor;

Bucură-te, al Ortodoxiei sfânt apărător;

Bucură-te, strajă şi ancoră tare;

Bucură-te, podoabă în sfinte altare;

Bucură-te, alinător de suflete-ndoite;

Bucură-te, preot, rugător fierbinte;

Bucură-te, toiag ce sprijini neputinţa

Bucură-te, doctor ce vindeci suferinţa;

Bucură-te, pace în lume revărsată;

Bucură-te, voce de îngeri ascultată;

Bucură-te, liră dulce şi suavă;

Bucură-te, că Domnul te-a primit în slavă;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 6-lea:

Purtat de soldaţii Împărăţiei, ca altădată sfântul Apostol Pavel, ai fost aruncat mai întâi între zidurile cetăţii Deva, Părinte Ioane, iar mai apoi, socotind că eşti prea aproape de turma ta cea cuvântătoare alungatu-te-au în pământ străin. Dar înstrăinarea de pământul străbun nu te-a depărtat de dragostea lui Hristos, cântându-I neîncetat: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Strălucit-au faptele tale şi în pământ străin, Părinte Moise, căci rugându-te pururea lui Dumnezeu pentru fiii neamului tău, ai păstrat legătura duhovnicească cu toţi cei ce sufereau pentru dreapta credinţă în ţara ta. Drept aceea, Hristos a întărit pe piatra credinţei inima ta, iar noi iţi aducem aceste cântări de laudă, zicând:

Bucură-te, comoară de îngeri cinstită;

Bucură-te, jertfă de Domnul primită;

Bucură-te, aur în topitoare lămurit;

Bucură-te, smirnă cu parfum plăcut;

Bucură-te,rază, ca semnul biruinţei;

Bucură-te, rouă pe florile credinţei;

Bucură-te, mână de daruri dătătoare;

Bucură-te, hrană îndestulătoare;

Bucură-te, vajnic şi bun mărturisitor;

Bucură-te, cărbune şi foc arzător;

Bucură-te, candelă veşnic aprinsă;

Bucură-te, că-n ceruri ţi-e uşa deschisă;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 7-lea:

Văzând noi astăzi, Părinte Moise, cum pietrele temniţelor măcinat-au grâu românesc, adică trupul tău plin de har dumnezeiesc, ne întărim duhovniceşte şi îndrăznim a cânta lui Dumnezeu, împreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Desfătatu-te-ai pe calea lui Hristos, Ioane, mucenice, de aceea nimic nu ţi s-a părut prea greu pentru El: nici temniţa, nici umilinţele la care ai fost supus; de aceea, văzând tăria ta, cântăm:

Bucură-te, a braşovenilor sfântă podoabă;

Bucură-te, că venit-au grabnic să te vadă;

Bucură-te, că pătimirea-ţi nu o vor uita;

Bucură-te, că de-a pururi cinste îţi vor da;

Bucură-te, că linişte în suflet ei ţi-au pus;

Bucură-te, că spinii suferinţei ţi-au smuls;

Bucură-te, că moartea primit-ai cu plăcere;

Bucură-te, c-aceasta ţi-a fost spre înviere;

Bucură-te, suflet de îngeri cinstit;

Bucură-te, că Domnul în cer te-a primit;

Bucură-te, c-Ardealul te are putere;

Bucură-te, că ţara prin tine nu piere;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 8-lea:

Îndulcitu-te-ai cu dorul de Hristos şi de Ţară, Părinte Ioane, şi te-ai împărtăşit de dumnezeiasca Lui dragoste, Care, împreună cu tine era întemniţat. Haină de nuntă ţesutu-ţi-ai din răbdarea chinurilor, iară noi, văzând smerenia ta şi neînduplecata ta nădejde, Domnului cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Fiind întărit de Trupul şi Sângele lui Hristos din dumnezeiasca Liturghie, nu te-ai lepădat de El atunci când slujitorii crăieşti ţi-au făgăduit daruri alese. De aceea, văzând noi statornicia inimii tale, nepătată de vânzare, îţi cântăm într-un cuget unele ca acestea:

Bucură-te, părinte închis pentru credinţă;

Bucură-te, că trecut-ai prin multă suferinţă;

Bucură-te, preot de îngeri slujit;

Bucură-te, sfinte de Domnul iubit;

Bucură-te, rază din soare aprinsă;

Bucură-te, stea de-a pururi nestinsă;

Bucură-te, hrană de Domnul gătită;

Bucură-te, pâine de Duhul dospită;

Bucură-te, apă din „apa cea vie”;

Bucură-te, cale către veşnicie;

Bucură-te, armă ce apără glia;

Bucură-te, strajă pentru România;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 9-lea:

Tot neamul creştinesc, Părinte Moise, pomeneşte suferinţele tale pentru dreapta credinţă. Poporul dreptmăritor te cinsteşte pentru că tu ai reînviat în sufletul confraţilor tăi dragostea de ţară şi de credinţa strămoşească, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Lacrimile de rugăciune ale fraţilor tăi din Ardeal, primeşte-le ca pe nişte mărgăritare de mult preţ. Fii, prea bunule Părinte, mijlocitor şi rugător către Milostivul Dumnezeu, pentru cei ce cu evlavie cântă:

Bucură-te, frate cu cei osândiţi;

Bucură-te, prieten ce cei oropsiţi;

Bucură-te, tată pentru sărmani;

Bucură-te, mamă pentru orfani;

Bucură-te, leagăn pentru copii:

Bucură-te, viaţă pentru cei vii;

Bucură-te, casă pentru străini;

Bucură-te, ţară pentru români;

Bucură-te, sfeşnic cu lină lumină;

Bucură-te, masă pururea plină;

Bucură-te, sprijin pentru popor;

Bucură-te, mare mijlocitor;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 10-lea:

Cât de dulci pentru tine au fost cuvinte dumnezeieşti: „intră în bucuria Domnului tău”, pe care le-ai auzit de la Hristos-Dumnezeu, vrednicule de pomenire, Mucenice Ioan. Pentru aceea, împreună cu sfinţii mucenici, cânţi: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid de întărire şi turn de credinţă te arăţi evlavioşilor ortodocşi, căci Hristos primindu-te în cămările cereşti, te-a încununat mucenic şi te-a aşezat în ceata sfinţilor martiri, Părinte Moise. Pentru aceasta, ne bucurăm de harul care l-ai primit în ceruri şi te lăudăm:

Bucură-te, floare sădită în rai;

Bucură-te, sfinte primit cu alai;

Bucură-te, omule al lui Dumnezeu;

Bucură-te, slavă pentru neamul tău;

Bucură-te, cinste pentru braşoveni;

Bucură-te, bucurie pentru ardeleni;

Bucură-te, tărie pentru Biserici;

Bucură-te, icoana sfinţiţilor clerici;

Bucură-te, chivot de har păstrător;

Bucură-te, parfumul plăcut mirositor;

Bucură-te, vieţuitor în cele cereşti;

Bucură-te, că veşnic pe Domnul priveşti;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 11-lea:

Făclie aprinsă eşti în sălaşele cereşti, Părinte Moise, întru tot fericite, luminează calea noastră, a celor rămaşi în iureşul ispitelor şi al necazurilor vieţii, ca să putem cânta, după cuviinţă, împreună cu tine, lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

În ceruri vezi de-a pururi faţa lui Hristos, pe Care L-ai slujit cu credinţă până la sânge, Părinte Ioan. Nu înceta a te ruga pentru noi, ca să putem răbda, asemenea ţie primejdiile şi necazurile vieţii, ca astfel să-ţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, viaţă înnoită prin cruce;

Bucură-te, cântec ce linişte-aduce;

Bucură-te, ură schimbată-n iubire;

Bucură-te, luptă spre nepătimire;

Bucură-te, frunte cu spini încoronată;

Bucură-te, minte de Duhul udată;

Bucură-te, că Domnul în cer te-a adus;

Bucură-te, că îngeri cunună ţi-au pus;

Bucură-te, sfinte primit între sfinţi;

Bucură-te, că eşti avă între părinţi;

Bucură-te, steaua ce arăţi soarele;

Bucură-te, armă ce sfarmă zăvoarele;

Bucură-te, Părinte Ioan, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 12-lea:

Comoară de mult preţ şi rugător fierbinte te are Biserica, Părinte Ioan, mucenicul lui Hristos. Pe tine, care străluceşti în lumina cea neapropiată şi vezi faţa cea negrăită a Prea Sfintei Treimi, te rugăm ajută-ne să dobândim pacea inimii şi liniştea sufletelor noastre, ca să putem cânta, împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Pe cel ce este podoaba mucenicilor şi mare folositor credincioşilor, adunându-ne, o iubitorilor de prăznuire, să încununăm cu cântări de laude pe mucenicul Moise, zicând:

Bucură-te, părinte de Domnul cinstit;

Bucură-te, înger de îngeri dorit;

Bucură-te, sfinte cu har curgător;

Bucură-te, mană pentru popor;

Bucură-te, suflet de Duhul Sfânt plin;

Bucură-te, floare sub cerul senin;

Bucură-te, piatră din stânca Hristos;

Bucură-te, liră cu viers prea frumos;

Bucură-te, izvor cu apă cristalină;

Bucură-te, făclie cu lină lumină;

Bucură-te, că la Domnul pururi mijloceşti;

Bucură-te, că din ceruri veşnic ne priveşti;

Bucură-te, Părinte Moise Măcinic, mărturisitor al Ortodoxiei!

Condacul al 13-lea:

O, prea lăudaţilor mucenici Ioan şi Moise, preoţi şi apărători ai dreptei credinţe şi propovăduitorii Adevărului, primiţi aceste rugăciuni şi fiţi mijlocitori către Prea Milostivul Dumnezeu. Ajutaţi-ne, cu rugăciunile voastre să biruim uneltirile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi şi să ne învrednicim a ajunge la cunoaşterea adevărului, descoperit în noi şi în firea lucrurilor, ca să putem cânta neîncetat împreună cu voi, cântarea îngerească: Aliluia! (de trei ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul 1: Apa cea vie a jertfelniciei… şi Condacul 1: Fericiţi şi fără prihană…; şi se face otpustul.

26 octombrie

Acatistul Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacele şi Icoasele

Condacul 1

Învăţătorului dreptslăvitoarei credinţe celei întru Hristos, surpătorului şi ruşinătorului păgânătăţii, Izvorâtorului de mir, Marelui Mucenic Dimitrie, ostaşul cel adevărat al lui Hristos, care s-a arătat Bisericii ca un soare şi mare apărător credincioşilor, toţi acum cântări de mulţumire şi laude din suflet cu dorire aducându-i să-i cântăm: bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Icosul 1

Credinţa adevărată învăţând-o, Mucenice Dimitrie, de la părinţii tăi, ai vieţuit pe pământ prin darul lui Dumnezeu ca un înger, luminat mărturisind şi învăţând pe toţi apoi cu milostenii, cu neîncetate rugăciuni şi cu chinuri. Pentru care noi aducem ţie aceste cântări de laudă:

Bucură-te, că tu ca un înger pe pământ ai vieţuit;

Bucură-te, că luminat pe Hristos ai mărturisit;

Bucură-te, că din părinţi binecredincioşi ai răsărit;

Bucură-te, că dreapta credinţă până la sfârşit o ai păzit;

Bucură-te, că prin postire şi rugăciuni necontenite, îngerilor te-ai asemănat;

Bucură-te, că prin faceri de bine şi lacrimi, pe demoni i-ai înfricoşat;

Bucură-te, nemuritoare odraslă a cetăţii Tesalonicului;

Bucură-te, reazem neclintit al Iliricului;

Bucură-te, săditorule al creştinătăţii;

Bucură-te, dezrădăcinătorule al păgânătăţii;

Bucură-te, că întru primejdii lumii eşti mare apărător;

Bucură-te, că celor ce cu credinţă năzuiesc la tine le eşti gata folositor;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 2-lea:

Auzind împăratul Maximian că părintele tău, mucenice al lui Hristos, a murit şi socotind a te trage pe tine la un gând cu el, ţi-a dat dregătoria de proconsul, iar tu de ai şi primit, însă cu înţelepciunea cea dată ţie de sus, pricepând măiestriile lui, ai rămas cu darul lui Dumnezeu neprins de dânsele, cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Mucenice de trei ori fericite, n-ai voit a te supune poruncii împăratului de a ucide pe toţi cei ce cheamă numele lui Iisus, cel răstignit, ci mai vârtos luminat L-ai mărturisit pe El. Şi ca alt Pavel pe toţi ai învăţat sfânta credinţă, iar multa închinare la idoli, cea fără de Dumnezeu, o ai dezrădăcinat. Pentru aceea vrednic eşti a auzi de la noi acestea:

Bucură-te, că afară de Dumnezeu, n-ai ales mai mult;

Bucură-te, că voinţei împăratului nu te-ai supus;

Bucură-te, că pe Dumnezeu cel adevărat L-ai mărturisit luminat;

Bucură-te, că trupul tău vitejeşte nu l-ai cruţat;

Bucură-te, că tu credinţa cea în Iisus Hristos o ai mărturisit;

Bucură-te, că pe vrăjmaşii Crucii i-ai biruit;

Bucură-te, că locuitorilor Tesalonicului alt Pavel te-ai arătat;

Bucură-te, că pe ei credinţa cea în Hristos i-ai învăţat;

Bucură-te, că cinstea tiranului împărat o ai batjocorit;

Bucură-te, că de sfaturile lui te-ai lepădat;

Bucură-te, că de darurile lui te-ai îngreţoşat;

Bucură-te, că plată pentru dreapta credinţă de sus ai luat;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 3-lea:

Plin fiind de darul lui Dumnezeu, Mucenice Dimitrie, care te lumina şi te înţelepţea prin fapte bune, ca pe o scară mergând din putere în putere, viteaz ostaş te-ai arătat al cerescului Împărat, Iisus. Netemându-te de neputinciosul împărat pământesc, Împăratului Hristos cu mare glas ai cântat: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Râvnind, ai râvnit pentru dreapta credinţă a lui Hristos, pe care o aveai pururea în inima ta, răbdătorule de chinuri; mai înainte de a veni Maximian în Tesalonic, ai încredinţat averea ta slugii tale Lupu, ca să o împartă la săraci, iar tu, sfinte, prin rugăciuni şi post, te-ai gătit spre nevoinţă, stând în îndrăzneaţă cugetare; pentru aceea îţi zicem:

Bucură-te, că momirea împăratului întru nimic o ai socotit;

Bucură-te, că ai mărturisit luminat tuturor un Dumnezeu în Sfânta Treime;

Bucură-te, că de credinţa părinţilor tăi tare te-ai ţinut;

Bucură-te, că n-ai îngăduit a se huli credinţa cea dreaptă;

Bucură-te, că bună pildă cetăţenilor Tesalonicului te-ai făcut;

Bucură-te, că neguţătoria sufletului bine o ai chibzuit;

Bucură-te, că adevărata credinţă o ai înălţat;

Bucură-te, că nedumnezeirea de tot o ai nimicit;

Bucură-te, că bogăţia ta întru nimic o ai socotit;

Bucură-te, că toată averea la săraci o ai împărţit;

Bucură-te, folositor şi ajutător de obşte;

Bucură-te, apărătorule cu deosebită trebuinţă pentru mine;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 4-lea:

Fiind înştiinţat împăratul de credinţa ta, viteazule mărturisitor, a venit în Tesalonic, înaintea căruia stând, cu îndrăzneală ai mărturisit pe Hristos, Dumnezeu adevărat, iar mulţimea de zei cea păgânească o ai ocărât; de care el foarte mâniindu-se, a poruncit să te închidă în temniţă, unde intrând tu, cuvios suflet, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Foc arzător având în sufletul tău, fericite Mucenice Dimitrie, pentru dragostea Celui dorit al tău, întru nimic socotind chinurile, întărit de darul Lui, vesel ai intrat în temniţă, şezând ca întru o cămară luminoasă, rugându-te şi cântând psalmi; pentru care de la noi auzi acestea:

Bucură-te, că ai fost împuternicit cu darul lui Hristos;

Bucură-te, că pe cei vrăjmaşi, cu răbdare i-ai biruit;

Bucură-te, că pentru Hristos în temniţă ai fost dat;

Bucură-te, că pe diavolul l-ai înfiorat;

Bucură-te, că temniţa ţie cămară luminoasă s-a arătat;

Bucură-te, că în ea, cu cântări şi doxologii pe Dumnezeu ai lăudat;

Bucură-te, că, îngrădindu-te cu semnul crucii, pe scorpie ai călcat;

Bucură-te, că ea, călcată fiind, nevătămat ai rămas;

Bucură-te, că ai urât dregătoria pământească de proconsul;

Bucură-te, că cereasca ostăşie ai îndrăgit;

Bucură-te, că părinţilor tăi prin rugăciuni ai fost dat;

Bucură-te, că toată cetatea s-a bucurat de naşterea ta;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 5-lea:

Păgânul împărat, îndeletnicindu-se cu jocuri în arene, mulţi din creştini erau ucişi de către un om, puternic luptător, anume Lie, din neamul vandalilor; această fărădelege nesuferind-o creştinul Nestor tânărul, aprins de râvnă a alergat la tine în temniţă, spunându-ţi şi cerând binecuvântare şi rugăciuni ca să-l poată birui; iar tu, Sfinte Mucenice, nădejde având în Cel ce te întărea pe tine, însemnându-l cu semnul Crucii, i-ai zis: du-te, că pe Lie vei birui şi pentru Hristos vei mărturisi, cântând dimpreună: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Tânărul Nestor, nădejde în Dumnezeu având prin tine, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, îndată alergând la acea privelişte, cu mare glas a strigat: o Lie, vino să ne luptăm şi amândoi; iar împăratul văzându-l tinerel şi frumos, chemându-l la sine i-a zis: nu vezi pe câţi a omorât Lie, momindu-l cu făgăduinţa de a-l trage la un gând cu dânsul. Iar el nevrând a strigat: Dumnezeul lui Dimitrie, ajută-mi. Şi îndată s-a apucat cu Lie la luptă, şi aruncându-l în suliţele cele ascuţite, l-a dat la amară moarte, şi aşa s-a plinit proorocia ta, sfinte; pentru care te întâmpinăm cu aceste laude:

Bucură-te, că mândria lui Lie ai surpat;

Bucură-te, că pe Nestor cu Lie a se lupta l-ai îndemnat;

Bucură-te, că prin semnul Crucii ai zis că-l va birui;

Bucură-te, că la amară moarte l-ai dat;

Bucură-te, că tânărul Nestor, reazem tare în Hristos şi în ale tale rugăciuni a avut;

Bucură-te, că de nădejdea sa n-a fost lipsit;

Bucură-te, că proorocia ta, sfinte, s-a plinit;

Bucură-te, că şi Nestor pe Hristos a mărturisit;

Bucură-te, că el la momirile împăratului nu s-a supus;

Bucură-te, că şi lui cunună frumoasă la ceruri i-ai arvunit;

Bucură-te, că din porunca împăratului, de Marcian capul i s-a tăiat;

Bucură-te, că sufletul lui la ceruri cu mucenicii s-a numărat;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 6-lea:

Fiind înştiinţat nebunul împărat, cum că tu, Mucenice Dimitrie, ai fost pricinuitor pierzării lui Lie, s-a mâhnit foarte, mai mult decât ar fi căzut din împărăţia sa, şi îndată a poruncit ostaşilor, ca asemenea cu suliţele să fii străpuns; iar tu, vrednicule de laudă, aşteptai cugetând la bunătăţile ce aveai a le dobândi şi cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Şezând tu în temniţă, viteazule mucenice, a căutat spre tine Domnul de sus, cercetându-te prin îngerul Lui, care ţi s-a arătat ca o preafrumoasă cunună din rai, întru lumină mare, pe care punând-o pe capul tău, ţi-a zis: pace ţie, pătimitorule al lui Hristos, Dimitrie; îmbărbătează-te, întăreşte-te şi biruieşte pe vrăjmaşii tăi; iar tu sfinte, ai răspuns; mă bucur întru Domnul şi mă veselesc întru Dumnezeu, Mântuitorul meu; aprins de dragostea Lui, doreai a-ţi vărsa pentru Dânsul sângele tău, pentru care noi te lăudăm aşa:

Bucură-te, că şezând tu în temniţă vesel te-ai arătat;

Bucură-te, că Hristos din ceruri spre tine a căutat;

Bucură-te, că cercetare de la El prin îngeri ai primit;

Bucură-te, căci cu frumoasă cunună din rai întru lumină mare la tine a venit;

Bucură-te, că vederea îngerului mult te-a bucurat;

Bucură-te, că el capul cu cunună ţi-a încununat;

Bucură-te, că primind cununa, din inimă ai mulţumit;

Bucură-te, că pe vrăjmaşul foarte mult l-ai scârbit;

Bucură-te, că pace, îmbărbătare şi întărire, prin înger ai luat;

Bucură-te, că prin răbdare întemeietor dreptei credinţe te-ai arătat;

Bucură-te, că întru dânsul bucurându-te te-ai veselit;

Bucură-te, că pentru Dânsul sângele a-ţi vărsa ai dorit;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 7-lea:

Începând a se lumina de ziuă, au intrat ostaşii în temniţă la tine, mare mucenice, aflându-te stând vesel la rugăciune, şi îndată a început a te străpunge cu suliţele; iar tu, nevoitorule, cu suflet viteaz ai ridicat mâna dreaptă, împungându-te întâia suliţă în coastă, închipuind astfel patima lui Hristos, Domnul tău, Cel cu suliţa împuns; în mâinile Lui ţi-ai dat sfântul tău suflet, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Cumplit şi fără cruţare, ostaşii au străpuns trupul tău, răbdătorule de chinuri al lui Hristos, mare mucenic, încât pământul s-a roşit cu sângele tău, făcându-te privelişte îngerilor şi oamenilor; iar tu, rugându-te din adâncul inimii, ai rămas până la sfârşit cu mulţumire răbdând şi neclintit din dreapta credinţă; pentru care primeşte de la noi acestea:

Bucură-te, că intrând ostaşii în temniţă, vesel te-au aflat stând la rugăciune;

Bucură-te, că îndată au început cu suliţele a te străpunge;

Bucură-te, căci cu suflet viteaz mâna dreaptă ai ridicat;

Bucură-te, că întâia suliţă coasta ta a străpuns;

Bucură-te, că patima lui Hristos, Domnul tău, ai închipuit;

Bucură-te, că împungere în coastă ca şi El ai primit;

Bucură-te, că pământul cu sângele tău s-a roşit;

Bucură-te, că privelişte îngerilor şi oamenilor te-ai făcut;

Bucură-te, că suliţele vesel le-ai răbdat;

Bucură-te, că prin ele sufletul tău în mâinile lui Dumnezeu l-ai dat;

Bucură-te, că tare ca un diamant te-ai arătat;

Bucură-te, că până la sfârşit, mulţumind din adâncul inimii, te-ai rugat;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 8-lea:

Mucenice de trei ori fericite, dându-ţi sfântul suflet în mâinile Domnului tău, Căruia cu credinţă ai slujit, s-a dus să petreacă în locaşurile cele cereşti, împreună cu cetele mucenicilor; trupul tău aruncat fără de cinste zăcea la pământ, iar oarecare din credincioşi noaptea mergând l-au luat şi l-au îngropat, cântând toţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

După îngroparea ta, credincioasa sluga ta Lupu, spre semnul dragostei, luând haina şi inelul muiate în sângele tău, sfinte, multe feluri de boli prin ele se tămăduiau şi duhurile cele necurate se goneau; de care minune înştiinţându-se tot Tesalonicul, necredinciosul împărat Maximian a poruncit ca şi pe fericitul Lupu să-l prindă şi să-i taie capul; şi aşa sluga cea bună după stăpânul său, adică după tine, Sfinte Dimitrie, s-a dus la Domnul; pentru care noi îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că trupul tău străpuns fiind a rămas jos;

Bucură-te, că Iisus creştetul tău l-a încununat frumos;

Bucură-te, că nevoinţa ta cea mucenicească acum ai săvârşit;

Bucură-te, căci cu mucenicii în locaşurile cereşti eşti preamărit;

Bucură-te, că de la pământ la cele cereşti te-ai ridicat;

Bucură-te, căci cu mucenicii dimpreună te-ai numărat;

Bucură-te, că lui Lupu, credincioasa sluga ta, haina şi inelul tău i-ai dat;

Bucură-te, că prin ele feluri de boli ai vindecat;

Bucură-te, că şi lui din porunca lui Maximian i s-a tăiat capul;

Bucură-te, că el, după tine, stăpânului său, a urmat;

Bucură-te, cel ce credincioşilor eşti izvor de minuni nedeşertat;

Bucură-te, că demonilor eşti rană anevoie de vindecat;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 9-lea:

Deasupra mormântului tău, sfinte, fiind zidită o biserică mică, în care se săvârşeau multe minuni şi feluri de vindecări bolnavilor se da, un boier credincios, anume Leontie, din părţile Iliricului, de boală grea fiind cuprins, adus şi pus fiind unde sfintele tale moaşte erau în pământ ascunse, îndată a dobândit tămăduire, sculându-se sănătos; pentru care, mulţumind lui Dumnezeu şi pe tine, Sfinte Mucenice Dimitrie, preamărindu-te, a cântat: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Vrând vindecatul boier Leontie a zidi o biserică mare şi frumoasă, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, spre semn de mulţumire, dărâmând pe cea mai mică, a început a săpa şanţurile spre temelie. Dar, o minune! A aflat sfintele tale moaşte întregi şi nestricate, curgând din ele mir binemirositor, unde, adunându-se poporul, cu bucurie scoţându-le din pământ, mulţime nenumărată de bolnavi se tămăduia; iar Leontie, plin de veselie, ridicând degrab la acel loc biserică frumoasă şi minunată, într-însa a pus cinstitele tale moaşte, în raclă de mult preţ; deci, bucurându-ne şi noi de aceasta, grăim către tine aşa:

Bucură-te, că pe Leontie de boală grea l-ai vindecat;

Bucură-te, că el spre mulţumire biserică în numele tău a ridicat;

Bucură-te, că tu har de a face minuni de la Dumnezeu ai luat;

Bucură-te, că trupul tău iarăşi nouă l-ai dat;

Bucură-te, că îndată ce din pământ s-a ivit, mir de bună mireasmă la toţi a tins;

Bucură-te, că pe mulţi de felurite boli i-ai izbăvit;

Bucură-te, că înăuntrul bisericii cu cinste de preoţi s-a aşezat;

Bucură-te, căci credincioşii de aceasta s-au bucurat;

Bucură-te, că întregi sfintele tale moaşte se păzesc;

Bucură-te, că cei ce pătimesc şi cu credinţă năzuiesc la ele, se tămăduiesc;

Bucură-te, vas de mir neîmpuţinat şi de feluri de boli vindecător;

Bucură-te, că pentru toţi eşti de daruri împărţitor;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 10-lea:

Binecredinciosul Leontie, voind a se întoarce la Iliric, a vrut să ia o parte din sfintele tale moaşte, ca şi acolo în patria sa să zidească o biserică în numele tău, sfinte; iar tu, arătându-te, l-ai certat, ca să nu îndrăznească a lua ceva, iar el luând numai giulgiul muiat în sângele tău şi o parte din aurării, în raclă de aur le-a pus şi, ducându-se, a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Minuni multe făcând tu, sfinte, prin giulgiul tău, lui Leontie arătându-te pe cale, l-ai izbăvit de furtuna ce-l ameninţa şi vrând cu ai săi a trece râul Istrului, i-ai spus să ia racla cu giulgiul în mâinile sale şi să nu se teamă; asemenea şi tuturor celor ce năzuiesc cu credinţă la tine le eşti de obşte folositor şi grabnic ajutător; pentru care-ţi cântăm aşa:

Bucură-te, că pe Leontie, ce din sfintele tale moaşte a vrut să ia, l-ai certat;

Bucură-te, că giulgiul muiat în sângele tău, spre mângâierea lui l-ai dat;

Bucură-te, că de furtuna ce-l ameninţa, arătându-te, l-ai izbăvit;

Bucură-te, căci cu giulgiul râul fără vătămare l-a trecut;

Bucură-te, că el, sosind la Sirmion, în biserica ce zidise ţie, acest odor a dat;

Bucură-te, că şi acolo mulţi se îndulciră de minuni şi tămăduiri;

Bucură-te, că pe Marian, eparhul Iliricului, de bubă grea l-ai tămăduit;

Bucură-te, că pe unul ce era îndrăcit l-ai izbăvit;

Bucură-te, că pe altul ce îi curgea sânge l-ai izbăvit;

Bucură-te, că foametea ce era în cetatea ta o ai potolit;

Bucură-te, că pe locuitorii ei, prin primejdia ce-i ameninţa, i-ai izbăvit;

Bucură-te, că celor ce vindeau grâu, arătându-te aievea, le-ai poruncit să înoate spre Tesalonic;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 11-lea:

Sfeşnic cu totul luminos fiind cinstitele tale moaşte, Izvorâtorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, pus în sfeşnicul bisericii, luminează pe toţi cei ce cu credinţă aleargă la ele; deci de un dar ca acesta să nu ne lipseşti şi pe noi, sfinte, cei ce cu dragoste ne aflăm stând înaintea sfintei tale icoane; cu multă smerenie închinându-ne, cerem a fi scutiţi de orice potrivnice întâmplări, iar mai ales de înfricoşătoarea groază a cutremurului şi a ne învăţa să cântăm lui Dumnezeu, dimpreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Evlaviosul împărat Justinian a trimis în Tesalonic bărbaţi cinstiţi să ia o parte din sfintele moaşte, spre sfinţirea bisericii pe care din nou o zidise; ajungând ei la Tesalonic şi de racla ta apropiindu-se, o, minune! deodată a ieşit foc şi scântei de văpaie spre toţi slobozind şi un glas din foc înfricoşător zicând: staţi şi nu îndrăzniţi; iar ei, spăimântaţi, de frică au căzut şi întorcându-se au spus împăratului cele ce s-au făcut, aducând întru mirare pe toţi; pentru care te lăudăm aşa:

Bucură-te, că foc de scântei şi văpaie s-au văzut din racla sfintelor tale moaşte;

Bucură-te, că minunea aceasta pe mulţi i-a îngrozit;

Bucură-te, că în vis lui Onisifor, aprinzătorului de lumini, te-ai arătat;

Bucură-te, că fapta sa, cu iubire de oameni, o ai mustrat;

Bucură-te, că ai poruncit lui să o părăsească şi să se pocăiască;

Bucură-te, că pe el l-ai făcut a se ruşina, trezindu-se din somn;

Bucură-te, că a doua oară iarăşi aievea l-ai mustrat;

Bucură-te, că de glasul tău ca de un tunet la pământ zăcea ca un mort;

Bucură-te, că venindu-şi el întru sineşi singur a mărturisit fapta sa;

Bucură-te, că spăimântându-l, singur a spus tuturor mustrarea ta;

Bucură-te, căci cu minunile tale pe popor ai veselit;

Bucură-te, că vrei ca toţi să se mântuiască de la Dumnezeu;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 12-lea:

Stând înaintea lui Hristos, Cel ce te-a întărit spre pătimire, prea-lăudate Mare Mucenice Dimitrie, de la Dânsul dar ai luat a vindeca pe toţi de patimile sufleteşti şi trupeşti; rugămu-ne deci ţie, sfinte, ca cel ce ai îndrăzneală multă, nu înceta mijlocindu-ne sufletească mântuire nouă, celor ce cinstim a ta pomenire şi cântăm neîncetat: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cu cântări cinstim pomenirea ta, fericim chinurile tale şi îndelungă răbdarea ta, mărim şi lăudăm minunile tale, vitejia şi bărbăţia ta cea nebiruită; bine te cuvântăm ca pe un mare ajutător şi păzitor lumii, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie, şi din inimă grăim ţie acestea:

Bucură-te, că pe episcopul cel prins de barbari l-ai slobozit;

Bucură-te, că pe el la cetatea ta Tesalonic l-ai povăţuit;

Bucură-te, că pe cele două fecioare, ce au cusut chipul tău, le-ai izbăvit;

Bucură-te, că pe răpitorul lor l-ai batjocorit;

Bucură-te, că degrabă le-ai adus pe ele, dimpreună cu chipul, la biserica din Tesalonic;

Bucură-te, că acel chip înaintea altarului spre lauda ta s-a pus;

Bucură-te, că văzându-se ele deşteptate lângă mormântul tău s-au bucurat;

Bucură-te, că cei adunaţi acolo, pentru minune au săltat;

Bucură-te, că de multe ori cetatea ta de năvălirea barbarilor o ai izbăvit;

Bucură-te, că pe mulţi din robia barbarilor i-ai slobozit;

Bucură-te, că dimpreună cu îngerii eşti vorbitor;

Bucură-te, că tuturor de obşte către Stăpânul ne eşti mijlocitor;

Bucură-te, Izvorâtorule de mir, Mare Mucenice Dimitrie!

Condacul al 13-lea:

O, răbdătorule de chinuri al lui Hristos, Izvorâtorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie, această a noastră rugăciune, ce aducem ţie acum cu umilinţă, primeşte-o, şi de bolile sufleteşti şi trupeşti şi de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, cu rugăciunile tale cele bineprimite către Dumnezeu, ne păzeşte, ca împreună cu tine în veacul ce va să fie, să cântăm Lui: Aliluia! (acest Condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul cel dintâi: Credinţa adevărată... şi Condacul întâi: Învăţătorului dreptslăvitoarei credinţe... şi se face otpustul.

27 octombrie

Acatistul Prea Cuviosului Părintelui nostru Dimitrie din Basarabi

Rugăciunile începătoare

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă ţie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacele şi Icoasele

Condacul 1

Apărătorule al nostru din nevoi, pentru lucrarea de multe minuni laude de mulţumiri aducem ţie, noi, nevrednicii; şi ca cel ce eşti minunat şi preamilostiv, izbăveste-ne pe noi din toate nevoile ca să cântăm ţie: Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Icosul 1:

Îngerii cei din ceruri s-au mirat de tine, Părinte Dimitrie, îngerul cel pământesc, văzându-te cum în trup fiind ai biruit pe demonul cel fără de trup şi de minunile tale spăimântându-se au stat cântându-ţi unele

ca acestea:

Bucură-te, cel ce eşti om ceresc;

Bucură-te, cel ce ai fost înger pământesc;

Bucură-te, că nu te-ai amăgit de lăcomia strămoşească;

Bucură-te, că ai vieţuit mai presus de fire şi de om;

Bucură-te, că prin smerenie cele înalte ai dobândit;

Bucură-te, că pe vrăjmaş, lesne l-ai biruit;

Bucură-te, că, la fel cu Abel, jertfe prin rugăciuni ai înălţat;

Bucură-te, cel ce trupul tău rob duhului l-ai făcut;

Bucură-te, cel ce te-ai făcut comoară duhovnicească;

Bucură-te, cel ce te-ai suit la înălţimea cea cerească;

Bucură-te, săditorule de vie duhovnicească;

Bucură-te, cel ce câştigi tuturor pocăinţă ca să se mântuiască;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 2-lea:

Fiind înălţat Sfântul Dimitrie în văzduhurile cereşti, priveşte către cei ce-l roagă pe dânsul şi, cu bunătate părintească, tinde milostivă izbăvire din toate nevoile, tuturor celor ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Înţelegerea cea neînţeleasă, căutând păgânii s-o înţeleagă, nu se pot dumiri de cinstitele tale moaşte, cum adică, o materie nu se supune firii şi trupul nu se dă putreziciunii; iar noi cu credinţă cântăm ţie acestea:

Bucură-te, vas de Duhul Sfânt primitor;

Bucură-te, locaş dumnezeiesc, de minuni izvorător;

Bucură-te, că la fel cu cei fără de trup ai vieţuit;

Bucură-te, că pe duhul tău către cele cereşti l-ai povăţuit;

Bucură-te, că întru tine putreziciunea ai facut-o neputreziciune;

Bucură-te, că întru tine moartea ai facut-o neputincioasă;

Bucură-te, că la fel cu Avraam ţi-ai lăsat patria şi Părinţii;

Bucură-te, că te-ai sălăşluit în pământul făgăduinţii;

Bucură-te, stejar cu umbră dumnezeiască;

Bucură-te, că te-ai făcut tuturor masă duhovnicească;

Bucură-te, că ţi-ai jertfit viaţa ca un alt Isaac;

Bucură-te, că ai înălţat cugetul minţii tale către Dumnezeu;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 3-lea:

Putere cerească umbrind sfintele tale moaşte, sfinte părinte, că dintr-un soare slobozeşte razele darurilor tuturor celor ce se ating de ele, şi pe toţi de boli tămăduind cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având noi racla cinstitelor tale moaşte, cuvioase părinte, ca la un izvor de daruri toţi cu credinţă alergăm, pentru care izbăveşte-ne, sfinte, de cei ce ne tulbură pe noi ca neîncetat să zicem:

Bucură-te, cel ce te-ai arătat stăpânitor patimilor;

Bucură-te, cel ce ai biruit pe demonul întunericului;

Bucură-te, că ne-ai izbăvit pe noi din robie precum Avraam pe Lot;

Bucură-te, că pe fiii Agarei cu totul i-ai izgonit;

Bucură-te, că pe noi ca pe alt Isaac ne faci moştenitori;

Bucură-te, că pe Ismail cel necredincios, l-ai izgonit ca pe un împotrivitor;

Bucură-te, că la fel ca Lot te-ai suit în munţii faptelor bune;

Bucură-te, că te-ai arătat multora temei de împăcare;

Bucură-te, că nu te-ai lăsat prins în Gomora patimilor;

Bucură-te, că prin tine ne izbăvim de văpaia ispitelor;

Bucură-te, că nu te-ai uitat la cele de jos;

Bucură-te, că prin buna veghe ai slujit lui Hristos;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 4-lea:

Vifor de multe ispite şi furtuni de multe nevoi învăluindu-ne pe noi, sfinte, cu credinţă alergăm la tine, ca, prin rugăciunile tale, să le prefaci pe toate în bună linişte şi astfel, prin tine, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzit-am, sfinte părinte, de viaţa ta cea dumnezeiască; văzut-am şi minunile tale şi, îndulcindu-ne de facerile tale de bine ce ne arăţi în toată vremea, credem îndrăznirii tale către Dumnezeu, pentru care grăim ţie, unele ca acestea:

Bucură-te, doctor iscusit al bolnavilor;

Bucură-te, izbăvirea îndrăciţilor;

Bucură-te, întărirea bătrânilor;

Bucură-te, învăţătorul tinerilor;

Bucură-te, îmbrăcămintea celor fără de îndrăzneală;

Bucură-te, mângâierea celor întristaţi;

Bucură-te, grabnic ascultător al celor ce te roagă;

Bucură-te, totdeauna izbăvitor al celor ce sunt în primejdii;

Bucură-te, temei întăritor al credinţei noastre;

Bucură-te, noule învăţător al vieţii celei curate;

Bucură-te, că ai slujit lui Dumnezeu cu bunăvoire;

Bucură-te, că te-ai asemanat Lui prin buna ta vieţuire;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 5-lea:

Cale de Dumnezeu umblată, arătându-ne nouă cu suferinţele vieţii tale, sfinte, pe toti ne înveţi, ca prin înţelepciune şi cu a Duhului curăţie slujind lui Dumnezeu, să cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzând Sfinte Dimitrie, locuitorii din Basarabi lumina în apa Lomului au socotit că este o comoară; dar, după ce au scos sfintele tale moaşte, vazând ca faci minuni şi izvorăşti tămăduiri tuturor, spăimântându-se toti, grăiau către tine unele ca acestea:

Bucură-te, comoara din Basarabi;

Bucură-te, cel ce ai sfinţit apa Lomului;

Bucură-te, că jugul cel uşor al Domnului pe umeri l-ai luat;

Bucură-te, că pe acesta uşor tuturor l-ai arătat;

Bucură-te, odrasla frumoasă a peşterii celei sfinte;

Bucură-te, dreptule îndrumător al celor cu bună minte;

Bucură-te, izbăvitorul fetei celei îndrăcite;

Bucură-te, veselia Părinţilor ei cea nepovestită;

Bucură-te, întărirea surorilor celor cu bună cucernicie;

Bucură-te, că prin tine s-au învăţat a cinsti cele de evlavie;

Bucură-te, îndreptătorul lui Lavrentie cel fără socoteală;

Bucură-te, că pe toţi îi înveţi a fi către tine cu sfială;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 6-lea:

Mărturisitorii de Hristos, fiii tăi duhovniceşti sunt martorii minuniior tale, sfinte părinte; pentru aceasta, daruri de mulţumire cu netăcute glasuri lui Dumnezeu înălţam, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Strălucind tu în pământul nostru, ai gonit întunericul păgânătăţii, ca stăpânirea lui, nerăbdând venirea ta, a căzut; iar cei ce ne-am izbăvit de acesta, graim către tine unele ca acestea:

Bucură-te, surpătorul păgânătăţii;

Bucură-te, sprijinitorul creştinătăţii;

Bucură-te, că la fel cu Moise ţii toiagul crucii;

Bucură-te, că ne arăţi nouă semnele biruinţii;

Bucură-te, că pe Faraon cel nevazut l-ai înecat în marea lacrimilor tale;

Bucură-te, că pe cel văzut îl îngropi în strălucirea isprăvilor tale;

Bucură-te, stâlp de foc al credinţei;

Bucură-te, că ne povăţuieşti în pământul făgăduinţei;

Bucură-te, nor răcoros şi cu bună umbrire;

Bucură-te, că trăim în ţara noastră sub bună ta ocrotire;

Bucură-te, că ne hrăneşti în lipsă cu îndestulare;

Bucură-te, că în toată vremea ne dai ajutor cu îmbelşugare;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 7-lea:

Voind Dumnezeu a ne mângâia pentru multe nevoi şi necazuri te-a dat nouă ocrotitor; dar noi te cunoaştem pe tine şi părinte şi de minuni făcător; pentru aceasta, mulţumind pentru bunătatea cea negrăită, îi cântăm lui: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Arătat-a făptură nouă, trimiţându-te Făcătorul pe tine la noi cei ce suntem făcuţi de Dânsul; că focul războiului şi al robiei s-a stins, pe vrăjmaşi cu ruşine i-a întors şi boala ciumii ca un fum a pierit; iar noi cei izbăviţi de acestea, neîncetat graim ţie:

Bucură-te, râvnitor ca un alt Ilie;

Bucură-te, că la fel cu acela ai locuit în pustie;

Bucură-te, că ai biruit pe proorocul înşelăciunii;

Bucură-te, că s-au ruşinat împletitorii minciunii;

Bucură-te, că ai potolit flacăra războiului cea stricătoare;

Bucură-te, că încetezi toată boala cea vătămătoare;

Bucură-te, că prin tine câştigam ploi la vreme potrivită;

Bucură-te, că prin tine totdeauna dobândim cele trebuincioase;

Bucură-te, cel ce ţi-ai lucrat comoara faptelor celor bune;

Bucură-te, că prin ea te-ai suit la înălţime;

Bucură-te, că nu îmbrăcămintea ci trupul tău ne-ai lăsat nouă;

Bucură-te, că prin el dobândim cele trebuitoare nouă;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 8-lea:

Văzând viaţă străină, să ne înstrăinam din lume, mutându-ne mintea la cer, că pentru aceasta sfântul lui Dumnezeu Dimitrie a vieţuit cu înstrăinare ca să ne înveţe el pe noi a urma vieţii lui şi trăgându-ne mintea la înălţime, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cu totul fiind întru cele de jos, mintea ta nicidecum nu ai dezlipit-o de la cele de sus, că, uitând de trupul tău şi de lume, ai biruit pe demon. Şi acuma, făcându-te părtaş cerestilor bunătăţi roagă pe Dumnezeu pentru cei ce grăim către tine acestea:

Bucură-te, minte cerească şi înainte-văzătoare;

Bucură-te, voinţă de daruri duhovniceşti primitoare;

Bucură-te, Samuile preasfinţite;

Bucură-te, preablândule Davide;

Bucură-te, că te-ai făcut sabie a Donmului cu două ascuţişuri;

Bucură-te, că ai tăiat cu ea pe Goliat cel cu multe împletituri;

Bucură-te, că prin voinţa mintii tale ai slujit lui Dumnezeu;

Bucură-te, că sufletul tău curat l-ai dat Ziditorului tău;

Bucură-te, risipitorule a multe feluri de boli;

Bucură-te, purtătorule de biruinţă asupra patimilor;

Bucură-te, că ne arăţi calea către împărăţia cea nesfârşită;

Bucură-te, că prin tine câştigăm bunătăţile cele nădăjduite;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 9-lea:

Toată adunarea creştinească venind, să cădem la bineplăcutul lui Dumnezeu Sfântul Dimitrie: bogaţii la cel sărac cu duhul, săracii la îmbogăţitorul, sănătoşii la păzitorul, bolnavii la doctorul cel fără de plată, drepţii la îndreptătorul şi păcătoşii la îndrumătorul şi dimpreună toţi să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei meşteri la cuvint se arată faţă de tine a fi ca nişte muţi, că nu pricep sa spună în ce chip cinstitele tale moaşte, rămânând nestricate, izvorăsc acum bună mireasmă şi tămăduiri de tot felul; iar noi privind o taină ca aceasta, graim către tine:

Bucură-te, apostolul şi propovăduitorul nostru;

Bucură-te, dascălul şi îndrumătorul nostru;

Bucură-te, că prin fapte ai propovăduit tu pe Hristos;

Bucură-te, că te-ai făcut chip pocăinţei de obşte şi de folos;

Bucură-te, luminătorule strălucit;

Bucură-te, mângâierea cea grabnică a celor în primejdie;

Bucură-te, că trupul tău ne-ai lăsat nouă ca un adăpost sfinţit;

Bucură-te, ca, întâmpinând moaştele tale, săltăm cu duhul;

Bucură-te, ca, sărutându-le, luăm binecuvântare;

Bucură-te, că atingându-le, ne umplem de sfinţenie;

Bucură-te, ca, apropiindu-ne de dânsele, de boli ne tămăduim;

Bucură-te, ca, închinându-ne lor, din primejdii ne izbăvim;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 10-lea:

Vrând Făcătorul tuturor făpturilor să ne mântuiască de înşelăciunea vrăjmaşului, te-a trimis ca pe un apostol la noi, ca prin tine să învăţăm să ne îndepărtăm de toate înşelăciunile lumii şi prin viaţa curată, apropiindu-ne de Dumnezeu, să-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid eşti credincioşilor şi turn neclintit tuturor celor ce se reazemă de tine, căci Făcătorul cerului şi al pământului te-a făcut pe tine încăpător de daruri duhovniceşti; pentru aceasta, ca la un reazem tare, alergăm noi, şi cu bună nădejde grăim tie acestea:

Bucură-te, omul lui Dumnezeu;

Bucură-te, împlinitorul porunciior Lui;

Bucură-te, întărirea credinţei celei drepte;

Bucură-te, icoană însufleţită a vieţii celei curate;

Bucură-te, stâlp de sprijinire în primejdii;

Bucură-te, reazem neclintit al nădejdii;

Bucură-te, că ai dat înşelăciunea la iveală;

Bucură-te, că ne-ai scăpat de primejdii cu multă îndrăzneală;

Bucură-te, că în ceruri locuind vezi pe Dumnezeu;

Bucură-te, că acolo vieţuind te desfătezi întru bucuria Lui;

Bucură-te, că împărăteşti întru cele de sus;

Bucură-te, că de acolo priveşti la noi, spre cei de jos;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 11-lea:

Cântări şi mulţumiri din tot sufletul, aducem prin tine lui Dumnezeu, sfinte părinte, pe care, primindu-le, roagă dimpreună cu toată ceata cuvioşilor pe blândul Iisus să ne dăruiască iertare, dezlegare de păcate şi milă în ziua judecăţii, nouă celor ce cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Făclie purtătoare de lumină eşti între preacuvioşi şi împreună-locuitor cu toţi sfinţii. Drept aceasta se bucură de tine, Sfinte Dimitrie, şi Tatăl ceresc dimpreună cu Fiul şi cu Duhul Sfânt, iar noi cu credinţă, privind acestea, grăim către tine:

Bucură-te, podoaba cea frumoasă a cuviosilor;

Bucură-te, nevoinţa cea cu osârdie a pustnicilor;

Bucură-te, dimpreună următorule cu marele Antonie;

Bucură-te, împreună la obicei cu Onufrie;

Bucură-te, cel împreună cu Pavel Tebeul la săvârşirea nevoinţelor;

Bucură-te, Pavele, cu nevinovăţia şi cu facerea minunilor;

Bucură-te, cu Ammon, cu Ahila şi cu Agatonie;

Bucură-te, cu Antim, cu Amonata şi cu Amonie;

Bucură-te, împreună cu Grigorie Decapolitul;

Bucură-te, cu părintele nostru Nicodim cel sfinţit;

Bucură-te, părinte al nostru cel totdeauna folositor;

Bucură-te, izbăvitorul nostru cel grabnic ajutător;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 12-lea:

Hristoase împărate, primeşte pe mijlocitorul nostru şi împlinitorul poruncilor Tale, care se roagă ţie, ca să dai Bisericii Tale unire, pace adâncă la toată lumea şi stingere dezbinărilor; să nu ne dai vrăjmaşilor noştri, nici cu mâna Ta să ne pierzi pe noi, că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi poporul tău suntem, de la care auzi: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând dimpreună cu îngerii, cu cuvioşii şi cu toti sfinţii înaintea Sfintei Treimi, pomeneşte-ne şi pe noi cei ce alergăm la tine, sfinte, ca, izbăvindu-ne de toate ispitele şi de Împărăţia cerească învrednicindu-ne, să grăim ţie unele ca acestea:

Bucură-te, mărgăritar ceresc al lui Dumnezeu;

Bucură-te, diamant luminos al răbdării;

Bucură-te, floarea cea neveştejită a raiului;

Bucură-te, tămâia cea cu bun miros a darului;

Bucură-te, smirnă duhovnicească cu lină îmbălsămare;

Bucură-te, mir ceresc, care ne umpli pe noi de bună mireasmă;

Bucură-te, vas plin de bunătate nemuritoare;

Bucură-te, baie de toată nevoia curăţitoare;

Bucură-te, ocârmuitorul celor ce înoată în marea vieţii acesteia;

Bucură-te, îndrumătorul celor ce stăpânesc cu bună dreptate;

Bucură-te, tămăduirea cea dorită a trupurilor noastre;

Bucură-te, izbăvirea cea scumpă a sufletelor noastre;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

Condacul al 13-lea (de 3 ori):

O, preacuvioase părinte, purtătorule de Dumnezeu Sfinte Dimitrie, primind acest dar de rugăciune de la noi acum, izbăveşte din toată nevoia şi scapă din chinul ce va să fie, pe toti cei ce cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 1:

Îngerii cei din ceruri s-au mirat de tine, Părinte Dimitrie, îngerul cel pământesc, văzându-te cum în trup fiind ai biruit pe demonul cel fără de trup şi de minunile tale spăimântându-se au stat cântându-ţi unele

ca acestea:

Bucură-te, cel ce eşti om ceresc;

Bucură-te, cel ce ai fost înger pământesc;

Bucură-te, că nu te-ai amăgit de lăcomia strămoşească;

Bucură-te, că ai vieţuit mai presus de fire şi de om;

Bucură-te, că prin smerenie cele înalte ai dobândit;

Bucură-te, că pe vrăjmaş, lesne l-ai biruit;

Bucură-te, că, la fel cu Abel, jertfe prin rugăciuni ai înălţat;

Bucură-te, cel ce trupul tău rob duhului l-ai făcut;

Bucură-te, cel ce te-ai făcut comoară duhovnicească;

Bucură-te, cel ce te-ai suit la înălţimea cea cerească;

Bucură-te, săditorule de vie duhovnicească;

Bucură-te, cel ce câştigi tuturor pocăinţă ca să se mântuiască;

Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

şi Condacul 1:

Apărătorule al nostru din nevoi, pentru lucrarea de multe minuni laude de mulţumiri aducem ţie, noi, nevrednicii; şi ca cel ce eşti minunat şi preamilostiv, izbăveste-ne pe noi din toate nevoile ca să cântăm ţie: Bucură-te, făcătorule de minuni, Sfinte Părinte Dimitrie!

27 octombrie

Acatistul Sfântului Mucenic Nestor, care a pătimit

Condacul 1

Bucură-te, ostasul cel neînfricat al lui Hristos, care, doborând pe Lie, ucigaşul creştinilor, ai surpat trufia împăratului Maximian, dascăl şi părinte fiindu-ţi Marele Dimitrie, de la care primind sabia credinţei, ai pornit la luptă - asemenea lui David, nimicind uriaşa putere cu praştia nevinovăţiei tale, iar pe creştinii Solunului i-ai izbăvit cu sângele muceniciei, pentru care cu nevrednicie îti cântam: Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Icosul 1

Sfinte nevoitorule, care nesocotind plăcerile tinereţii ţi-ai primejduit viata, înfruntând nevrednicia lui Lie şi puterea împăratului păgân, ca un miel nevinovat dăruindu-te lui Hristos, iar creştinii izbăviţi prin jertfa ta, îti aduceau cu dragoste laude ca acestea:

Bucură-te, frăgezimea tinereţii;

Bucură-te, câştigător al vieţii;

Bucură-te, al creştinilor izbăvitor;

Bucură-te, al ucigaşului lor surpător;

Bucură-te, cel cu frumuseţea împodobit;

Bucură-te, de Marele Dimitrie blagoslovit;

Bucură-te, al plăcerilor tinereţii dispreţuitor;

Bucură-te, al lui Hristos îndrăzneţ mărturisitor;

Bucură-te, cel ce sălbăticia uriaşului Lie ai înfruntat;

Bucură-te, că puterea lui de fiară nu te-a spăimântat;

Bucură-te, cel ce spre Hristos ai nădăjduit;

Bucură-te, că de la El neînfrântă putere ai primit;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 2-lea:

Mucenice al lui Hristos, Nestore, întărit fiind cu dumnezeieştile cuvinte ale Marelui Mucenic Dimitrie, ca un nou David, pe Goliat, în uriaşul Lie bărbăteşte ai omorât, şi mândria împăratului surpând, de ucigaşe sulite ai izbăvit mulţimea creştinilor, care neîncetat slăvind pe Dumnezeu, aduceau Lui cântare: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Nestore întelepţiţe, întrarmându-te cu puterea celui ce a sfărâmat zăvoarele şi porţile iadului, ai surpat vicleşugul şi puterea ucigaşe a tiranului Lie, zvârlindu-l ca pe o minge în suliţele pregătite pentru fraţii tăi, care slăvind pe Dumnezeu pentru tăria ta, această cântare ţi-aduceau:

Bucură-te, noule David cu înţelepciune;

Bucură-te, că asemenea lui ai izbăvit înşelăciunea;

Bucură-te, că pe Lie, cu uriaşul Goliat ai închipuit;

Bucură-te, că întrarmat cu credinţă, pe păgâni ai biruit;

Bucură-te, că spre pod, „privelistea păgânilor”, ai alergat;

Bucură-te, că Lie, cu trufie şi dispreţ te-a întâmpinat;

Bucură-te, că nădăjduind în Hristos, ai înfruntat aprigă sălbaticie;

Bucură-te, că frăgezimea ta curată a dovedit atâta tărie;

Bucură-te, cel ce răcnetul şi căutătura înfricoşată a lui Lie, cu seninatate ai privit;

Bucură-te, că pe acel ucigător de creştini, în suliţe l-ai zvârlit;

Bucură-te, că pentru vărsarea sângelui nevinovat, creştinii suspinau;

Bucură-te, că pentru vitejia ucigaşului, păgânii se veseleau;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 3-lea:

Biruitorul vrăjmaşului creştinilor făcându-te, mucenice, de ascuţişul săbiilor i-ai izbăvit, aruncându-te cu dragoste în „lupta cea buna”, pe urmele jertfei lui Hristos păşind, pe cei slabi, din ucigaşe gheare smulgând, iar pe noi, cu rugăciunile tale, din mâna lui veliar scoate-ne, ca sa cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Înşelaciunii păgânului împărat Maximian slujind Lie, pe creştini ucidea, cu diavolească trufie, gâdilând pofta împăratului, iar tu, înţelepte, neputând răbda atâta cruzime, biruind slabiciunea tinereţii, te-ai întrarmat cu credinţa cea tare în Hristos, ruşinând lauda cea

deşartă a ucigaşilor. Pentru aceea, cu dragoste îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, viteazule;

Bucură-te, înţeleptule;

Bucură-te, izbăvitorul amărâtilor;

Bucură-te, nimicitorul săbiilor;

Bucură-te, cel cu credinţă întrarmat;

Bucură-te, cel de dragoste sfântă înflăcărat;

Bucură-te, al jertfei lui Hristos următor;

Bucură-te, al trufiei păgânilor biruitor;

Bucură-te, că scut celor slabi te-ai făcut;

Bucură-te, că mare râvnă pentru Hristos ai avut;

Bucură-te, a înşelăciunii înlănţuire;

Bucură-te, a trufiei ucigaşe nimicire;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 4-lea:

Îndrăzneală sfântă născând credinţa ta cea tare, te-ai înfăţişat împăratului, cerând să lupţi cu Lie, uriaşul. Dar Maximian, vrând să-ţi cruţe tinereţea şi frumuseţea trupească de sălbăticia plăcutului său, nu ţi-a cunoscut tăria cea dinlăuntru, care te-a întrarmat cu vitejească râvnă, ci slăvind pe Hristos, ai alergat spre mucenicie, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Înţeleaptă minte, în trup tânăr arătând, mucenice sfinte, ai ales calea dumnezeieştii slave, cu aripile credinţei zburând peste deşartele ademeniri ale păgânului împărat, te-ai numărat cu cetele mucenicilor, cu care împreună rugându-te pentru noi, primeşti smerita noastră cântare:

Bucură-te, cel tare în credinţă;

Bucură-te, râvnitor spre dulce nevoinţă;

Bucură-te, cel ce ai întâmpinat a lui Lie căutătura-nfricoşată;

Bucură-te, că de-al fiarei răcnet, obştea lui Hristos era înspaimântată;

Bucură-te, că nu te-au biruit ale împăratului ademeniri;

Bucură-te, că ai călcat vitejeşte ale vrăjmaşului uneltiri;

Bucură-te, cel ce nu ţi-ai cruţat tinereţea;

Bucură-te, cel ce urâciunea ai învins cu frumuseţea;

Bucură-te, că şi pe noi, de ademenirile lui veliar ne păzeşti;

Bucură-te, că de răcnetele vrăjmaşului ne izbăveşti;

Bucură-te, cel ce cu rugăciunea mijloceşti a noastră mijlocire;

Bucură-te, cel ce eşti osârdnica noastră ocrotire;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 5-lea:

Întărit cu căldura dragostei lui Hristos, Nestore mucenice, pe începătorul cel vechi al înşelăciunii l-ai nimicit, ca un viteaz bărbat mergând spre tăiere, cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Cu pecetea lui Hristos însemnându-te Marele Mucenic Dimitrie, vitejeşte ai rănit, sfinte, inima de fiară a vrăjmaşului, şi sângele tău curat vărsând, moştenitor al împărăţiei cereşti te-ai făcut, iar noi, bucurându-ne de a ta grabnică sprijinire, îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, cel cu alese doruri împodobit;

Bucură-te, al lui Hristos mucenic iubit;

Bucură-te, cel ce trufia împăratului ai săgetat;

Bucură-te, că a păgânilor privelişte de pe pod ai surpat;

Bucură-te, cel ce bărbăteşte te-ai dus la tăiere;

Bucură-te, a creştinilor dulce mângâiere;

Bucură-te, că inima fiarei ucigaşe ai rănit;

Bucură-te, că tăria uriaşului, cu credinţă în Hristos ai biruit;

Bucură-te, al nemuririi moştenitor;

Bucură-te, al nostru grabnic sprijinitor;

Bucură-te, ajutătorul bolnavilor;

Bucură-te, mângâietorul întristăţilor;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 6-lea:

Crucii tale ne închinăm, Hristoase, că prin puterea ei tinereţea lui Nestor ai făcut biruitoare asupra celui vechi în răutate. Nu ne lăsa nici pe noi, care cinstind tăria ei, aducem neîncetată cântare: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Lui Hristos aducând prinos sângele tau, mucenice, cerurile ţi-au primit sufletul ca pe o mireasă înfrumuseţată, cetele sfinţilor cu veselie te-au întâmpinat, iar noi nevrednicii, nădăjduind în sprijinul rugăciunilor tale, cu dragoste îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, lauda mucenicilor;

Bucură-te, bucuria sfântă a creştinilor;

Bucură-te, a nevoitorilor călăuzire;

Bucură-te, a celor feciorelnici sprijinire;

Bucură-te, a asupriţilor ocrotire;

Bucură-te, a tinerilor frumoşi îngrădire;

Bucură-te, a celor neputincioşi întărire;

Bucură-te, a credinţe creştine putere;

Bucură-te, a crucii mângâiere;

Bucură-te, că lui Hristos, însuşi trupul jertfă ţi-ai adus;

Bucură-te, că mucenicia ta, inima diavolului a împuns;

Bucură-te, că pe altarul iubirii, preţul vieţii tale ai pus;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 7-lea:

Întrarmat cu puterea crucii lui Hristos, care pe diavolul l-a surpat, ai biruit, sfinte, tăria vicleanului, învăţându-ne şi pe noi „lupta cea bună”, neîncetat cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Cu credinţa lui Avraam jertfind, Mucenice, însuşi trupul tău, „pământului făgăduinţei” te-ai făcut moştenitor, iar noi, nevrednicii, cinstind nevoinţele tale, această cântare ţi-aducem:

Bucură-te, următor lui Avraam cu credinţă;

Bucură-te, asemenea lui David cu biruinţă;

Bucură-te, a întâiului Mucenic Stefan următor;

Bucură-te, al poruncii iubirii împlinitor;

Bucură-te, cel ce nedreptatea şi înşelăciunea n-ai suferit;

Bucură-te, că apărând pe cei slabi, pe Hristos ai mărturisit;

Bucură-te, cel ce pentru uciderea fără vină a creştinilor te-ai ridicat;

Bucură-te, că apărându-i pe ei, cu vitejie în luptă te-ai aruncat;

Bucură-te, ocrotirea şi tăria creştinilor;

Bucură-te, mânia şi răzbunarea păgânilor;

Bucură-te, cel ce pe Lie în suliţe l-ai aruncat;

Bucură-te, că pentru moartea lui frumosul tău cap s-a tăiat;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 8-lea:

Marelui Dumnezeu închinându-te, Sfinte, jertfă curată te-ai adus, pe Hristos mărturisind cu putere, urâciunea pustiirii ai nimicit, Treimii Sfinte neîncetată cântare aducând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, dascăl şi părinte fiindu-ţi, te-a întărit cu credinţă în Hristos şi cu semnul crucii pecetluindu-te, ţi-a proorocit biruinţa asupra lui Lie. Iar tu, cu vitejie alergând, ai biruit a ucigaşului putere, pentru care noi, cu dragoste, aceste laude ţi-aducem:

Bucură-te, cel ce cu sunet ai risipit a lui Lie pomenire;

Bucură-te, că a împăratului mânie ai pornit spre a ta pedepsire;

Bucură-te, cel ce ai vădit a lui Dimitrie credinţă şi putere;

Bucură-te, că prin moartea ucigaşului ai tăiat a păgânilor plăcere;

Bucură-te, cel cu Sfântul Dimitrie împreună-rugător;

Bucură-te, cu Izvorâtorul de Mir deopotriva patimitor;

Bucură-te, al Solunului, de nedreptate şi durere izbăvitor;

Bucură-te, că prin vitejia ta, credinţa în Hristos ai întărit;

Bucură-te, că din sămânţa sângelui tău, noi creştini au răsărit;

Bucură-te, că Sfântul Dimitrie, cu semnul crucii te-a pecetlui;

Bucură-te, că întărit de el, cu bucurie, spre mucenicie ai pornit;

Bucură-te, că frângând capul înşelăciunii, pe Hristos ai propovăduit;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 9-lea:

Izbăvitorul neamului omenesc din robia lui veliar, te-a luminat pe tine, Sfinte Mucenice, ca să-ţi agoniseşti putere si, împodobindu-ţi tinereţea cu înţelepciune, iar frumuseţea trupului cu neprihănirea, ţi-a înfierbântat inima cu iubirea care înălţa şi rodeşte tot felul de bunătăţi. Pentru aceea, punându-ţi trupul stavilă împotriva relelor pătimiri ale creştinilor Solunului, ne-ai învăţat şi pe noi a cânta neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Creştinilor Solunului te-ai făcut scut, Sfinte Mucenice, stăvilind uciderea lor de sălbatică plăcere a lui Maximian în priveliştea luptei cu uriaşul Lie, iar noi, întăriţi de răsunetul biruinţei tale, cu recunoştinţă, această cântare ţi-aducem:

Bucură-te, viteazule luptător;

Bucură-te, tinere biruitor;

Bucură-te, al frumuseţii trupeşti dispretuiţor;

Bucură-te, al slavei cereşti câştigător;

Bucură-te, că iubirea lui Hristos te-a înflăcărat;

Bucură-te, că asupra necredinţei, credinţa te-a întrarmat;

Bucură-te, cel ce trupul ţi-ai pus scut înşelăciunii;

Bucură-te, că biruinţa ta a fost stavila întinăciunii;

Bucură-te, cel ce ai nimicit a păgânilor sălbatica plăcere;

Bucură-te, că ai izbăvit creştinii de nedreaptă tăiere;

Bucură-te, a noastră ocrotire în rele pătimiri;

Bucură-te, al nostru mijlocitor de sfinte împliniri;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 10-lea:

Mijlocitor al creştinilor făcându-te, mucenice, cu scump sângele tău ai spălat rănile şi ai alinat suspinurile Solunului, pentru diavolească plăcere a păgânilor, cântând împreună cu îngerii lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Al nostru sprijinitor făcându-te, sfinte, nu înceta a te ruga pentru neputinţele firii noastre căzute, ca întărindu-ne cu căldura iubirii tale, să ne ridicam, slăvind pe Dumnezeu pentru nevoinţele tale şi cântând laude ca acestea:

Bucură-te, miel curat, ce singur te-ai dus la tăiere;

Bucură-te, că ai dat sângele tău pentru a fraţilor mângâiere;

Bucură-te, cel ce pentru Hristos sufletul nu ţi-ai cruţat;

Bucură-te, că prin mucenicie viaţă veşnică ai câştigat;

Bucură-te, că te-ai jertfit ca să ridici pe cei de jos;

Bucură-te, că marea-ţi iubire te-a făcut prieten lui Hristos;

Bucură-te, că ţi-ai câştigat loc bineplăcut;

Bucură-te, că şi al nostru grabnic sprijinitor te-ai făcut;

Bucură-te, că smeriţi în fata jertfei tale ne plecăm;

Bucură-te, că sprijin tare în rugăciunea ta aflam;

Bucură-te, că noi în încercări la tine alergăm;

Bucură-te, că prin dragostea ta ne mângâiem;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 11-lea:

La tronul Treimei Sfinte înălţându-se jertfa ta, mucenice, împreună cu Marele Dimitrie, învăţătorul tau, neîncetată laudă îi aduceţi, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Stăpânului veacurilor, cu vrednicie slujind, sfinte, pe diavol ai ferecat cu lanţurile oţelite ale vitejiei tale, iar noi, cu nevrednicie cătând spre măreţia jertfei tale, neîncetată cântare lui Dumnezeu aducem, lăudând mucenicia ta:

Bucură-te, cel ce te-ai făcut solul nostru la Treimea Sfântă;

Bucură-te, cel ce la tronul slavei, cu heruvimii, neîncetat cânta;

Bucură-te, cu Marele Dimitrie împreună alergator;

Bucură-te, al cununei neveştejite cu el câştigător;

Bucură-te, cel ce asemenea lui ne eşti ales mijlocitor;

Bucură-te, al celor asupriţi cald sprijinitor;

Bucură-te, râvnitor spre desfătări cereşti;

Bucură-te, dispreţuitor al plăcerilor trupeşti;

Bucură-te, fiu al harului;

Bucură-te, câştigător al darului;

Bucură-te, cel ce te apleci spre noi, smeriţii;

Bucură-te, cel ce ne ajuţi pe noi, amarâţii;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 12-lea:

Hristos ţi-a împărtăşit darul credinţei şi puterea, ca purtând crucea muceniciei, pentru numele Lui, să biruieşti toată vrăjmaşia, facându-te părtaş al slavei cereşti, unde, împreună cu cetele îngereşti, neîncetată cântare de laudă îi aduci: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Iisus, Fiul lui Dumnezeu, văzându-ti tinereţea şi frumuseţea sufletului, în alergarea curată a muceniciei ţi-a primit jertfa şi împodobind capul tău feciorelnic cu cununa neveştejitei răsplătiri, te-a adăugat la ceata sfinţilor, pentru care, cu adânca smerenie, îndrăznim a-ţi aduce aceasta cântare:

Bucură-te, jertfitorule mire;

Bucură-te, a lui Iisus aleasă iubire;

Bucură-te, că I-ai dăruit a ta neprihănire;

Bucură-te, cu Marele Dimitrie în sfântă unire;

Bucură-te, câştigător de neveştejită cunună;

Bucură-te, a veşniciei sfântă arvună;

Bucură-te, cel ce pe mulţi la credinţa în Hristos ai câştigat;

Bucură-te, că cetei sfinţilor, Hristos te-a adăugat;

Bucură-te, cel ce pentru noi eşti cu sfinţii împreună-rugător;

Bucură-te, la tronul ceresc, al nostru grabnic mijlocitor;

Bucură-te, că celor ce-ţi poartă numele eşti neîncetat ocrotitor;

Bucură-te, că tuturor obidiţilor eşti de nădejde sprijinitor;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Nestore!

Condacul al 13-lea:

O, Sfinte Mucenice Nestore, care neastâmparul curat al tinereţii şi frumuseţea trupului tău le-ai dăruit neprihanită jertfă lui Hristos, pe creştinii Solunului izbăvindu-i de nedreaptă pierzare, pe noi, care suspinăm cu amar, sub povara grea a încercărilor, uşurează-ne,

cu mijlocirea grabnică a rugăciunilor tale, ca împreună cu tine, să putem cânta lui Dumnezeu: Aliluia! (De trei ori).

Dupa aceea se fac Icosul 1 şi Condacul 1, iar apoi otpustul.

28 octombrie

Acatistul Sfântului Teofil - Sfânt nebun pentru Hristos!

După obişnuitul început se zice:

Condacul 1:

Ales de Dumnezeu din pântecele maicii tale, la nevoinţa nebuniei întru Hristos ai fost chemat. Cu puterea lui Dumnezeu de la inec de multe ori ai fost păzit. Prin nevoinţa postirii şi a rugăciunii pe vrăjmaşul neamului omenesc l-ai ruşinat. Pentru aceasta, săvârşind pomenirea ta, te rugăm prea lăudate părinte Teofile, izbăveşte-ne de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, pe cei ce cu dragoste strigăm ţie: Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Icosul 1:

Îngerii din ceruri şi oamenii pe pământ, de a ta vieţuire aleasă întru Domnul s-au minunat, părinte Teofile, căci tu, prunc fiind, de la sânul maicii tale ţi-ai întors faţa, doar hrană de post primind. Prin acest semn Domnul a arătat oamenilor ca tu eşti alesul lui Dumnezeu, încă din aceasta lume. Minunându-se de această înfrânare prin post a ta, cu umilinţă strigăm ţie acestea:

Bucură-te, alesul lui Dumnezeu din pântecele maicii tale;

Bucură-te, preacinstit vlăstar al preoţiei lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce prin nevoinţa postului te-ai asemănat Botezătorului Domnului;

Bucură-te, căci cu aşa înfrânare pe Părinţi şi neamuri i-ai uimit;

Bucură-te, cel ce din pruncie ai iubit pe Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce ai păzit cu adevărat poruncile Lui;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofil, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 2-lea:

Văzându-te pe tine vas ales al Duhului Sfânt de către Dumnezeu, vrăjmaşul neamului omenesc neputându-te răbda, a dorit să te piardă, sfinte pruncule, îndemnând la pruncucidere pe maica ta. Dumnezeu însă, păzitorul pruncilor Săi, nu a îngăduit să se săvârşească această nelegiuire. Pentru această milostivire a Sa prin tine cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Cugetul maicii tale după îndemnul diavolului s-a întunecat urându-te pe tine, pruncule neprihănit. De aceea a poruncit fecioarei ce slujea în casă să te înece în râu; îngerul lui Dumnezeu însă te-a păzit nevătămat. Iar noi, mirându-ne de o minune ca aceasta, cu bucurie îţi cântăm:

Bucură-te, vas de Dumnezeu ales şi de El păzit;

Bucură-te, pruncule sfânt cel ce pe diavol l-ai înspăimântat;

Bucură-te, că din scutecele prunciei prigoana maicii tale ai răbdat;

Bucură-te, că ai fost păzit de la înec de puterea lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel mai înainte ales din pântecele maicii întru slujirea lui Dumnezeu;

Bucură-te, că Pronia lui Dumnezeu întotdeauna te-a îndreptat;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 3-lea:

Minune preamărită a săvârşit Domnul cu tine, căci atunci când ai fost aruncat în râu, cu puterea lui Dumnezeu fiind ţinut deasupra apei nevătămat, şi ca într-o corabie alunecând pe valuri dormeai netulburat. Fecioara care te-a aruncat în apă, atunci, umplându-se de frică şi umilinţă, a strigat lui Dumnezeu Cel minunat: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Temându-se să te aducă în casa mânioasei tale maici, fecioara cu jale lăcrimând, te-a însemnat cu semnul crucii cufundându-te iaraşi în apă, pe când dormeai. Şi o minune mai mare s-a petrecut: valurile râului ca nişte aripi îngereşti te-au purtat pe tine către mal. Iar fecioara ca pe Moise din apă luându-te, te-a dus la casa ta, tremurând înfricoşată. Noi însă, minunându-ne de o asemenea purtare de grijă a lui Dumnezeu, grăim:

Bucură-te, că Dumnezeu Cel minunat întru sfinţii Săi prin tine S-a proslăvit;

Bucură-te, că îngerul tău păzitor a fost ocrotitor;

Bucură-te, că tu, ca şi Moise, pe valurile râului te-ai învrednicit a fi purtat;

Bucură-te, că pe tine, ca pe Noe, Dumnezeu de la înec te-a izbăvit;

Bucură-te, căci cu asemenea minune ai adus frică şi cutremurare locuitorilor din împrejurimi;

Bucură-te, căci prin tine şi noi învăţăm să nădăjduim în Dumnezeu;

Bucură-te, precuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi indreptându-ne!

Condacul al 4-lea:

Furtună de mânie şi răutate a îndreptat asupra-ţi maica ta, văzându-te pe tine viu şi sănătos şi singură cu mâinile sale dorea sa te piardă, sfinte prunc; deci alergând ticăloasă la râu, te-a aruncat în apă sub roata morii. Dar şi de asta data Domnul, în chip minunat, te-a păzit viu, pentru ca toţi, văzând această minune, sa-l cânte cântare de mulţumire şi laudă: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

A zis psalmistul că „Domnul te va păzi pe tine de tot răul; păzi-va sufletul tău. Domnul va păzi intrarea ta şi ieşirea ta de acum şi până în veac” (Ps. 120,7 - 8). Şi „de cine mă voi teme? Ce-mi va face mie omul” - toate aceste cuvinte s-au plinit întocmai cu tine, preaminunate părinte Teofile. Cu puterea lui Dumnezeu roata morii de apă s-a oprit, iar apa s-a înspumat. Morarul însă, a alergat înspăimântat şi văzându-te zăcând sub roată, te-a luat ca pe un dar de preţ al lui Dumnezeu, zicând către tine aşa:

Bucură-te, comoară de mult preţ dăruită mie de Dumnezeu;

Bucură-te, pruncule sfânt, de Dumnezeu păzit;

Bucură-te, că prin tine puterea lui Dumnezeu nouă ni se arată;

Bucură-te, că numele lui Dumnezeu prin tine se proslăveşte;

Bucură-te, vas ales în slujba lui Dumnezeu şi dăruit nouă ca să povăţuieşti oamenii către mântuire;

Bucură-te, că ţi s-a gătit crucea îndelungii răbdări şi relei pătimiri;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 5-lea:

Frică şi cutremur i-au cuprins pe toţi locuitorii din împrejurimi care au văzut această minune. Maica ta însă, iarăşi nepricepând puterea lui Dumnezeu vădită asupra ta, s-a înăsprit şi mai mult spre foarte mare răutate, şi punând jurământ a vrut să te piardă. Atunci tatăl tău, preot al lui Dumnezeu, pentru a te păzi te-a ascuns la neamurile lui. Noi însă minunându-ne de răutatea maicii pornite spre ucidere şi slăvind întru tot înţelepciunea lui Dumnezeu, cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

“Nu vor veni către tine rele şi bătaie nu se va apropia de locaşul tău. Că îngerilor Săi va porunci ca să te păzească întru toate căile tale”. Aceste cuvinte din Psaltire, de care nu te-ai despărţit în toate zilele vieţii tale, s-au împlinit cu preamărire întru tine, o, preaminunate părinte Teofile. Şi întru amintirea întreitei izbăviri de la moarte, tu ai purtat asupră-ţi totdeauna o cingătoare de fier cu icoana Botezului Domnului. Noi însă, bucurându-ne de o asemenea purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilinţă cântăm ţie:

Bucură-te, că de trei ori ai fost izbăvit prin putere dumnezeiască de la înec;

Bucură-te, că cu asemenea minune ne-ai arătat nouă înţelepciunea lui Dumnezeu şi ai ruşinat viclenia diavolului;

Bucură-te, că prin întreită cufundare în apă, Preasfânta Treime, o, ai proslăvit;

Bucură-te, că tu şi acum împreună cu toti sfinţii mijloceşti la Prestolul Sfintei Treimi;

Bucură-te, că prin neîncetată citire a psaltirii sufletul tău ţi l-ai îndulcit şi oamenilor pildă de rugăciune ai arătat;

Bucură-te, părinte Teofile, mare făcător de minuni şi rugător pentru sufletele noastre;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 6-lea:

Străin pentru lume şi pentru toate cele ce sunt în ea arătându-te, întotdeauna ai fost urât şi de neamurile tale. Prigoniri şi asupriri răbdând de la aceştia fără cârtire, tu ai purtat crucea cea grea a vieţii tale. Cu suspine şi lacrimi multe, ai alergat în întinderile pădurii, şi cu gura ta pruncească, ca un înger al lui Dumnezeu, fără de prihană ai strigat către Tatăl cel Ceresc: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Călător străin te-ai arătat pe acest pământ, mult pătimitorule părinte Teofile. De Părinţii tăi încă în viaţă tu ai fost alungat din casa părintească, iar cea care te-a născut a ridicat mâinile sale ca să te omoare cu securea. Un binefăcător însă, îmbrăţişându-te pe tine cum erai însângerat, te-a izbăvit de ucigaşa ta mamă. Şi neavând tu unde să-ţi pui capul şi nici cu ce să te hrăneşti, purtat fiind de Duhul Sfânt, te-ai adăpostit în biserica lui Dumnezeu şi în faţa Lui ţi-ai mărturisit toată durerea sufletului tău de prunc. Pentru o asemenea mult pătimitoare vieţuire, noi te fericim aşa:

Bucură-te, că şi acum Domnul te-a păzit pe tine de mâinile maicii tale ucigaşe;

Bucură-te, că precum Boris şi Gleb au primit vărsarea sângelui lor nevinovat şi sfânt din mâna celor de-un neam cu ei, asemenea a fost şi tie;

Bucură-te, că prin viaţa ta plină de necazuri, te-ai asemănat lui Hristos Care a pribegit pe pământ;

Bucură-te, că te-ai sălăşluit împreună cu El în locaşurile Tatălui Ceresc;

Bucură-te, că în toate zilele vieţii tale, prigoane, defăimări şi toată reaua pătimire ai răbdat;

Bucură-te, că nimănui nu ai răsplatit răului cu rău, ci după cuvântul lui Hristos, pentru vrăjmaşii tăi te-ai rugat;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 7-lea:

Voind Domnul Cel de oameni iubitor să te arate poporului suferind rugător nou şi văditor al patimilor, te-a povăţuit în Mănăstirea Kievo-Bratsk, ca în nevoinţe duhovniceşti să-ţi găteşti sufletul întru primirea harului dumnezeiesc. Tu însă, ca un cerb în vâltoarea apelor, te-ai avântat să cercetezi Dumnezeiasca Scriptură la şcoala duhovnicească de acolo. Plinind ascultarea de clopotar, tu, foarte devreme urcând în clopotniţă, minunându-te de sus de lucrarea lui Dumnezeu, te cufundai în cugetarea celor dumnezeieşti şi în rugăciune tainică, întru bucurie duhovnicească cântând Ziditorului tuturor fapturilor văzute şi nevăzute. Aliluia!

icosul al 7-lea:

Noua ta vieţuire în locaşul sfânt ţi-a îndulcit inima. Precum dupî o furtună pe marea vieţii ai ajuns la liman linistit, şi împreună cu călugării ai petrecut viaţa bineplăcută lui Dumnezeu întru ascultare, privegheri, plecarea genunchilor şi citirea Psaltirii, întâistătătorii mănăstirii, văzând râvna ta stăruitoare către nevoinţele duhovniceşti, te-au învrednicit de tunderea în monahism şi hirotonirea întru ierodiacon. Stând în faţa Sfântului Prestol, tu cu râvnă neobişnuită te-ai străduit să vieţuieşti asemeni îngerilor. Noi însă, fericind nevoinţele tale şi dragostea către Prea dulcele lisus, grăim aşa:

Bucură-te, că Domnul S-a milostivit de tine şi te-a chemat în sfânta mănăstire;

Bucură-te, căci prin rugăciune şi ascultare, cu tot dinadinsul, ai urmat stareţilor nevoitori în ascultare şi nevoinţa rugăciunii;

Bucura-te, că sufletul tău l-ai păstrat nerobit de patimi;

Bucură-te, că ispitele tinereţii ai biruit;

Bucură-te, că ne-ai arătat chipul răbdării şi ascultării;

Bucură-te, că pentru Hristos ai vieţuit şi pe toti oamenii i-ai învăţat să-I lucreze şi să-L slujească;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 8-lea:

În aşa cumplite chinuri fiind, îngerii înconjurau trupul tău cel istovit de mulţimea bătăilor, lovind împotrivă pe cei ce te chinuiau, încât au murit nouă dintre ei, iar tu ai rămas nevătămat. De care vedere minunându-se toţi cei ce priveau la chinurile tale, îl slăveau ca şi noi pe marele Dumnezeu, căntându-l: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Plin fiind de bunătate şi virtuţi, cu adevărat ai fost înger în trup, minunate Teofile, arătându-te fraţilor pildă de blândeţe, de ascultare, de smerenie şi neprihănire. Slujind la Prestolul lui Dumnezeu în cinul preotesc, tu asemenea preacuvioşilor Serghie de Radonej şi Serafim de Sarov, te-ai învrednicit să vezi pe îngerii din ceruri, împreună slujitori cu tine la Dumnezeieasca Liturghie şi harul lui Dumnezeu, pogorându-se peste Sfintele Daruri. Cu evlavie cinstind sfinţenia ta, cu frică şi cu umilinţă cântăm ţie:

Bucură-te, omule ceresc şi îngere pământesc;

Bucură-te, vas umplut cu har dumnezeiesc;

Bucură-te, cel ce în inimă chipul lui Hristos totdeauna l-ai purtat;

Bucură-te, că pentru El, trupul de patimi şi de pofte ţi l-ai răstignit;

Bucură-te, fierbinte rugător pentru toţi cei ce la tine aleargă;

Bucură-te, grabnic ajutător celor suferinzi şi rătăciţi;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 9-lea:

Toată viaţa ta a fost plină de necazuri şi mâhniri, de chinuri şi prigoniri. Tu dar, în numele dragostei către Dumnezeu, ai luat asupră-ţi nevoinţa nebuniei pentru Hristos. Deci fiind de mulţi prigonit, suferind scârbe şi ocări, tu, smerit cu inima şi blând cu duhul, asemenea lui Hristos pe Cruce, te-ai rugat pentru vrăjmaşii şi hulitorii tăi, zicând: „lartă-le, Doamne, că nu ştiu ce fac” şi întru bucuria inimii cântai lui Dumnezeu neîncetat: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Văzând Domnul nevoinţa ta, dragostea şi milostivirea către cei suferinzi, ţi-a dat darul vederii cu duhul şi al tămăduirii. Şi tu, vădind păcatele lor cele ascunse, îi îndreptai pe calea mântuirii, tămăduind atât neputinţele trupeşti, cât şi cele sufleteşti. Iar tu singur ţi-ai înăsprit nevoinţele tale, căci zi şi noapte te nevoiai în desişurile pădurii, asemenea preacuviosului Serafim de Sarov, rugându-te în genunchi pe un trunchi de copac. Pentru asemenea nevoinţe ale tale, primeşte de la noi laudele acestea:

Bucură-te, că prin nevoinţele tale te-ai asemănat cuvioşilor Părinţi din Lavra Pecerska!

Bucură-te, păzitor înfocat al curăţiei trupeşti şi sufleteşti;

Bucură-te, că ai biruit cu nevoinţele tale ispitele de la trup, de la lume şi de la diavol;

Bucură-te, că pentru râvna ta şi dragostea către Hristos, darul înainte vederii cu duhul şi al facerii de minuni de la El ai dobândit;

Bucură-te, că neputinţele trupeşti şi sufleteşti cu un singur cuvânt le tămăduiai;

Bucură-te, celor obijduiţi şi necăjiţi grabnic ajutătorule;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 10-lea:

Grabnic ajutător şi mângâietor ai fost, părinte Teofile, nu doar pentru cei ce veneau la tine, dar şi pentru cei din orasul Kiev, când mergeai călare pe un viţel le erai mângâietor, citindu-le din Psaltire şi bucurai pe cei necăjiţi şi oropsiţi, îmbrăcai şi hrăneai pe săraci, ocărai cu asprime pe cei înrăiţi, prezicând cele ce aveau să se întâmple, pe mulţi i-ai povăţuit pe calea pocăinţei. Iar noi, minunându-ne de asemenea milostivire şi dragoste de oameni ce aveai, cântăm Atotmilostivului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Împăratul făpturilor a fost Adam în rai până la căderea în păcat, căci toate dobitoacele i se supuneau. lată că şi ţie, neprihănitului şi luminatului de Duhul Sfânt s-au supus şi dobitoacele, şi peştii şi păsările. Grăindu-le tu, făpturile necuvântătoare, supuse îţi urmară poruncile. Spre uimirea tuturor, viţelul tău, purtat de puterea lui Dumnezeu, te ducea unde dorea sufletul tău cel sfânt, pentru a se ruga sau a da ajutor celor ce aveau nevoie. Minunându-ne şi noi de o asemenea purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru tine, cu umilinţă grăim acestea:

Bucură-te, văditorule al iubitorilor de păcat, săvârşit pe faţă şi într-ascuns;

Bucură-te, povăţuitorule al celor rătăciţi şi al celor necăjiţi mângâietorule;

Bucură-te, pentru cei ce cereau ajutorul tău, grabnic folositorule;

Bucură-te, cel ce înveţi pe toţi să se supună voii lui Dumnezeu;

Bucură-te, că şi dobitoacele cele cu năravuri rele, după cuvântul tau, ascultau ca oile;

Bucură-te, că şi luntrea peste râul Nipru, la cuvântul tău, singură pe apă plutea;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 11-lea:

Cântare de umilinţă lui Dumnezeu cel Unul în Treime l-ai adus în toate zilele vieţii tale muceniceşti, vrednicul de laudă, părinte Teofile. Zi şi noapte, în chilia din desişurile pădurii, făcând rugăciune înţeleaptă, nu ai lăsat fără mângâiere şi vindecare pe toţi cei ce veneau la tine, povăţuindu-i cu cuvântul lui Dumnezeu şi prin nevoinţa nebuniei tale întru Hristos. Iar acum mijlocind la Tronul Împăratului Slavei, roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta, pentru ca şi noi împreună cu tine să cântăm în veci lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Ştiind viitorul ca şi prezentul, tu multor oameni prezicându-le moartea lor năpraznică sau bolile, i-ai adus de la viaţa păcătoasă la pocăinţă. Celor ce cântau viaţa monahicească le binecuvântai, uneori, căsătoria, iar celor doritori de vieţuire în lume călugăria, aşa încât viaţa lor să fie bineplăcută lui Dumnezeu şi mântuitoare pentru suflet. Aşa şi ţarului Nicolae I, stând tu îndurerat într-un furnicar, i-ai prevăzut sfârşitul trist pe câmpul de luptă din Crimeea şi moartea lui din supărare. Pentru o asemenea grijă a ta faţă de oameni, grăim cu buze pline de mulţumire acestea:

Bucură-te, tainicule văzător al vieţuirii omeneşti;

Bucură-te, că tu ai arătat locul pentru ridicarea mănăstirii Pokrov pe Glubocite;

Bucură-te, că tu ai arătat în pădure locul unde trebuia aşezată sihăstria Schimbarea la Faţă;

Bucură-te, că şi crucea acolo ai înfipt-o, ca şi apostolul Andrei în munţii Kievului;

Bucură-te, că şi pentru mănăstirea lona de pe culmile Zveraneţilor, prin întreită binecuvântare locul ai sfinţit;

Bucură-te, că tu mitropolitului Filaret i-ai prezis marea mistuire în flăcări a Lavrei Pecerska;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne!

Condacul al 12-lea:

Har de la Dumnezeu ţi s-a dat ţie, plăcutule slujitor al lui Dumnezeu, de a face minuni pentru proslăvirea Atotputernicului Ziditor al cerului şi al pământului. Asemeni lui Hristos, Care în chip minunat a săturat oamenii flămânzi în pustie, tu ai săturat pe pelerinii istoriviţi care veneau să se închine cuvioşilor lui Dumnezeu de la Pecerska, cu o mâncare gătită în chip minunat în pădure, din fiertură cu pietricele şi iarbă, aprinzând lemnele cu foc pogorât din cer prin rugăciunile tale. Şi pe copila moartă cu rugăciunea ta ai Înviat-o, întru mângâierea văduvei ce plângea. Iar noi cu frică şi cu cutremur, cu buze pline de mulţumire, cântăm lui Dumnezeu Cel minunat întru sfinţii Săi: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Ştiind mai dinainte ziua şi ceasul fericitului tău sfârşit, ţi-ai pregătit singur trupul spre îngropare, o, preamărite făcătorule de minuni, Teofile. Aprinzând lumânări şi tămâind chilia ta pentru întâmpinarea îngerului cu bună mireasmă pe ucenicul tău l-ai trimis să tragă clopotele, ca să vesteasca fraţilor soborului ca Teofil se mută la Domnul. Şi s-a tânguit întreg poporul când se înmormânta preacinstitul tău trup, căci se lipseau de mângâietorul şi povăţuitorul lui. După o sută patruzeci de ani însă, Domnul a descoperit moaştele tale, iar cei ce cinstesc pomenirea ta, au zugrăvit pe raclă al tău chip. Şi noi, cu umilinţă, căutând către icoana ta, cu bucurie strigăm ţie;

Bucură-te, mare făcător de minuni, dăruit de Dumnezeu spre mângâierea noastră;

Bucură-te, al celor necăjiţi mângâietorule, văduvelor şi orfanelor ocrotitorule, bolnavilor şi suferinzilor tămăduitorule;

Bucură-te, că şi dupa săvârşirea ta nu încetezi a face minuni;

Bucură-te, că dai grabnic ajutor celor ce se roagă la mormântul tău;

Bucură-te, că acum numele tău cu al sfinţilor se proslăveşte;

Bucură-te, podoaba oraşului Kiev şi slavă sihăstriei Kitaev;

Bucură-te, preacuvioase părintele nostru Teofile, cel nebun pentru Hristos, pe calea mântuirii pe noi îndreptându-ne.

Condacul al 13-lea:

O, prea mărite ales al lui Hristos şi făcător de minuni, părinte al nostru, Teofile! Primeşte această puţină rugăciune a noastră adusă ţie întru laudă de noi, nevrednicii şi păcătoşii, dar care cu nemărginită dragoste te cinstim pe tine. Roagă-L pe Domnul Dumnezeu să ne izbăvească de toate primejdiile, năpastele şi necazurile, mai vârtos cu seamă de căderile în păcat, de moarte năpraznică şi de muncile cele veşnice. Nu ne lăsa să murim fără pocăinţă. Fii nouă povăţuitor spre împărăţia Cerului, ca acolo împreună cu tine să cântăm pururea lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)

Apoi Icosul 1 şi Condacul 1.

Rugăciune către Sfântul Teofil:

O, preamărite slujitor al lui Hristos, fierbinte rugător şi mijlocitor, părinte al nostru, Teofile! Tu din pântecele maicii tale ai fost ales de Dumnezeu ca să-l slujeşti şi în chip minunat ai fost păzit de El de tot răul. Pentru nevoinţa nebuniei tale întru Hristos, Domnul ţi-a dat darul proorociei şi al facerii de minuni. După porunca începătorului preoţiei Hristos, ţi-ai pus sufletul pentru oile din turma Mai Marelui păstorilor. Tu pe cei ce păcătuiau întru ascuns şi pe faţă i-ai vădit şi cu cuvintele tale înţelepte către pocainţă şi îndreptare i-ai adus. Pe cei bolnavi şi în suferinţă ce veneau la tine nu i-ai depărtat. Tuturor ai fost ca un părinte iubitor de fii şi un bun păstor. Şi acum auzi-ne pe noi, cei ce cu credinţă te chemăm pe tine şi cădem cu tot dinadinsul spre racla cu ale tale moaşte, părinte al nostru, Teofile. Cere de la întru tot milostivul Dumnezeu pace Bisericii noastre ortodoxe, înţelepţeşte-i şi-i întoarce pe eretici şi schismatici în sânul Bisericii Mame. Cere pentru păstorii noştri râvnă pentru mântuirea oamenilor; iar poporului ascultare de Sfântă Biserică şi sârguinţă spre apărarea credinţei ortodoxe neştirbite. Roagă-L pe Tatăl Ceresc să dea fiecăruia după a sa cerere: tinerilor sporire în credinţa ortodoxă, bătrânilor şi neputincioşilor întărire şi mângâiere, bolnavilor tămăduire, orfanilor şi celor neajutoraţi ocrotire şi bucurie necurmată, celor rătăciţi şi păcătoşi îndreptare. Şi pentru noi toti cere sănătate trupească şi mântuire sufletului. Aprinde cu focul dumnezeieştii iubiri inimile noastre cele rătăcite. Ajută-ne nouă să ne îndreptăm viaţa noastră păcătoasă, ca să trecem fără primejdii vămile cumpliţilor vrăjmaşi şi să ne sălăşluim în lăcaşurile Tatălui Ceresc, ca împreună cu tine şi cu toti sfinţii să cântăm prea sfânta cântare întrutot Lăudatei şi Sfintei Treimi: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin.

22 octombrie/4 noiembrie şi 8/21 iulie

Acatistul Maicii Domnului în cinstea Icoanei făcătoare de minuni de la Kazan

Condacul 1:

Celei alese dintre toate neamurile, Apărătoarei neamului creştinesc, cântare de mulţumire aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, pentru sfânta ta icoană. Iar tu, ca o milostivă şi ajutătoare a celor ce aleargă spre tine, apără-ne pe noi de tot necazul şi de toată nevoia, ca să strigăm ţie: Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Icosul 1:

Îngerul cel înainte-stătător a fost trimis să zicăBucură-te” Născătoarei de Dumnezeu, atunci când Dumnezeu-Cuvântul s-a sălâşluit în pântecele Fecioarei; şi noi păcătoşii preamărind arătarea cea minunată a icoanei ei şi a Dumnezeiescului Prunc Hristos Mântuitorul cu umilinţă strigăm celei pline de har:

Bucură-te, Copila de Dumnezeu aleasă;

Bucură-te, Maica lui Dumnezeu;

Bucură-te, împărăteasa cerului şi a pământului;

Bucură-te, podoaba cea strălucitoare a Bisericii cereşti şi pământeşti;

Bucură-te, ceea ce eşti cinstită de îngeri;

Bucură-te, ceea ce eşti cântată de serafimi;

Bucură-te, plinirea cea luminoasă a proorocilor;

Bucură-te, lauda apostolilor;

Bucură-te, mărturisirea mucenicilor;

Bucură-te, cununa cuvioşilor;

Bucură-te, bucuria drepţilor;

Bucură-te, nădejdea păcătoşilor;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 2-lea:

Din înălţimea lăcaşului ceresc al slavei Fiului tău, Preacurată, ai căutat spre necazurile robilor tăi din cetatea Kazan, în care răucredincioşii agareni necinsteau credinţa în Hrisos, ai binevoit să le arăţi lor această icoană, proslavită prin facerea de minuni, ca cei iubitori de Hristos să se încredinţeze în semnele Harului şi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 2-lea:

Fiind înţelepţită prin întreita arătare a Maicii lui Dumnezeu, o fecioară înţeleaptă a mărturisit mai marilor cetăţii despre această minunată arătare şi despre mustrarea ta cea înfricoşătoare; iar noi minunându-ne de cele auzite, cu evlavie cântăm celei Preabinecuvântate:

Bucură-te, ceea ce dai slava lui Dumnezeu prin buze nevinovate;

Bucură-te, ceea ce descoperi credincioşilor tainele lui Dumnezeu;

Bucură-te, lauda vestită a credincioşilor;

Bucură-te, fulger care înfricoşezi pe cei necredincioşi;

Bucură-te, ceea ce luminezi mintea credincioşilor prin măreţia minunilor tale;

Bucură-te, ceea ce ruşinezi credinţa cea rea a agarenilor;

Bucură-te, zdrobirea trufiei necredincioşilor;

Bucură-te, întărirea credinţei creştineşti;

Bucură-te, ceea ce sfinţeşti cinstirea sfintelor icoane;

Bucură-te, ceea ce prefaci necazul nostru în bucurie;

Bucură-te, ceea ce ne înveseleşti prin nădejde neîndoielnică;

Bucură-te, ceea ce ne încurajezi prin făgăduinţe neamăgitoare;

Bucură-te, apărătoarea grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 3-lea:

Puterea Celui Preaînalt prin harul Născătoarei de Dumnezeu a încurajat pe fecioara cea preaînţeleaptă spre aflarea darului lui Dumnezeu cel fără de preţ, care cu încredere în Domnul s-a străduit a găsi îngropată în pământ comoara - sfânta icoană a Maicii lui Dumnezeu, pentru care a strigat cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 3-lea:

Râuri de minuni ai izvorât credincioşilor din cetatea Kazan din preacurată ta icoana, Stăpână. Celor orbi le-ai dat vederea, pe cei întunecaţi la suflet i-ai luminat cu lumina cunoaşterii lui Dumnezeu, iar cei feciorelnici au aflat liman liniştit la umbra icoanei tale. Pentru aceasta şi noi iţi cântăm ţie:

Bucură-te, ceea ce ai împrăştiat intunericul necredinţei cu arătarea icoanei tale;

Bucură-te, ceea ce luminezi pe toţi prin strălucirea minunilor tale;

Bucură-te, vederea celor orbi;

Bucură-te, luminarea celor întunecaţi cu mintea,

Bucură-te, mărirea Ortodoxiei,

Bucură-te, liman liniştit al celor dornici de mântuire;

Bucură-te, Maica fecioriei;

Bucură-te, acoperământul şi îngrădirea celor neprihăniţi;

Bucură-te, că de tine se bucură mulţimea credincioşilor;

Bucură-te, că de tine se înfricoşează mulţimea demonilor;

Bucură-te, ajutătoarea tuturor creştinilor;

Bucură-te, bucuria tuturor scârbiţilor;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 4-lea:

Vrând să potolească viforul tulburărilor ridicat de agareni, fericitul Erghemon, scriitorul minunilor icoanei tale, Fecioară, cu lacrimi s-a rugat şi a avut descoperire că această sfântă icoană scut de biruinţă este, pentru care întărit fiind în credinţă, până la sfârşitul vieţii sale a cântat lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 4-lea:

Având descoperire de la cuviosul parinte Serghie ca prin această icoană a Maicii Domnului avea să se izbăvească pământul rusesc de cotropirea celor de alt neam, sfântul ierarh Arsenie a vestit oastei celei iubitoare de Hristos despre această taină. Şi purtând ostaşii sfânta icoană ca pe un steag aducător de izbândă au curăţit cetatea de păgâni, cântând apărătoarei tuturor creştinilor:

Bucură-te, Maica Celui Preaînalt,

Bucură-te, ceea ce rogi pe Hristos Dumnezeu pentru toţi;

Bucură-te, ceea ce mântuieşti pe cei care aleargă spre atotputernicul tău omofor;

Bucură-te, Apărătoarea celor ce se află în necazuri şi în boli;

Bucură-te, ceea ce dăruieşti cele de folos celor ce se roagă cu inima înfrântă înaintea cinstitei tale icoane;

Bucură-te, ceea ce izbăveşti de rele pe cei ce au în tine incredere tare;

Bucură-te, liman bun şi liniştit;

Bucură-te, Ajutătoare grabnică;

Bucură-te, acoperământul cel cald al mântuirii;

Bucură-te, izvorul cel nesecat al milei;

Bucură-te, ceea ce nu întârzii spre ajutor;

Bucură-te, ceea ce izbăveşti de toate nevoile;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 5-lea:

Stea cu dumnezeiască mergere s-a arătat icoana ta de Dumnezeu Născătoare, care înconjurând pământul rusesc a luminat cu razele sale pe cei ce rătăceau pe marea vieţii. Bezna necazurilor şi negura bolilor ai împrăştiat şi la calea cea mântuitoare ai îndreptat pe cei ce alergau la tine cu credinţă şi strigau lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 5-lea:

Văzând minunile care se făceau prin harul lui Dumnezeu, la icoana Maicii Domnului, ţarul Petru a luat această icoană conducătoare oastei sale în lupta cu duşmanii, pe care cu ajutorul Născătoarei de Dumnezeu învingându-i, a cinstit sfânta icoană şi a aşezat-o în mijlocul cetăţii de scaun drept temelie, scut şi îngrădire. Pentru aceasta strigăm celei Preacurate:

Bucură-te, locaş şi templu a lui Hristos, Dumnezeul nostru;

Bucură-te, vas al slavei lui necuprinse;

Bucură-te, cetate împărătească pururea însufleţită;

Bucură-te, palat preaînfrumuseţat;

Bucură-te, bucuria oraşelor şi satelor;

Bucură-te, apărătoare şi îngrădire a creştinilor în necaz;

Bucură-te, lauda Bisericii Ortodoxe,

Bucură-te, întărirea pământului rusesc;

Bucură-te, ajutătoarea oastei celei iubitoare de Hristos;

Bucură-te, biruinţa asupra duşmanilor;

Bucură-te, izbăvire în necazuri;

Bucură-te, ceea ce ne cercetezi cu îndurările tale de Maică;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 6-lea:

Cinul arhieresc, călugării şi mirenii, rugându-se înaintea cinstitei tale icoane, binevestesc mila ta cea mare, Stăpână de Dumnezeu Născătoare, căci tu îngrădeşti oraşele, acoperi mănăstirile şi păzeşti satele şi ştiindu-te pe tine apărătoare nebiruită, cu lacrimi aduc ţie rugăciuni, ca să-ţi înalţi către Fiul tău mâinile tale cele de Dumnezeu purtătoare pentru robii tăi şi să izbăveşti de toată nevoia şi necazul pe cei care cu mulţumire cânta lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 6-lea:

Răsărit-ai de demult lumina adevărului şi ai alungat înşelăciunea agarenilor din cetatea Kazanului, iar acum străluceşti cu lumina minunilor în toate oraşele ruseşti. Cei ce aleargă cu credinţă la icoana ta primesc vindecare de boli şi izbăvire de necazuri şi învrednicindu-se de toată bucuria îţi cântă stăruitor aşa:

Bucură-te, izvor nesecat al sfinţeniei;

Bucură-te, râu curgător al Harului lui Dumnezeu;

Bucură-te, împăcarea celor păcătoşi cu Dumnezeu;

Bucură-te, curăţirea păcatelor noastre;

Bucură-te, călăuza cucerniciei;

Bucură-te, ajutor şi întărire în lucrurile cele bune;

Bucură-te, ceea ce primeşti făgăduinţele cele bune;

Bucură-te, ceea ce înlesneşti începuturile cele frumoase;

Bucură-te, ceea ce distrugi pornirile cele rele;

Bucură-te, ceea ce împrăştii cursele vrăjmaşului;

Bucură-te, ceea ce nu întârzii a ajuta pe oameni;

Bucură-te, ceea ce din plin reverşi asupra noastră milele lui Dumnezeu;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 7-lea:

Minunată biserică a zidit poporul rusesc cel drept credincios în cinstea sfintei icoane, spre vestirea milelor Preabinecuvântatei Împărătese a Cerului şi a pământului, Căreia, după putinţă, a adus cântare de mulţumire pentru izbăvire de venire asupra sa a celor de alt neam, ca toţi să-şi amintească de minunile Maicii lui Dumnezeu şi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 7-lea:

Apărătoare neînfricată s-a arătat cetăţii de scaun icoana ta, Născătoare de Dumnezeu, ca şi oarecând în Constantinopol, căci către tine aleargă oamenii la vreme de necaz cerându-ţi ajutor şi ţie îţi aduc mulţumiri pentru izbândă. Înaintea cinstitei tale icoane se roagă şi pe tine Ajutătoare şi Apărătoare tare te mărturisesc. Pentru aceasta şi noi îţi cântam cu mulţumire:

Bucură-te, Acoperământul Rusiei;

Bucură-te, întărirea şi îngrădirea Ortodoxiei în pământul rusesc;

Bucură-te, scut nezdruncinat al oastei iubitoare de Hristos;

Bucură-te, platoşă tare a ostaşilor;

Bucură-te, ceea ce descoperi uneltirile vrăjmaşilor;

Bucură-te, ceea ce sfâşii urzeala duşmanilor;

Bucură-te, mustrarea necinstei;

Bucură-te, distrugerea vicleşugurilor;

Bucură-te, ceea ce izbăveşti de rătăcire pe cei tineri;

Bucură-te, mângâierea bătrânilor;

Bucură-te, ceea ce destrami învăţăturile cele păgubitoare;

Bucură-te, dăruirea învăţăturilor celor de suflet folositoare;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 8-lea:

Străin este celor necredincioşi să priceapă minunile care izvorăsc de la cinstita ta icoană. Iar noi, ca unii ce cunoaştem că harul tău şi puterea ta este asupra sfintelor tale icoane, mărturisim despre harul şi puterea icoanei tale din Kazan, pe care o sărutam cu evlavie şi prin ea ne închinăm ţie, căci darul tău face semne şi minuni celor ce aleargă la tine cu credinţă şi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Ceea ce ai fost înălţată la cer şi în cele de sus locuieşti, Născătoare de Dumnezeu, pe cei de pe pământ nu-i părăseşti prin mijlocirile tale, ca una ce ai îndrăznire de maică catre Hristos, Dumnezeul nostru. Pentru aceasta te rugăm: îngrădeşte cu pace viaţa celor drept credincioşi si cele de folos pururea dăruieşte robilor tăi, ca mărindu-te pe tine să-ţi cântăm:

Bucură-te, ceea ce ai încăput în pântecele tău pe Cel neîncăput;

Bucură-te, ceea ce eşti umbrită cu puterea Celui Preaînalt;

Bucură-te, că din tine a răsărit Spicul cel Ceresc;

Bucură-te, că tu izbăveşti lumea de foamea cea păgubitoare a sufletelor;

Bucură-te, ceea ce pururea mijloceşti pentru neamul nostru;

Bucură-te, că mult poate rugăciunea ta înaintea Fiului tău şi Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ne-ai înfiat pe noi lângă Crucea lui Hristos;

Bucură-te, ceea ce pururea ai către noi dragoste de maică;

Bucură-te, mijlocirea veşnicilor bunătăţi;

Bucură-te, ceea ce nu ne lipseşti nici de bunătăţile cele pământeşti;

Bucură-te, scăparea noastră la vreme de încercare;

Bucură-te, mângăierea noastră în necazuri;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 9-lea:

Mai înaltă decât toată firea îngerească te-ai arătat, Preasfântă Fecioară, căci tu ai purtat în pântecele tău pe Dumnezeul tuturor şi cu trupul L-ai născut. Pe braţe ai purtat pe Cel ce poartă în palma Sa întreaga lume, ceea ce eşti mai cinstită decât heruvimii şi mai slăvită fără de asemănare decât serafimii pe tine te mărim şi lui Dumnezeu Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Pe ritorii cei mult-vorbitori îi vedem tăcând, ca pe nişte peşti fără de glas, despre tine, Născătoare de Dumnezeu, căci cu neputinţă este oamenilor să te mărească pe tine după cuviinţă, Stăpână, ci ca ceea ce eşti bună, primeşte de la noi, cei ce-ţi cântăm ţie, glasul Arhanghelului:

Bucură-te, ceea ce eşti plină de har;

Bucură-te, căci cu tine este Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce eşti binecuvântată între femei;

Bucură-te, ceea ce ai aflat har înaintea lui Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ai născut pe Mântuitorul lumii;

Bucură-te, Maica Fiului lui Dumnezeu;

Bucură-te, Născătoarea Împăratului Celui Veşnic;

Bucură-te, că din tine a crescut rodul vieţii;

Bucură-te, ceea ce eşti sfinţită de Duhul Sfânt;

Bucură-te, ceea ce eşti umbrită de puterea Celui Preaînalt;

Bucură-te, slugă credincioasă a Domnului;

Bucură-te, că pe tine te fericesc toate neamurile;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 10-lea:

Vrând să mântuieşti pe mulţi de tot răul, de necaz şi de durere, ne-ai dăruit nouă sfânta ta icoană, Născătoare de Dumnezeu, prin care orbii văd, şchiopii umblă, slăbănogii se ridică, cei stăpâniţi de duhuri necurate se vindecă, oamenii se izbăvesc de rănile cele aducătoare de moarte, pământului se dă roadă la bună vreme, casele şi orasele sunt păzite de foc. Pentru aceasta preamărim pe Dumnezeu, Cel ce varsă asupra noastră milele Sale şi-i cântăm cu stăruinţă: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid eşti Născătoare de Dumnezeu pământului rusesc, oraşelor eşti slavă şi îngrădire, oastei celei drept măritoare eşti izbândă supra vrăjmaşilor. Pentru aceasta, mulţumindu-ţi, îţi cântăm:

Bucură-te, ceea ce preamăreşti pe cei ce te preamăresc pe tine;

Bucură-te, ceea ce ruşinezi pe cei ce te necinstesc pe tine;

Bucură-te, înfricoşarea duşmanilor;

Bucură-te, izbăvire de venire asupra noastră a celor de alt neam;

Bucură-te, tăria ostaşilor;

Bucură-te, îngrădirea celor ce luptă;

Bucură-te, livadă purtătoare de viaţă, care înveseleşti inimile credincioşilor;

Bucură-te, arma de care se cutremură demonii;

Bucură-te, mir mântuitor, cel ce ungi rănile păcătoşilor care se pocăiesc;

Bucură-te, nădejdea noastră cea fierbinte;

Bucură-te, aşteptarea noastră cea neîndoielnică;

Bucură-te, liman bun şi liniştit;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 11-lea:

Cântare de laudă aducem şi de mulţumire aducem ţie, Stăpână, înaintea icoanei tale cădem şi cu dragoste o sărutăm. Sub atotputernicul tău omofor, cinurile feciorelnicilor viaţă paşnică petrec şi spre tine nădăjduiesc, iar lui Dumnezeu îi cântă: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Făclie primitoare de lumină vedem icoana ta cea preacinstită, Stăpână, care aprinzând în sine focul cel nematerialnic al Harului tău, împrăştie lumina celorlale multor chipuri asemănătoare, din care lumina împărtăşindu-se acestea, strălucesc cu minunile, povăţuind la calea mântuirii pe toţi care te laudă aşa:

Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară;

Bucură-te, Maică - fecioară de Dumnezeu aleasă;

Bucură-te, călăuza cea bună a fecioriei;

Bucură-te, paza celor doritori de curăţie;

Bucură-te, lauda femeilor;

Bucură-te, mărirea fecioarelor;

Bucură-te, apărătoarea văduvelor;

Bucură-te, mângâierea orfanilor;

Bucură-te, hrănitoare săracilor;

Bucură-te, veşmântul celor goi;

Bucură-te, bucuria celor scârbiţi;

Bucură-te, veselia celor întristaţi;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 12-lea:

Vrând să dai har celor ce te cinstesc cu dragoste, Născătoare de Dumnezeu, ai revărsat puterea harului tău asupra sfintelor tale icoane. Acest har dumnezeiesc dăruieşte vindecare neputinţelor celor ce aleargă la tine cu credinţă şi se roagă ţie cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând minunile tale cele de demult şi cele de acum, te lăudăm pe tine, ca ceea ce eşti izvor purtător de viaţă al Harului şi râu nesecat al minunilor. Spre tine, adâncul milei şi al îndurărilor punem, după Dumnezeu, toată nădejdea noastră şi, preamărindu-te pe tine în această viaţă şi în viaţa viitoare îţi cântăm:

Bucură-te, aşteptarea cea neruşinată creştinilor;

Bucură-te, scăparea mântuitoare a credincioşilor;

Bucură-te, nădejdea celor fără de nădejde;

Bucură-te, mântuirea celor mâhniţi;

Bucură-te, baie care speli conştiinţa;

Bucură-te, rouă care înviezi sufletele;

Bucură-te, vindecarea cea fără plată a bolilor;

Bucură-te, izbăvirea cea grabnică din nevoi;

Bucură-te, ceea ce ne scoţi din adâncurile pieirii;

Bucură-te, bucuria noastră în ziua morţii;

Bucură-te, nădejdea noastră de după moarte;

Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.

Condacul al 13-lea:

Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toţi sfinţii, primeşte acum de la noi această puţină rugăciune şi pentru măreţia bunătăţilor şi îndurărilor tale, să nu pomeneşti păcatele noastre cele multe, ci plinind spre bine cererile noastre, dăruieşte-ne sănătate trupului, mântuie sufletului, izbăvire de tot necazul şi durerea şi ne fă moştenitori ai Împărăţiei Cerurilor pe noi, cei ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul 1Îngerul cel inainte-stătător... şi Condacul 1Celei alese din...”. Apoi aceasta:

Rugăciune:

O, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare! Cu frică, cu credinţă şi cu dragoste căzând înaintea sfintei tale icoane, te rugăm: Nu întoarce faţa ta de la noi, cei ce ne cucerim ţie, Maică milostivă, roagă pe Fiul tău şi Domnul Dumnezeul nostru, Iisus Hristos, să dăruiască pace ţării noastre. Sfânta Sa Biserică să o păzească neclintită de necredinţă, de eresuri şi de dezbinare, căci nu avem alt ajutor, nici altă nădejde afară de tine, Născătoare de Dumnezeu. Tu eşti Ajutătoarea şi Apărătoarea cea atotputernică a neamului creştinesc. Izbăveşte pe cei care se roagă ţie de căderea în păcat, de asuprirea oamenilor răi, de toată nevoia şi ispita, de tot necazul şi de moartea cea năprasnică. Dăruieşte-ne nouă duhul smereniei, inimă înfrântă, curăţia cugetelor, ca lăudând cu mulţumire măreţia ta să ne învrednicim toţi de Împărăţia Cerurilor şi acolo împreună cu toţi Sfinţii să preamărim Preacinstitul şi de mare cuviinţă Nume al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin!