sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Acatistele lunii ianuarie (III)

20 ianuarie

Acatistul Sfântului Lavrentie

Condacul 1:

Alesule al lui Dumnezeu şi preaslăvite făcător de minuni, Cuvioase Lavrentie, poruncă ai primit de la împărăteasa cerului să vii în vechea cetate a Cernigovului şi să te sălăşluieşti în mănăstirea Sfintei Treimi, unde trăind cu dreptate, prigoane ai suferit şi turmă de monahi adunând, cu cuvântul lui Dumnezeu i-ai hrănit şi la Hristos i-ai adus. Tu însă, având îndrăzneală la Sfânta Treime, roagă-te să fim izbăviţi de toate necazurile şi durerile ca să-ţi cântăm cu umilinţă şi mulţumire:

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Icosul 1:

Cu îngerii te-ai asemănat, Cuvioase şi purtătorule de Dumnezeu Părinte Lavrentie, că sfânt şi drept trăind pe pământ, ne-ai lăsat nouă chipul desăvârşirii duhovniceşti. Noi însă, văzându-te vas ales, preaiubit de Maica lui Dumnezeu, locaş al Preasfintei Treimi prin buna ta vieţuire şi împodobit cu minuni, mulţumind lui Dumnezeu, te preaslăvim ca pe un mare luminător şi cu osârdie îţi cântăm aşa:

Bucură-te, slujitorul Preasfintei Treimi;

Bucură-te, preaminunat ales al Maicii lui Dumnezeu;

Bucură-te, că din iubire faţă de Domnul toată dulceaţa lumească ai lepădat

Bucură-te, că toate bunătăţile acestei lumi de dragul lui Hristos le-ai dispreţuit;

Bucură-te, că jugul lui Hristos cel bun şi uşor l-ai iubit;

Bucură-te, că ai trăit în trup parcă neavând trup;

Bucură-te, că prin tine cugetele necinstite se vădesc;

Bucură-te, că prin tine faptele cele bune şi folositoare se binecuvintează;

Bucură-te, că prin tine calea cea dreaptă către ceruri se arată;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 2

Văzându-te pe tine Preasfinţitul Antonie, înţelepţit de puterea Domnului, ţi-a poruncit să vii în cetatea Cernigovului, în aşezământul Sfintei Treimi, unde se afla icoana Preasfintei Doamne şi Stăpânei Maria; tu însă ascultând porunca lui, ai întărit rugăciunea şi atunci însăşi împărăteasa cerului te-a binecuvântat şi tu ai venit la un munte înalt şi ai găsit un loc ales pentru sălăşluirea monahilor, un aşezământ întru slava Preasfintei Treimi şi a Maicii lui Dumnezeu: pe călugări în nevoinţe i-ai întărit, pe cei râvnitori în urcuşul către cer, din credinţă în credinţă şi din virtute în virtute, i-ai adunat să cânte împreună cu tine în Treime Unului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 2

Înţelepciunea dumnezeiască te-a înţeleptit, Părinte Lavrentie, să laşi lumea şi cele ale lumii şi ai venit la mănăstirea Rahlov a Sfântului Nicolae, voind să te nevoieşti cu toată inima; iar tu cu osârdie prin cântare şi citire te-ai nevoit întru Hristos şi cu alte ascultări ai lucrat pentru aproapele. Noi, însă, văzându-te pe tine vas al Sfântului Duh, cu umilinţă strigăm către tine:

Bucură-te, că din tinereţe ai iubit cu înflăcărare viaţa călugărească;

Bucură-te, că bătrâneţile mamei tale le-ai liniştit;

Bucură-te, că după moartea ei, în locaşul Sfântului Nicolae ai venit;

Bucură-te, că prin înţelepciunea dumnezeiască pe oameni i-ai uimit;

Bucură-te, că monahilor ai fost îndreptar şi icoană;

Bucură-te, că nepătată ai păstrat curăţia cea iubitoare de Dumnezeu;

Bucură-te, că prin uşile cele strâmte şi înguste ai intrat în împărăţia cerului;

Bucură-te, că de la Domnul ai primit cu vrednicie cununa cea nevestejită;

Bucură-te, că preaslăvit eşti în cer şi pe pământ;

Bucură-te, că viaţa, faptele şi proorociile tale nu numai în Rusia, ci în toată lumea sunt cunoscute;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 3

Cu putere de sus, arhiereii cetăţii Cernigovului, sfinţiţii mucenici Vasile şi Pahomie, te-au văzut pe tine împodobit cu viaţă bineplăcută lui Dumnezeu şi strălucind în marea ta smerenie, cu post şi cu rugăciune şi pe cei credincioşi înţelepteşte propovăduindu-i, de aceea cântăm cu înţelegere Preasfintei Treimi: Aliluia!

Icosul 3

Având adevărată smerenie şi mare ascultare, ai venit la mănăstirea Preasfintei Treimi şi privind la icoana Maicii Domnului, ţinând în preacuratele ei mâini pe Pruncul lisus, aflând-o pe ea, Preanevinovată, ce ţi s-a arătat, ai căzut la pământ în faţa ei, cerându-i ajutor şi ocrotire. Iar noi văzând că te-ai încredinţat voii lui Dumnezeu îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că ai arătat ascultare Maicii lui Dumnezeu;

Bucură-te, că ai slujit cu credincioşie în cetatea Cernigovului;

Bucură-te, că acea icoană făcătoare de minuni ai văzut-o în mănăstire;

Bucură-te, că la această icoană te-ai închinat cu osârdie;

Bucură-te, că celor flămânzi şi însetaţi de dreptate le-ai vestit cuvintele vieţii veşnice;

Bucură-te, că drumul mântuirii l-ai arătat celor ce-l caută;

Bucură-te, căpetenie înţeleaptă celor ce merg în împărăţia cea de sus;

Bucură-te, ajutătorul celor ce trudesc în evlavie;

Bucură-te, cald mijlocitor a toată lumea;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 4

Dumnezeu, Cel ce S-a adus pe Sine jertfă pentru păcatele a toată lumea şi a înviat cu slavă din morţi şi S-a înălţat la cer, te-a învrednicit să călătoreşti până la Ierusalim, unde tu, preafericite, te-ai rugat cu osârdie pentru poporul dreptcredincios şi lumânarea din mâinile tale s-a aprins de la focul ceresc şi cu toţi credincioşii ai cântat lui lisus Hristos, Care va veni să judece viii şi morţii, cântarea: Aliluia!

Icosul 4

Auzind păstorii Bisericii lui Hristos că furtuna patimilor şi zbuciumul acestei lumi nu te-au clătinat, sufletul îndreptându-ţi la limanul cel lin al mântuirii, Cuvioase Părinte, şi că toate bunătăţile şi frumuseţile lumii vâzându-le cu limpezime, călugări din alte mănăstiri veneau la tine spre învăţătură şi oamenii credincioşi alergau din cetăţi şi sate îndepărtate cu necazuri şi supărări pentru mângâiere şi întărire, cei bolnavi pentru vindecare, cu toţii primind din belşug darurile bunătăţii lui Dumnezeu, un arhiereu te-a sfinţit să fii arhimandrit, dând prin această vrednică cinstire nevoinţelor tale, iar pe noi ne învredniceşte să-ţi aducem aceste laude:

Bucură-te, slujitor credincios al Mielului şi al Păstorului;

Bucură-te, înaintestătător nevinovat la altarul Domnului;

Bucură-te, că împreună cu îngerii îl cânţi pe împăratul slavei;

Bucură-te, îndrumător înţelepţit de Dumnezeu al călugărilor şi al oamenilor credincioşi;

Bucură-te, că eşti preaplin de lacrimile umilinţei;

Bucură-te, vas cinstit al darurilor Duhului Sfânt;

Bucură-te, nevoitorul răbdării desăvârşite;

Bucură-te, sălaş prea ales al Sfintei Treimi;

Bucură-te, învăţător iscusit al adevăratei smerenii;

Bucură-te, întărirea evlaviei şi lauda Ortodoxiei;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 5

Ca pe o stea izvorâtoare din Dumnezeu văzându-te pe tine, Cuvioase Părinte Lavrentie, strălucind luminos cu viaţa şi învăţătura, călugării şi credincioşii au mers după lumina vieţuirii tale şi te-au avut ca pe un luminător şi când a venit jugul ateismului dimpreună cu întunericul autocefalilor şi al înnoirilor şi al altor eretici şi schismatici, călcând în picioare cele sfinte, tu ca un bun păstor nu ai părăsit cetatea Cernigovului şi pe oamenii credincioşi, locuind în casa cinstitei văduve şi evlavioasei monahii Evlampia, i-ai adus la lumina cea nepătrunsă, rugându-te pentru Rusia ca Dumnezeu să renască împărăţia ortodoxă şi primind de la Arhanghelul Gavriil o astfel de descoperire, te-ai bucurat foarte, cântând Preasfintei Treimi împreună cu toţi credincioşii: Aliluia!

Icosul 5

Văzând oamenii binecredincioşi ai cetăţii Cernigovului împlinirea proorociei tale, deschiderea şi închiderea bisericilor lui Dumnezeu, iar tu împodobind şi înfrumuseţând casa Preasfintei Treimi şi a Născătoarei de Dumnezeu şi adunând turmă mare din cei ce voiau să ducă viaţă călugărească şi să urmeze poveţele tale cele drepte, i-ai învăţat fără făţărnicie să cheme neîncetat numele lui Dumnezeu si ajutând pe oamenii cei credincioşi ai prezis întoarcerea moaştelor Sfântului Ierarh Teodosie şi pe arhiereul Boris l-ai sfătuit să se aşeze cu slavă în locul unde fuseseră mai înainte, în biserica Schimbării la Faţă a Domnului, ceea ce a şi făcut. Iar noi îl lăudăm pe Dumnezeu, Cel ce ţi-a dat duhul proorociei şi al înţelepciunii şi te rugăm să înalţi rugăciunile tale, Sfinte Lavrentie, pentru mântuirea noastră, a păcătoşilor, care îţi cântăm:

Bucură-te, povăţuitor înţelept al călugărilor;

Bucură-te, că moaştele Sfântului Ierarh Teodosie le-ai aflat;

Bucură-te, că aducerea moaştelor Sfântului Ierarh Teodosie, cu cântări pascale ai preaslăvit-o;

Bucură-te, împlinitorul neleneş al tipicului bisericesc;

Bucură-te, doctorul iscusit şi fără de plată al bolnavilor;

Bucură-te, mângâiere bineplăcută a celor mâhniţi;

Bucură-te, întărire binecuvântată a celor întristaţi;

Bucură-te, izgonitorul patimilor pierzătoare de suflet;

Bucură-te, slobozitorul celor demonizaţi de năvala diavolului;

Bucură-te, ajutătorul grabnic al celor fără ajutor;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 6

Propovăduind tuturor cuvântul lui Dumnezeu, Părinte Lavrentie, învăţând cu vieţuirea şi cu cuvântul tău smerenia, tăcerea, iubirea frăţească, primirea de străini, postul, rugăciunea şi frica faţă de Domnul, prin care ai fost ocrotit, nu ai călcat pravila până la preacinstitele tale bătrâneţi, te-ai nevoit în rugăciunile de zi şi de noapte, cântând Celui ce ţi-a dat putere şi tărie, cântarea de laudă: Aliluia!

Icosul 6

Strălucind nouă ca o stea luminoasă şi călăuzitoare vieţuirea ta cumpătată prin post, Cuvioase Părinte Lavrentie, nu ai tânjit după mâncăruri, căci nu ne duc pe noi la Dumnezeu şi nu te-ai îngrijit de îmbrăcămintea hainelor, ci ai socotit că este mai bine să-ţi înfrumuseţezi sufletul cu virtuţi. Sfârşitul ţi l-ai prezis de trei ori şi curgerea vieţii tale frumos ai săvârşit. Prin minuni şi viaţă veşnică ai fost preaslăvit de Mântuitorul Hristos, iar de la noi primeşte aceste laude:

Bucură-te, înfrumuseţarea cetei postitorilor;

Bucură-te, chipul înfrânării şi al neprihănirii;

Bucură-te, stea ce străluceşti în rândul cuvioşilor;

Bucură-te, păstorul călugărilor şi învăţătorul oamenilor din lume;

Bucură-te, apărătorul şi ocrotitorul celor ce trăiesc în lume;

Bucură-te, adevăratul următor al Evangheliei lui Hristos;

Bucură-te, că eşti plin de harul lui Dumnezeu;

Bucură-te, că eşti hrănit de la Izvorul vieţii cuvântului lui Dumnezeu;

Bucură-te, că eşti împodobit cu veşmântul mântuirii şi îmbrăcat în haina nemuririi;

Bucură-te, că mai înainte de învierea cea de obşte a Domnului ai fost preaslăvit prin nestricăciune întru încredinţarea tuturor oamenilor;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 7

Voind să fie următor credincios Mielului lui Dumnezeu, Care a ridicat păcatele lumii, blândeţe şi smerenie luând asupra-i, Părintele nostru Lavrentie, toate durerile şi supărările răbdând fără cârtire, a văzut că prin dureri vremelnice se dobândeşte mântuirea veşnică, a căpătat despătimirea şi când i-a sosit cinstitul sfârşit, fiind încă pe pământ a cântat cu vrednicie şi cu dreptate atotputernicului Dumnezeu cântarea îngerească: Aliluia!

Icosul 7

Domnul Cel minunat întru sfinţii Săi te-a arătat biruitor minunat împotriva vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi ai mântuirii noastre şi după fericita adormire te-a preaslăvit; tu însă, Cuvioase Părinte Lavrentie, aşteptând punerea în mormânt, ai petrecut cu trupul împreună cu noi patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi şi în acest timp nu au încetat la sicriul tău rugăciunile şi lacrimile, cu sufletul stând înaintea Prestolului dumnezeiesc, rugându-te pentru sfânta Rusie şi pentru oamenii credincioşi, arătând nestricăciunea trupului tău întru încredinţarea învierii tuturor oamenilor. Iar de la sicriul tău ieşea bună mireasmă, încredinţându-ne pe noi de vieţuirea ta sfântă. Noi, însă, minunându-ne, te lăudăm pe tine aşa:

Bucură-te, că toată dulceaţa patimilor dintru tine ai stârpit;

Bucură-te, că trupul l-ai supus duhului;

Bucură-te, că te-ai întrarmat cu privegheri de noapte împotriva ispitelor vrăjmaşului;

Bucură-te, că prin post neobosit ai înfrânt toată dorinţa cea necurată;

Bucură-te, că prin rugăciune neîncetată te-ai curaţat de orice întinăciune;

Bucură-te, că ai fost menit cu totul lui Dumnezeu;

Bucură-te, că pentru cuvintele Domnului ai păstrat calea cea strâmtă;

Bucură-te, că prin lacrimi ai secerat bucuria cea pururi fiitoare;

Bucură-te, că prin sederea în sicriu a trupului tău timp de patruzeci de zile pe noi ne-ai mângâiat;

Bucură-te, că şi după moarte nu ne-ai părăsit;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 8

Străin şi călător socotindu-te a fi în lumea aceasta schimbătoare, Cuvioase Lavrentie şi cetatea cerească cântând, împărăţia lui Dumnezeu încă pe pământ pregătind, i-ai păzit pe cei credincioşi de necurăţia ateistă, de pierzătorii autocefali şi înnoitori, de latini şi uniţi şi de altă mulţime de eretici şi schismatici şi împreună cu cei binecredincioşi şi evlavioşi ai cântat cântare de biruinţă Făcătoarei de viaţă Treimi: Aliluia!

Icosul 8

Împodobit ai fost cu toate armele dumnezeieşti, ca un ostaş biruitor al lui Hristos, ţi-ai încins coapsele tale cu adevărul, te-ai îmbrăcat în platoşa dreptăţii, ai încălţat picioarele tale întru gătirea păcii, ai primit scutul credinţei şi coiful mântuirii şi sabia duhului care este cuvântul lui Dumnezeu cu care ai biruit toate defăimările celui viclean. Tu însă, Sfinte Lavrentie, asemănându-te vechilor părinţi, ai întărit pe cei credincioşi întru evlavie şi pe cei rătăciţi şi necredinciosi la Domnul, credinţa ortodoxă ai apărat-o şi ai întărit-o, pe eretici, pe schismatici şi pe liber cugetători i-ai ruşinat şi i-ai înţelepţit. Ajută-ne şi nouă, Cuvioase, cu mijlocirea ta la prestolul Preasfintei şi Celei de o fiinţă şi nedespărţitei Treimi, să rămânem statornici în faţa puterilor întunecate ale lui Antihrist şi ale slugilor lui şi să ne împotrivim ispitelor vrăjmaşului, crezând în Biserica cea Una după cuvântul cel din Evanghelie. Iar noi, cu inimă curată, te rugăm să primeşti aceste laude:

Bucură-te, că te-ai asemănat Cuviosului Antonie de la Pecerska prin săparea peşterilor;

Bucură-te, că asemenea lui Teodosie ai făgăduit să stai până la moarte în credinţa ortodoxă;

Bucură-te, că asemenea lui Serghie de Radonej ai fost ziditor şi înnoitor de aşezăminte călugăreşti;

Bucură-te, că ai învăţat, precum Iov de la Poceaev să ne ferim de uniatism, de autocefali şi de alte eresuri;

Bucură-te, că pe credincioşi i-ai povăţuit precum Serafim de Sarov;

Bucură-te, vestitor al unor vremuri înfricoşătoare şi propovăduitor al pocăinţei, precum loan de Kronstadt şi Cuviosul mucenic Alipie;

Bucură-te, împlinitor sârguincios al tipicului Cuvioşilor părinţi Teodor Studitul şi Sava cel Sfinţit;

Bucură-te, aspru judecător şi povăţuitor al celor ce încalcă tipicul bisericesc;

Bucură-te, că ai stat împotriva uniaţiei precum Cuvioşii mucenici Macarie de la Ovruci şi Atanasie de la Brest;

Bucură-te, că te-ai asemănat sfântului făcător de cântări Roman Melodul;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 9

Iubind cu toată inima pe Unul Dumnezeu şi Domnul te-a iubit, dăruindu-ne prin tine rugător înaintea bunătăţii Lui. Cu smerenie te rugăm să îmblânzeşti pe dreptul Judecător pentru noi în ziua cea straşnică, să nu ne pomenească păcatele şi fărădelegile noastre şi să ne învrednicească de partea celor fericiţi care stau la dreapta Lui şi cântă: Aliluia!

Icosul 9

Ritorii cei mult vorbitori nu se pricep să spună toate nevoinţele şi minunile tale, Părinte de Dumnezeu înţelepţit, căci bunătatea vieţuirii tale nu poate fi lăudată prin cuvinte omeneşti; de aceea noi, cei biruiţi de iubirea ta, îndrăznim să te lăudăm cu smerenie, cântând astfel:

Bucură-te, luminător nestins al sfintei Biserici şi credinţei ortodoxe;

Bucură-te, întărire nebiruită a pământului rusesc;

Bucură-te, căci prin smerenie ai călcat mândria cea pierzătoare de suflet;

Bucură-te, că prin blândeţe ai stins flacăra mâniei;

Bucură-te, că iubirea de argint ai urât.

Bucură-te, că tot felul de necazuri şi supărări ai răbdat;

Bucură-te, că prin rugăciuni neîncetate tristeţea ai gonit-o de la tine şi-ai dobândit bucurie întru Domnul;

Bucură-te, că laude ai primit de sus de la Hristos Dumnezeu;

Bucură-te, că în timpul vieţii şi după moarte ai fost îmbogăţit de Domnul cu darul minunilor;

Bucură-te, că te odihneşti în locaşul tău întru miros de bună mireasmă;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 1:0

Roagă pe Preaînaltul Ziditor să ne mântuiască de chinul cel veşnic, Cuvioase al lui Dumnezeu Lavrentie şi nu ne lipsi pe noi de ajutorul tău cel sfânt în ceasul sfârşitului nostru, că duhurile necurate ne tulbură cu nălucirile lor; să te arăţi atunci nouă apărător sârguincios, izbăvindu-ne cu rugăciunile tale de defăimările lor şi învrednicindu-ne de vederea îngerilor şi de cântarea împreună cu ei lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 1:0

Zid de apărare şi rugător bineprimit la Dumnezeu te-am descoperit pe tine, Părinte Lavrentie; mulţumire cucernică înălţăm Părintelui ceresc, pentru toate facerile Lui de bine care ni s-au arătat prin tine din belşug şi ţie, înaintestătătorului nostru, îţi cântăm:

Bucură-te, întărirea şi lauda mănăstiri Sfânta Treime;

Bucură-te, acoperământ dumnezeiesc al cetăţii Cernigovului;

Bucură-te, frumuseţe preaminunată a călugărilor;

Bucură-te, veşnică mângâiere a neamului creştinesc;

Bucură-te, tare apărător al celor obidiţi;

Bucură-te, liman de încredere al celor orfani şi nenorociţi;

Bucură-te, bun vindecător al bolilor sufleteşti şi trupeşti;

Bucură-te, mijlocitorul bucuriei noastre veşnice;

Bucură-te, că toate cuvintele tale prooroceşti se împlinesc;

Bucură-te, ocrotitorul nostru ceresc;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 1:1

Cântare de laudă îţi aducem ţie, Cuvioase Părinte Lavrentie, şi cu dragoste cădem la racla sfintelor făcătoarelor de minuni şi vindecătoarelor tale moaşte, preaslăvind viaţa ta cea plină de răbdare, tăcerea ta înaltă, smerenia cea nefăţarnică, rugăciunea neîncetată, înfrânarea desăvârşită şi curăţia sufletului şi a trupului; o, preafericite, ajută-ne nouă să te urmăm în virtuţile tale, ca să putem cânta cu vrednicie Ziditorului şi Dumnezeului nostru: Aliluia!

Icosul 1:1

Luminător al faptelor bune fiind încă în viaţă, Părinte Cuvioase Lavrentie, luminător strălucit al harului dumnezeiesc te-ai arătat, strălucind şi după moarte şi minuni izvorând de la moaştele tale nestricate, că după patruzeci şi trei de ani, ca un tezaur de mult preţ, întregi şi pline de bună mireasmă s-au aflat şi aşezate au fost în biserica Sfintei Treimi a mănăstirii, unde mulţi ani te-ai trudit întru tot binele şi unde vieţuirea pământească în evlavie s-a sfârşit; ţie, celui ce eşti preaslăvit de Domnul, daruri de cântări duhovniceşti îţi aducem şi cu umilinţă strigăm:

Bucură-te, floare nestricăcioasă cu bun miros;

Bucură-te, că întru sfinţenie ai înflorit ca un crin al raiului lui lisus;

Bucură-te, căci cu lumina minunilor tale luminezi întunericul sufletelor noastre;

Bucură-te, vindecător binecuvântat al multor boli;

Bucură-te, doctor iscusit al rănilor păcatului;

Bucură-te, mângâietor aducător de bucurie celor scârbiţi;

Bucură-te, că aspru îi pedepseşti pe cei ce ne aduc supărări;

Bucură-te, strajă neadormită a mănăstirii tale;

Bucură-te, că vieţuirea ta s-a descoperit la toată lumea;

Bucură-te, că toate marginile pământului şi pe credincioşii ortodocşi i-ai uimit cu viaţa ta sfântă;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 1:2

Cu mare har te-a învrednicit Domnul, preafericite Părinte Lavrentie şi cu mare vrednicie numit ai fost făcător de minuni: deoarece nu numai în timpul vieţii, dar şi după moarte cu măreţele tale minuni pe toţi i-ai uimit şi spre slăvirea atotputerniciei lui Hristos te-ai nevoit ca să cânţi Preaînaltului Ziditor cântarea: Aliluia!

Icosul 1:2

Cântăm marile tale nevoinţe, ostaşule biruitor al oastei lui Hristos, Părintele nostru Lavrentie, căci ai biruit vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi; fericim sfârşitul tău şi cu rugăciune sărbătorim sfântă pomenirea ta, cântându-ţi cu osârdie aşa:

Bucură-te, că pomenirea ta se face cu laude şi adormirea cu sfinţii;

Bucură-te, că lui Dumnezeu îi cânţi cântare întreit sfântă împreună cu puterile cele fără de trup;

Bucură-te, că sărbătoreşti împreună cu proorocii şi cu apostolii;

Bucură-te, că eşti preaslăvit cu ierarhii şi cu mucenicii;

Bucură-te, că eşti încununat cu cununa nemuririi împreună cu drepţii şi cuvioşii;

Bucură-te, lumină care izgoneşti întunericul hoardelor demonice ale lui Antihrist;

Bucură-te, că eşti dat de Dumnezeu apărător şi ocrotitor al Rusiei sfinte;

Bucură-te, luptător şi biruitor al celor binecredincioşi;

Bucură-te, că prin tine se preaslăveşte credinţa ortodoxă;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 1:3

O, Cuvioase şi purtătorule de Dumnezeu, Părinte Lavrentie, mare făcător de minuni şi grabnic ajutător, te rugăm primeşte de la noi cu milostivire această cântare de laudă, ce ţi-o aducem cu osârdie, că tu, şezând înaintea Prestolului împăratului slavei, Domnului Dumnezeu şi Ziditorului a toată făptura, să te rogi bunătăţii Lui, pentru noi, păcătoşii, să ne ierte greşelile cele de voie şi cele fără de voie, să ne păzească pe noi de faţa lui Antihrist şi a slugilor lui potrivnice lui Dumnezeu, de rănile aducătoare de moarte, de suferinţe, de toate necazurile şi de întristarea vieţii, să ne izbăvească de chinurile veşnice şi să ne învrednicească să cântăm împreună cu toţi sfinţii Preasfintei Treimi: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Cu îngerii te-ai asemănat, Cuvioase şi purtătorule de Dumnezeu Părinte Lavrentie, că sfânt şi drept trăind pe pământ, ne-ai lăsat nouă chipul desăvârşirii duhovniceşti. Noi însă, văzându-te vas ales, preaiubit de Maica lui Dumnezeu, locaş al Preasfintei Treimi prin buna ta vieţuire şi împodobit cu minuni, mulţumind lui Dumnezeu, te preaslăvim ca pe un mare luminător şi cu osârdie îţi cântăm aşa:

Bucură-te, slujitorul Preasfintei Treimi;

Bucură-te, preaminunat ales al Maicii lui Dumnezeu;

Bucură-te, că din iubire faţă de Domnul toată dulceaţa lumească ai lepădat

Bucură-te, că toate bunătăţile acestei lumi de dragul lui Hristos le-ai dispreţuit;

Bucură-te, că jugul lui Hristos cel bun şi uşor l-ai iubit;

Bucură-te, că ai trăit în trup parcă neavând trup;

Bucură-te, că prin tine cugetele necinstite se vădesc;

Bucură-te, că prin tine faptele cele bune şi folositoare se binecuvintează;

Bucură-te, că prin tine calea cea dreaptă către ceruri se arată;

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Condacul 1:

Alesule al lui Dumnezeu şi preaslăvite făcător de minuni, Cuvioase Lavrentie, poruncă ai primit de la împărăteasa cerului să vii în vechea cetate a Cernigovului şi să te sălăşluieşti în mănăstirea Sfintei Treimi, unde trăind cu dreptate, prigoane ai suferit şi turmă de monahi adunând, cu cuvântul lui Dumnezeu i-ai hrănit şi la Hristos i-ai adus. Tu însă, având îndrăzneală la Sfânta Treime, roagă-te să fim izbăviţi de toate necazurile şi durerile ca să-ţi cântăm cu umilinţă şi mulţumire:

Bucură-te, Cuvioase Lavrentie, rugător bineplăcut şi sârguincios către Dumnezeu pentru sufletele noastre.

Rugăciune

O, preacinstite şi preafericite, Părintele nostru Lavrentie, mare şi preaminunat făcător de minuni, învăţător şi ocrotitor al credinţei ortodoxe, mustrătorul ereticilor, apărătorul Bisericii, din tinereţile tale ai iubit să mergi pe drumul crucii, nevoindu-te în rugăciuni şi osteneli, în posturi, privegheri şi în tăcere, chip al credinţei fiind pentru călugări, jertfă vie, sfântă şi plăcută aducându-te lui Dumnezeu. Când însă, după sfârşitul tău, mănăstirea Sfintei Treimi, din răutatea ateilor, a fost ruinată, pângărită şi pustiită, având mare îndrăzneală la Împăratul ceresc, prin mijlocirea Maicii Domnului şi a ta a fost înnoită, iar moaştele tale sfinte şi cinstite au fost aşezate aici. Iar noi, credincioşii, care venim la racla sfintelor, şi cinstitelor tale moaşte, te rugăm pe tine, păstorul şi mijlocitorul nostru cel bun, nu înceta să te rogi la Domnul şi Dumnezeul nostru, să stingă toate eresurile şi schismele care vin din uneltirile vrăjmaşului mântuirii noastre, întărindu-ne întru evlavie şi curăţie, iar cu roua harului Său să omoare văpaia patimilor noastre şi să ne încingă cu putere de sus împotriva lui Antihrist şi a hoardelor lui, împotriva vrăjmaşilor noştri văzuţi şi nevăzuţi; pe demoni izgonindu-i, izbăvindu-ne de toate bolile sufleteşti şi trupeşti şi păzindu-ne de toate relele, să ne dăruiască tot binele şi să ne ocrotească cu pace şi bunăstare, că noi toţi petrecând în pace, în linişte şi fără sminteală să preaslăvim Preasfânta Treime, pe Unul Dumnezeu, Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh şi milostiva ta mijlocire pentru noi în veci. Amin.

21 ianuarie

Acatistul Sfântului Maxim Mărturisitorul

Condacul 1:

Întărirea preoţilor, temelia dogmelor, trâmbiţa înţelepciunii şi păstor al Bisericii te-ai arătat, Părinte Maxim, biruindu-i pe nevăzuţii vrăjmaşi şi închipuirile eretice cu tăria cunoştinţei de Dumnezeu. Şi în focul mucenicesc te-ai aruncat pentru dragostea lui Christos, ca drept şi sfânt împreună cu tine să ne veselim de Dânsul. Pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Icosul 1:

Împodobit fiind din tinereţe cu fire bună şi minte dreaptă ai ajuns cel dintâi sfătuitor împărătesc, căci harul lui Dumnezeu strălucea din inima ta cu putere, întărindu-te în toată vremea:

Bucură-te, tinereţe ajunsă la vârsta bărbatului desăvârşit

Bucură-te, înstrăinare de plăcerea cea purtătoare de moarte

Bucură-te, curăţire de patimi prin duhovniceştile nevoinţe

Bucură-te, lumină ajunsă în vârful muntelui

Bucură-te, scriitor iscusit al dogmelor dumnezeieşti pe tăbliţele inimii

Bucură-te, cuptor aprins de focul dragostei cereşti

Bucură-te, topire a împietririi cugetelor

Bucură-te, tăcere ce laşi să se audă voia Domnului

Bucură-te, dar şi negrăită bucurie a împlinirii ei

Bucură-te, tărie a smereniei ce deschizi inimile

Bucură-te, că ai fost îmbrăcat cu putere de sus

Bucură-te, neîncetată pomenire de Dumnezeu

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 2

Văzând împuţinarea credinţei şi întărirea eresurilor vătămătoare de suflet, ai lepădat, Sfinte Maxim, cinstea înaltei dregătorii pentru a te face monah, şi luând în spate fericita cruce a iubirii, te-ai bucurat a cânta: Aliluia!

Icosul 2

Stâlp neclintit al Bisericii te-ai făcut, Cuvioase Maxim, prin scrisorile tale pe mulţi în credinţă întărind. Însuşi Împăratul Heraclie s-a lepădat de alcătuirile eretice, precum şi Piros patriarhul, pe care l-ai înfrânt în sinodul din Cartagina. Căci ai arătat lămurit că precum sunt în Christos două firi, tot aşa sunt şi două voinţe şi lucrări într-o Persoană nedespărţită:

Bucură-te, ostaş nebiruit al lui Christos

Bucură-te, râvnă neobosită spre mântuirea aproapelui

Bucură-te, plâns şi rugă pentru sufletele vrăjmaşilor

Bucură-te, îmbrăcare a celor goi de cunoştinţa duhovnicească

Bucură-te, sprijin al celor clătinaţi de furtuna prigonirii

Bucură-te, tămăduire minunată a bolilor raţiunii

Bucură-te, inimă făcută piatră de altar

Bucură-te, cuvânt făcut punte peste prăpastia morţii

Bucură-te, dor după întregirea Trupului lui Christos

Bucură-te, păzitor al comorilor Bisericii

Bucură-te, gândire nedespărţită de har

Bucură-te, iubire care Îl întrupezi pe Christos

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 3

Din duhul ascultării sfântă îndrăzneală luând, ai arătat, Părinte Maxim, puterea dumnezeiască şi îndumnezeitoare ce se revarsă din tainele Bisericii. Iar noi, împărtăşindu-ne de dânsa, cântăm cu mulţumire: Aliluia!

Icosul 3

Pentru Sfinţii Îngeri care sunt de faţă şi scriu pe cei ce intră în biserică şi se înfăţişează lui Dumnezeu şi care fac rugăciuni pentru ei, ai sfătuit pe creştini să fie nelipsiţi de la Sfânta Liturghie. Dar mai ales pentru revărsarea Sfântului Duh, care preface pe cei de faţă şi îi rezideşte în Christos, potrivit cu însuşirile lor:

Bucură-te, lepădare a necredinţei şi micşorare a păcătoşeniei

Bucură-te, sporire a virtuţii şi alungare a neştiinţei

Bucură-te, adăugire a cunoştinţei şi ascultare a cuvintelor dumnezeieşti

Bucură-te, deprindere şi dispoziţie a inimii întărite şi neclintite în cele sfinte

Bucură-te, aplecare a voii cu desfătare spre cele de Sus

Bucură-te, sfârşit al cugetului lumesc şi aşezare în cele duhovniceşti

Bucură-te, închidere a uşii simţurilor şi curăţire a lor de idolii păcatelor

Bucură-te, icoană a iubirii de Dumnezeu şi de oameni

Bucură-te, mulţumire pentru chipurile minunate ale mântuirii

Bucură-te, unire şi deopotrivă cinste cu Îngerii în lauda Sfintei Treimi

Bucură-te, înfiere în harul Sfântului Duh şi împreunare cu Christos

Bucură-te, părtăşie şi asemănare cu Dumnezeu

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 4

Urmând Maicii Domnului, Cuvioase Maxim, te-ai făcut carte vie în care S-a scris Cuvântul lui Dumnezeu cu pana Duhului şi binecuvântarea Tatălui. Pentru aceasta împreună cu tine slavoslovim: Aliluia!

Icosul 4

Viaţa Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu ai zugrăvit-o în cuvânt ca pe o icoană preaminunată, pe care ai dăruit-o tuturor celor ce i se închină cu credinţă:

Bucură-te, virtute ce Îl întrupezi pe Christos

Bucură-te, pajişte înrourată de slava Sfintei Fecioare

Bucură-te, smerenie străluminată de Chipul Maicii Domnului

Bucură-te, chemare şi laudă a numelui Împărătesei

Bucură-te, biruinţă asupra morţii mijlocită de Maica Luminii

Bucură-te, părtăşie cu Pomul Vieţii din Potirul Nesecat

Bucură-te, rugă ce pogori milostivirea Celei ce s-a făcut Scară de la pământ la cer

Bucură-te, închinare la Icoana Fecioarei cu Pruncul Iisus în braţe

Bucură-te, călăuză spre Izvorul tămăduirii

Bucură-te, minte luminată de privirea Celei pline de har

Bucură-te, pătimire a iubirii dumnezeieşti pentru rugăciunile Celei mutate cu trupul la Cer

Bucură-te, râvnă isihastă, hrănită de Rugul cel aprins

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 5

Unindu-te cu Dumnezeu prin har, te-ai slobozit, Sfinte Maxim, de lanţul legii păcatului şi doctor iscusit al sufletelor te-ai arătat. Prin povăţuirile tale ne călăuzeşti spre Limanul desăvârşirii, ca întăriţi în har să ne bucurăm de Domnul, cântând: Aliluia!

Icosul 5

Pe toţi oamenii la fel îi iubeai, Cuvioase Părinte, şi neîncetat te rugai lui Christos pentru ei. Iar mulţi dintre aceştia, cucerindu-se de învăţăturile tale şi urmând viaţa ta îmbunătăţită, se învăpăiau de dumnezeiescul dor:

Bucură-te, adânc de metanie ce chemi adâncul smereniei lui Christos

Bucură-te, mişcare spre cele dumnezeieşti nepovârnită de patimi

Bucură-te, temere de Domnul ce îndepărtezi învârtoşarea nepăsării

Bucură-te, înfrânare ce opreşti ca un zid intrarea patimilor

Bucură-te, sărăcie cu duhul ce adăposteşti comorile harului

Bucură-te, ascultare, neclintită din lumina adevărului

Bucură-te, lepădare a poftei de plăcere şi a fricii de durere

Bucură-te, poftă după dumnezeirea atotsfântă

Bucură-te, iuţime aprinsă de pacea cerească

Bucură-te, mântuitoare neştiinţă de cele deşarte

Bucură-te, risipire prin cunoştinţă a îngrămădirilor nevăzute

Bucură-te, rugăciune de foc ce pogori pe Christos în inimă

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 6

Prin lucrarea virtuţilor curăţire de patimi, prin contemplare aflarea ra-ţiunilor dumnezeieşti din lucruri, prin pătimirea răpirii în duh, comuniunea cu Dumnezeu după har, toate acestea le-ai arătat trepte ale desăvârşirii celor ce cântă în urcuşul lor: Aliluia!

Icosul 6

Iubirea cea mare a lui Dumnezeu pentru făptura Sa o ai mărturisit, căci pentru aceasta S-a întrupat, ca omul să se îndumnezeiască şi să aducă printr-însul la Sine zidirea prinos de Liturghie. Şi aşa împreună să zugrăvească Chipul Iubirii, icoana de împărăţie:

Bucură-te, floare a smereniei udată de roua pocăinţei

Bucură-te, apă a virtuţii prefăcută în vinul iubirii

Bucură-te, cugetare curăţită de închipuiri

Bucură-te, păşire în icoana isihiei

Bucură-te, naştere de Sus

Bucură-te, transfigurare a firii în Christos

Bucură-te, răstignire pe Crucea Iubirii

Bucură-te, înviere din mormântul păcatului

Bucură-te, înălţare pe norii vederii duhovniceşti

Bucură-te, vas ales al Duhului

Bucură-te, îmbrăţişare de fiu a Celui Necuprins

Bucură-te, inimă în închinare la Hotarul Veşniciei

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 7

Negura înşelării pustia altarele inimilor, semănând cu îngrozire urâciunea eresurilor. Dar tu, Sfinte Maxim, ai ruşinat cu lumina Duhului cugetările cele strâmbe, şi le-ai zdrobit de Piatra Christos. Pentru aceasta, cu mulţumire, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul 7

Ai îndreptat cu pricepere cârma Bisericii, ca pe a unei corăbii ce poartă spre limanul mântuirii comoara credinţei şi podoaba vieţii celei după Dumnezeu:

Bucură-te, că ai ajuns cu duhul la treapta arhieriei

Bucură-te, stăruinţă în virtute şi contemplaţie

Bucură-te, iuţime preschimbată în iubire

Bucură-te, poftă prefăcută în cerească bucurie

Bucură-te, raţiune imprimată după cuviinţă în puterile sufletului

Bucură-te, grijă şi căutare doar a Împărăţiei Cerurilor

Bucură-te, că te-ai născut în duh de la Părintele Veacului Viitor

Bucură-te, cheie ce descui inimii uşile mântuirii

Bucură-te, dreaptă socoteală ce alegi grâul de neghină

Bucură-te, propovăduitorule al lui Christos în două firi neamestecate şi nedespărţite

Bucură-te, zugrav al tainei teandrice a unirii necontopite a celor două firi, voinţe şi lucrări ale lui Christos

Bucură-te, aluat ce dospeşti frământătura cugetării de Dumnezeu

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 8

O fire, o voinţă şi o lucrare în trei Persoane ai mărturisit în Sfânta Treime, iar pe Dumnezeu Cel întrupat L-ai propovăduit într-un Ipostas cu două firi, voinţe şi lucrări, strigând: Aliluia!

Icosul 8

Ca o luntre cârmuită de Sus ai străbătut oceanul cuvintelor Duhului şi ai aflat vederile dogmelor tainice. Apoi, ridicând zăbranicul literei prin tâlcuiri de Dumnezeu insuflate, ai plinit, Părinte Maxim, legea duhovnicească:

Bucură-te, inimă închinată poruncilor dumnezeieşti

Bucură-te, păzire de oprirea pe calea virtuţilor

Bucură-te, mişcare nemişcată de patimi spre cele de Sus

Bucură-te, minte curăţită şi împodobită cu raţiunile divine

Bucură-te, mistuire duhovnicească a lumii sensibile

Bucură-te, cercetare evlavioasă a înţelesurilor Scripturii

Bucură-te, tăiere-împrejur a inimii prin cuvântul harului

Bucură-te, cunoaştere din contemplarea lucrurilor a cauzelor dumnezeieşti

Bucură-te, memorie neştearsă a frumuseţii cereşti

Bucură-te, urcuş isihast în sânul tăcerii neapropiate

Bucură-te, priveghere de taină în aşteptarea Mirelui Christos

Bucură-te, umblare prin iubire în lumina Sfântului Duh

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 9

În toate contemplai, Cuvioase Maxim, taina Întrupării Cuvântului, prin care Dumnezeu dă fiinţă creaţiei, îmbrăţişând-o, iar creaţia se face Biserică-Trup hristic, primindu-L pe Cel Căruia Sfinţii Îngeri Îi cântă cu cutremur: Aliluia!

Icosul 9

Ai arătat, Sfinte Maxim, că Dumnezeu a creat zidirea cea văzută şi nevăzută din nimic, prin bunăvoinţa Sa, şi sufletele deodată cu corpurile, după raţiunile subzistând în El dinainte de veacuri. Iar unirea raţiunilor proprii de creaţie cu loghii divini este însuşi urcuşul nesfârşit în Christos spre veşnica împărtăşire de iubire:

Bucură-te, lucrare a virtuţii, prin comuniunea cu Christos

Bucură-te, oglindă a inimii îndreptată către Dumnezeu

Bucură-te, luminare a conştiinţei de razele Cuvântului

Bucură-te, întipărire prin virtuţi în trup a raţiunilor dumnezeieşti

Bucură-te, bucurie a odihnei mai presus de mişcare şi nemişcare

Bucură-te, că în desăvârşirea dragostei nu încape săturarea

Bucură-te, descoperire în sânul lumii a lucrării energiilor necreate

Bucură-te, stare faţă-n faţă a creaţiei cu Iubirea mai presus de fire

Bucură-te, trecere prin focul înfricoşător al Iubirii

Bucură-te, zugrăvire de taină a Judecăţii Viitoare

Bucură-te, prefacere a firii prin unirea îndumnezeitoare cu Christos

Bucură-te, leagăn isihast, ce odihneşti iubirea Sfintei Treimi

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 1:0

Ai făcut pe fericitul Martin, Episcopul Romei, să adune sinod şi să anatemizeze mărturisirea eretică a împăratului Constans. Dispreţuind viaţa trecătoare ţi-ai pus, Părinte Maxim, sufletul pentru Christos, ca să poţi cânta lui Dumnezeu cu neîntinată conştiinţă: Aliluia!

Icosul 1:0

Prins fiind împreună cu ucenicii tăi şi cu Episcopul Martin, ai fost adus înaintea împăratului şi judecat fără de ruşine. Iar în cuvânt ai rămas nebiruit şi în răbdarea îngrozirilor netulburat, pentru care ai fost surghiunit în Tracia:

Bucură-te, neoprită chemare a milostivirii lui Dumnezeu

Bucură-te, încredere neţărmurită în Pronia dumnezeiască

Bucură-te, legare de Christos dezlegătoare de amăgire

Bucură-te, sfântă îndrăzneală împreunată cu smerita cugetare

Bucură-te, drum nerătăcitor al adevărului

Bucură-te, râvnă spre surparea peretelui despărţitor al păcatului

Bucură-te, temere curată de Domnul

Bucură-te, alergare spre cununa chemării de Sus

Bucură-te, tărie a blândeţii şi neclintire a vederii de taină

Bucură-te, înţelegere apostolică şi slujire îngerească

Bucură-te, limpezime străbătută de razele dumnezeieşti

Bucură-te, pătimire de bunăvoie doar în cămaşa iubirii

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 1:1

De încă două ori ai fost adus în Constantinopol la judecată şi iarăşi ai fost surghiunit, căci nu puteau opri amăgitorii râul dumnezeieştilor învăţături ce izvorau din gura ta, odată cu îngereasca cântare: Aliluia!

Icosul 1:1

Nu te-ai împărtăşit, lumină fiind lumii, cu cei stăpâniţi de întunericul relei credinţe, pentru Christos batjocuri şi sfărâmarea trupului primind. Tăindu-ţi-se limba şi mâna dreaptă, prin vorbirea mai presus de fire fără de limbă ai ruşinat desăvârşit pe eretici, spre slava lui Dumnezeu:

Bucură-te, înecare a credinţei greşite în săngele mucenicesc

Bucură-te, grăire în limba de foc a Duhului

Bucură-te, scriere în Cartea Vieţii cu puterea Crucii

Bucură-te, că durerile cele mari le-ai socotit ca nimic pentru Christos

Bucură-te, că nevoinţele pustniceşti te-au pregătit de cele muceniceşti

Bucură-te, lipsire de orice mângâiere omenească pentru Mângâietorul ceresc

Bucură-te, că prin rănile fără de număr te-ai asemănat lui Christos

Bucură-te, nimicire prin har a puterilor vrăjmaşe

Bucură-te, pregătire jertfelnică a cărărilor Cuvântului

Bucură-te, pogorâre în adâncul smereniei

Bucură-te, auzire peste fire a psalmodiei îngereşti

Bucură-te, mireasmă a nestricăciunii

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 1:2

Mângâiat de mai înainte prin dumnezeiasca arătare, ce ţi-a însemnat ziua şi ceasul sfârşitului, te-ai gătit cu bucurie pentru Mirele Christos, mult pătimitorule. Iar la vremea rânduită ţi-ai dat sufletul în mâinile Lui, cântând cu veselie negrăită: Aliluia!

Icosul 1:2

La mormântul tău s-au văzut trei făclii, ce străluceau cu minune şi încredinţau pe toţi de slava cerească de care te-a învrednicit Preasfânta Treime. Din harul Ei împărtăşindu-te, Cuvioase Maxim, luminează prin rugăciunile tale şi sufletele noastre:

Bucură-te, sălăşluire în lumina neînserată

Bucură-te, îndulcire de strălucirea Sfintei Treimi

Bucură-te, suferinţă pentru Christos prefăcută în bogăţie de har

Bucură-te, că Fiul Însuşi a mărturisit pentru tine înaintea Tatălui

Bucură-te, că Îl însoţeşti în Veşnicie

Bucură-te, vedere de icoană a lumii

Bucură-te, citire în Cartea de taină a Vieţii celei Veşnice

Bucură-te, închinare de Fiu

Bucură-te, luminare de Duh

Bucură-te, bucurie a îmbrăţişării părinteşti

Bucură-te, chip înveşmântat cu focul iubirii dumnezeieşti

Bucură-te, chip făcut icoană, cer şi pământ în unire

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 1:3

Cu mărturisiri sfinţite te-ai împodobit şi te-ai ridicat încununat de la pământ, către lumina cea neînserată şi către mărire, Părinte Maxim. Pentru aceasta, harul Lui Dumnezeu sălăşluieşte în sfintele tale moaşte, iar noi cinstim pomenirea ta şi te chemăm să mijloceşti sufletelor noastre milă de la Christos, cântând împreună cu tine: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice din nou Icosul întâi

Împodobit fiind din tinereţe cu fire bună şi minte dreaptă ai ajuns cel dintâi sfătuitor împărătesc, căci harul lui Dumnezeu strălucea din inima ta cu putere, întărindu-te în toată vremea:

Bucură-te, tinereţe ajunsă la vârsta bărbatului desăvârşit

Bucură-te, înstrăinare de plăcerea cea purtătoare de moarte

Bucură-te, curăţire de patimi prin duhovniceştile nevoinţe

Bucură-te, lumină ajunsă în vârful muntelui

Bucură-te, scriitor iscusit al dogmelor dumnezeieşti pe tăbliţele inimii

Bucură-te, cuptor aprins de focul dragostei cereşti

Bucură-te, topire a împietririi cugetelor

Bucură-te, tăcere ce laşi să se audă voia Domnului

Bucură-te, dar şi negrăită bucurie a împlinirii ei

Bucură-te, tărie a smereniei ce deschizi inimile

Bucură-te, că ai fost îmbrăcat cu putere de sus

Bucură-te, neîncetată pomenire de Dumnezeu

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

Condacul 1:

Întărirea preoţilor, temelia dogmelor, trâmbiţa înţelepciunii şi păstor al Bisericii te-ai arătat, Părinte Maxim, biruindu-i pe nevăzuţii vrăjmaşi şi închipuirile eretice cu tăria cunoştinţei de Dumnezeu. Şi în focul mucenicesc te-ai aruncat pentru dragostea lui Christos, ca drept şi sfânt împreună cu tine să ne veselim de Dânsul. Pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, Sfinte Cuvioase Maxim, alăută a Sfintei Treimi, luminătorule cel mare în faptă şi cuvânt!

23 ianuarie

Acatistul Sfântului Mucenic Clement

Troparul, glasul al 4-lea:

Viţă de sfinţenie şi stâlpare de chinuire, floare preasfinţită şi rod de Dumnezeu dat credincioşilor, preasfinţite, pururi înflorind te-ai dăruit. Ci ca cel ce ai fost împreună cu mucenicii pătimitor şi cu ierarhii împreună pe scaun şezător, roagă-te lui Christos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1:

Apărătorului credinţei celei adevărate în Christos şi marelui surpător al înşelăciunii slujitorilor de idoli, îndelung suferitorului de chinuri amare, adunându-ne toţi iubitorii de mucenici, cu multă dorire să-i cântăm:

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos,

Icosul 1:

Înger în trup cu minte de Christos iubitoare te-ai arătat căci cu totul de sine te-ai lepădat şi crucea suferinţelor ai purtat, pentru care te laudăm, strigând către tine aşa:

Bucură-te, cel ce din pruncie vas ales al Duhului Sfânt te-ai arătat,

Bucură-te, că maica ta cu multă dragoste te-a alăptat,

Bucură-te, fiu al Bisericii cu adevărat,

Bucură-te, că numele de Clement cu taină l-ai purtat,

Bucură-te, că numele de Clement vie înseamnă cu adevărat,

Bucură-te, că via aceasta Christos o a lucrat,

Bucură-te, căci cu al Său Mir te-a adăpat,

Bucură-te, rodule al viei lui Christos,

Bucură-te, al Bisericii mărgăritar prea luminos,

Bucură-te, că roadele viei tale bine au plăcut lui Christos,

Bucură-te, alesule din scutece spre mare folos,

Bucură-te, tânără mlădiţă de vie cu rod prea frumos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 2

Văzând noi, nevrednicii, că numele de Clement cu taină ţi sa dat, prea-mărim pe Milostivul Dumnezeu, Care via sufletului Tău desăvârşită întru mărturisire o a arătat şi strigăm: Aliluia!

Icosul 2

Înţelegând Sofia, preafericita ta maică, că se apropie fericitul ei sfârşit, cu proroceşti cuvinte a început a grăi către tine aşa:

Bucură-te, fiul meu cel ce din scutece de tată ai fost lipsit,

Bucură-te, căci cu dreapta credinţă pe tine te-am hrănit,

Bucură-te, că tată al tău îţi las pe Christos,

Bucură-te, al credinţei stâlp de mare folos,

Bucură-te, crinule crescut din via lui Christos,

Bucură-te, că sufletul tău pentru Christos îl vei pune,

Bucură-te, mare mărturisitor al slăvitului Său nume,

Bucură-te, trâmbiţa adevărului cea mult glăsuitoare,

Bucură-te, îndelung răbdătorule de chinuri amare,

Bucură-te, tunetul lui Christos, de capişti risipitorule,

Bucură-te, înfricoşat fulger al diavolilor arzătorule,

Bucură-te, că în munci te vei arăta voios,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 3

Puterea Celui Preaînalt în vremea muncilor te-a umbrit pe tine, viteazule ostaş a lui Christos, pentru care cu multă bucurie, muncile răbdând, ai strigat: Aliluia!

Icosul 3

Având în minte deapururea cuvintele fericitei tale maici, care din pruncie poruncile lui Christos te-a învăţat, cu mare dorire vremea muceniciei ai aşteptat. Iar noi, lăudându-te îţi strigăm aşa:

Bucură-te, că din tânără vârstă treapta preoţiei ai luat,

Bucură-te, vrednicule slujitor al Marelui Împărat,

Bucură-te, al Ancirei luminătorule,

Bucură-te, al dreptei credinţe propovăduitorule,

Bucură-te, vrednicule arhiereu a lui Iisus Christos,

Bucură-te, că vrednic slujitor al arhieriei ai fost,

Bucură-te, păstorule al turmei cu adevărat,

Bucură-te, că pentru turmă sângele ţi-ai vărsat,

Bucură-te, căci cu harul Sfântului Duh uns ai fost,

Bucură-te, că sufletul pentru oi ţi-ai pus,

Bucură-te, căci cu apa cuvântului multe suflete ai adăpat,

Bucură-te, ca prin patima ta multe oi de la înşelăciune ai întors,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 4

Vifor mare şi furtună de prigoană începuse din porunca păgânului Diocleţian, care cu mare urgie îngrozea pe cei credincioşi. Tu, Sfinte Mucenice, de furtuna nedumnezeirii ca un stâlp nemişcat ai rămas, strigând: Aliluia!

Icosul 4

Auzind tiranul antipat Domeţian cuvintele tale cele cu multă îndrăzneală pentru mărturisirea lui Iisus Christos, a poruncit soldaţilor cu mare cruzime să te muncească, iar noi te lăudăm strigând aşa:

Bucură-te, că ai fost spânzurat pe lemn pentru Iisus Christos,

Bucură-te, căci cu unghii de fier carnea de pe trup a fost luată jos,

Bucură-te, ruşinarea celor ce pe tine te chinuiau,

Bucură-te, arătare jalnică celor ce pe tine te priveau,

Bucură-te, căci cu unelte ascuţite fâşii de carne de pe tine au luat,

Bucură-te, căci cu adânci brazde trupul tău a fost sfârtecat,

Bucură-te, căci ai fost strujit până la os,

Bucură-te, căci în aceste munci nu ai gemut şi nici un glas nu ai scos,

Bucură-te, holdă arată pentru Christos,

Bucură-te, ţarină înfloritoare cu rod prea frumos,

Bucură-te, jalnică privire de mult folos,

Bucură-te, căci oasele tale, goale rămânând însângerate au fost,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 5

Stea preluminoasă pe cerul Bisericii lui Christos te-ai arătat, şi tortura chinurilor cu mare bucurie pentru El ai răbdat, mărturisind şi strigând: Aliluia!

Icosul 5

Văzând tiranul antipat Domeţian, că muncitorii au slăbit chinuindu-te, pe alţi muncitori a rânduit şi mai cumplit a te chinui. Iar tu, viteazule ostaş al lui Christos, cu mare bărbăţie ai suferit, pentru care strigăm către tine aşa:

Bucură-te, că iarăşi pentru Christos ai fost chinuit,

Bucură-te, căci de chinuri nu ai fugit,

Bucură-te, al Evangheliei stâlp neclintit,

Bucură-te, al tiranilor mustrător neobosit,

Bucură-te, al îngerilor veselie,

Bucură-t, a mucenicilor făclie,

Bucură-te, rana diavolilor cea nevindecată,

Bucură-te, a Ancirei credinţă nezdruncinată,

Bucură-te, suferire de munci nemaiauzită,

Bucură-te, corabie de stânci nesfărâmată,

Bucură-te, pecetea Bisericii cea adevărată,

Bucură-te, al mucenicilor far luminos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 6

Mărturisitor mare al preaslăvitului nume a lui Iisus Christos, la Roma, înaintea păgânului Diocleţian trimis ai fost şi nesocotind nici muncile, nici îngrozirile lui, pentru Christos ai strigat: Aliluia!

Icosul 6

Stălucind în tine, Sfinţite Mucenice, raza Preasfântului Duh, când ai stat în faţa păgânului Diocleţian, ai arătat cu cuvinte prea întelepte deşertăciunea necuraţilor zei, şi apărând cu dreapta credinţă, se cuvine a te lăuda aşa:

Bucură-te, mustrătorule al păgânului Diocleţian,

Bucură-te, biruirea lupului celui viclean,

Bucură-te, că darurile lui Diocleţian le-ai dispreţuit,

Bucură-te, că pe acestea de la Christos cu slavă le-ai primit,

Bucură-te, doritorule al nemuritoarelor bunătăţi,

Bucură-te, defăimătorule al lumeştilor păgânătăţi,

Bucură-te, că toate le-ai lepădat pentru Christos,

Bucură-te, vulturul raiului cel preafrumos,

Bucură-te, minte îngerească în trup trecător,

Bucură-te, al creştinilor întăritor,

Bucură-te, al groaznicelor chinuri mult suferitor,

Bucură-te, căci cu toiege de fier bătut fiind ţi-a fost de folos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 7

Vrând întunecatul Diocleţian prin cuvinte cu vicleşug a te întoarce de la Christos şi spurcaţilor zei a te închina, tu pe aceeia cu mare glas i-ai batjocorit şi lui Christos ai cântat: Aliluia!

Icosul 7

Arătat-ai Sfinţite Mucenice, prin cuvinte prea înţelepte, stricăciunea şi neputinţa idolilor pieritori, pentru care cu mare mânie pe tiranul Diocleţian l-ai pornit şi care iarăşi a început a te munci cumplit, pentru care îţi zicem:

Bucură-te, că gol pe roată ai fost legat,

Bucură-te, căci cuţitul roţilor trupul ţi-a sfâşiat,

Bucură-te, căci carnea care din nou crescuse, de pe tine ea se rupea,

Bucură-te, că în aceste munci ajutor de la Christos ai cerut,

Bucură-te, că ai oprit roţile cu ajutor nevăzut,

Bucură-te, slăbănogirea celor ce roata învârteau,

Bucură-te, spaima celor ce te chinuiau,

Bucură-te, a celor ce priveau mirare,

Bucură-te, a muncitorilor defăimare,

Bucură-te, a lui Diocleţian surpare,

Bucură-te, cerbule al raiului mult setos,

Bucură-te, oaie nerătăcită a lui Christos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 8

Văzând necuratul Diocleţian că nimic nu a sporit cu aceste munci, a poruncit să-ţi sfârtece gura şi dinţii cu un fier, şi acestea făcându-se mai luminat ai grăit strigând: Aliluia!

Icosul 8

Cu totul neschimbat întru mărturisirea lui Christos ai rămas, pentru care în temniţă întunecoasă ai fost aruncat. Primeşte dar şi de la noi această cântare:

Bucură-te, lumina temniţei celei întunecoase,

Bucură-te, arătarea luminii celei nearătate,

Bucură-te, al celor din temniţă luminătorule,

Bucură-te, al stăpânului Christos următorule,

Bucură-te, că ai prefăcut temniţa în biserică prealuminoasă,

Bucură-te, ca i-ai învăţat credinţa cea dreaptă,

Bucură-te, botezătorul turmei lui Christos,

Bucură-te, pom al raiului preafrumos,

Bucură-te, finic, roade frumoase având,

Bucură-te, cel viu, din vlăstari răsărind,

Bucură-te, al celor din temniţă veşnic prealuminos,

Bucură-te, că de la întuneric pe toţi i-ai scos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 9

Toată mulţimea celui nou luminat cu Sfântul Botez, în temniţă mergeau cu bucurie a se aduce jertfă pentru Christos şi cu mare glas proslăveau pe Dumnezeu, strigând: Aliluia!

Icosul 9

Pe ritori de i-am chema cu frumoase cuvinte, să laude după vrednicie mulţimea chinurilor tale celor amare, nu ar avea pricepere vrednică aces-tora, iar noi, păcătoşii îndrăznim către tine, aşa glăsuind:

Bucură-te, spicule cu roade încărcat,

Bucură-te, că iarăşi înaintea lui Diocleţian ai stat,

Bucură-te, răbdătorule de alte chinuri grele,

Bucură-te, al privitorilor umilită vedere,

Bucură-te, strujitule căci iarăşi până la oase carnea a fost luată jos,

Bucură-te, căci toate chinurile le-ai suferit pentru Christos,

Bucură-te, că iarăşi oasele goale au rămas însângerate,

Bucură-te, că cele dinăuntru ale tale pe jos au fost vărsate,

Bucură-te, că te-au ars cu făclii în chip jalnic,

Bucură-te, biruinţă asupra tiranului celui groaznic,

Bucură-te, nebiruit ostaş a lui Christos Iisus,

Bucură-te, că pe Diocleţian biruindu-l, la Maximian tiranul te-au dus,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 1:0

Vrând păgânul împărat Diocleţian mai mari chinuri a aduce asupra ta, în Nicomidia la groaznicul împărat Maximian te-a trimis spre chinuire. Încă şi acolo nebiruit de munci ai rămas, strigând lui Dumnezeu cântare: Aliluia!

Icosul 1:0

Zid nesurpat al mărturisirii înaintea ighemonului Agripin ai rămas, care din porunca tiranului Maximian cu mare cruzime te-a muncit, dar şi pe acest tiran l-ai lăsat uimit, pentru care te lăudăm:

Bucură-te, a lui Maximian ruşinare,

Bucură-te şi a lui Agripin întristare,

Bucură-te, mustrătorule al ighemonului Agripin,

Bucură-te, rana diavolilor cu mult suspin,

Bucură-te, tăiatule cu brice ascuţite,

Bucură-te, suferitorule de munci nemaiauzite,

Bucură-te, că în aceste munci pentru Agatangher mucenicul te-ai rugat,

Bucură-te, întărirea lui Agatangher celui pe lemn spânzurat,

Bucură-te, a tânărului mucenic îmbărbătare,

Bucură-te, a celor ce priveau nepovestită mirare,

Bucură-te, spaima tiranilor foarte mare,

Bucură-te, al mucenicilor şi al ierarhilor soare mult luminos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 1:1

Împărate sfinte, Doamne Iisuse Christoase, Mântuirorul nostru, primeşte rugăciunea smeritului Tău mucenic, care se roagă pentru neamul creştinesc, şi ne miluieşte pe noi cei ce strigăm: Aliluia!

Icosul 1:1

Flăclie mult luminoasă a lui Christos te-ai arătat, şi pe mulţi păgâni cu Sfântul Botez i-ai luminat, iar via sufletului tău cu multă roadă o ai încălcat, miluieşte-ne pe noi care strigăm:

Bucură-te, a lui Domeţian antipatul înfruntare,

Bucură-te, a lui Diocleţian împăratul ruşinare,

Bucură-te, a lui Agripin ighemonul surpare,

Bucură-te, batjocorirea lui Curichie muncitorul,

Bucură-te, a lui Dometie biruitorule,

Bucură-te, şi a lui Maximian surpătorule,

Bucură-te, că şi pe Sacherdon l-ai biruit,

Bucură-te, că şi pe Maxim l-ai lăsat uimit,

Bucură-te, a lui Afrodisie senatorul sfărâmare,

Bucură-te, a lui Luchie tiranul pierzare,

Bucură-te, a lui Alexandru, ultimul muncitor, cădere,

Bucură-te, ruşinarea vrăjmaşilor lui Christos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 1:2

Vrând Stăpânul de obşte, Mântuitorul Christos, multe oi rătăcite a aduce la staulul Său, pe tine, mucenice mult pătimitorule, cu al Său har te-a întărit, şi înfricoşate chinuri pentru El ai suferit, prin care mulţi, cunoscând pe Dumnezeul Cel adevărat, au cântat: Aliluia!

Icosul 1:2

Cântând cu multă umilinţă groaznicele tale chinuri care pentru Christos le-ai răbdat şi întru toate nebiruit te-ai arătat, cu cuvincioasă cântare se cuvine a striga ţie aşa:

Bucură-te, ramură din buciumul lui Christos,

Bucură-te, al Bisericii sfeşnic mult luminos,

Bucură-te, turnul Bisericii cel nebiruit,

Bucură-te, că douăzeci şi opt de ani pentru Christos ai pătimit,

Bucură-te, că unsprezece tirani pe tine te-au chinuit,

Bucură-te, că pe toţi i-ai biruit,

Bucură-te, a nevăzuţilor tirani surpare,

Bucură-te, şi a îngerilor mirare,

Bucură-te, ostaşule al Marelui Împărat,

Bucură-te, că în trup fiind, cu îngerii te-ai asemănat,

Bucură-te, diamantul Bisericii cel luminos,

Bucură-te, mlădiţă de vie cu rod preafrumos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 1:3

O, mult pătimitorule de chinuri amare, Sfinte Mare Mucenice al lui Christos, Clement, primeşte nevrednicele noastre rugăciuni şi fii mijlocitor pentru mântuirea sufletelor celor ce te cheamă în ajutor, ca împreună cu tine în veacul viitor să cântăm lui Christos Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori).

Apoi se zice din nou Icosul 1.

Înger în trup cu minte de Christos iubitoare te-ai arătat căci cu totul de sine te-ai lepădat şi crucea suferinţelor ai purtat, pentru care te laudăm, strigând către tine aşa:

Bucură-te, cel ce din pruncie vas ales al Duhului Sfânt te-ai arătat,

Bucură-te, că maica ta cu multă dragoste te-a alăptat,

Bucură-te, fiu al Bisericii cu adevărat,

Bucură-te, că numele de Clement cu taină l-ai purtat,

Bucură-te, că numele de Clement vie înseamnă cu adevărat,

Bucură-te, că via aceasta Christos o a lucrat,

Bucură-te, căci cu al Său Mir te-a adăpat,

Bucură-te, rodule al viei lui Christos,

Bucură-te, al Bisericii mărgăritar prea luminos,

Bucură-te, că roadele viei tale bine au plăcut lui Christos,

Bucură-te, alesule din scutece spre mare folos,

Bucură-te, tânără mlădiţă de vie cu rod prea frumos,

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos!

Condacul 1:

Apărătorului credinţei celei adevărate în Christos şi marelui surpător al înşelăciunii slujitorilor de idoli, îndelung suferitorului de chinuri amare, adunându-ne toţi iubitorii de mucenici, cu multă dorire să-i cântăm:

Bucură-te, Clement, mult pătimitorule, Mare Mucenice a lui Christos,

RUGĂCIUNE

O, Sfinte Sfinţite Mare Mucenice, Clement, mult pătimitorule de chinuri amare, înfocatule mărturisitor al Preaslăvitului nume al Mântuitorului nostru Iisus Christos, cel ce cu neînfricoşată inimă şi cu minte mult iubitoare de Christos cu mare dorire ai alergat pe drumul desăvârşirii, prin suferirea groaznicelor şi nemaiauzitelor chinuri, primit-ai numele de Clement, care mlădiţă de vie se tâlcuieşte. Căci precum via se taie şi se curăţă la vreme şi mai multe roade aduce, aşa şi mult chinuitul tău trup, de mulţi tirani tăindu-se şi strujindu-se plini de duhovniceşti struguri se arată. Prin îndelunga răbdare a nesuferitelor chinuri pe mulţi din întunericul necredinţei la adevăratul Dumnezeu i-ai adus şi fii ai luminii făcându-i, în buciumul viei lui Christos i-ai arătat şi cu roadele vredniciei în credinţă pe Stăpânul viei L-ai bucurat. Acestea şi noi, păcătoşii înţelegându-le, cu multă umilinţă şi dragoste cădem către tine, Mare Mucenice şi mult pătimitorule rugându-te să ne fii ajutător către Înduratul Dumnezeu şi Mântuitorul nostru Iisus Christos, ca şi via sufletelor noastre cea sălbatică şi neroditoare să o cureţe şi să o desăvârşească cu al Său har, spre a aduce însutit roadele dreptăţii şi ale sfinţeniei întru slava Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Christos, Căruia împreună cu Tatăl şi cu Sfântul Duh I se cuvine slava, cinstea şi închinăciunea în vecii vecilor. Amin

24 ianuarie

Acatist către Cuvioasa noastră Maică Xenia din Sankt Petersburg cea nebună pentru Hristos

Condacul 1:

Ţie celei alese, bineplăcutei lui Dumnezeu şi nebunei pentru Hristos, sfântă şi fericită maică Xenia, care ai ales nevoinţa răbdării şi relei pătimiri, cântare de laudă îţi aducem toţi cei ce cinstim sfântă pomenirea ta. Iar tu ne apără de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, că să strigăm ţie:

Bucură-te sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Icosul 1:

Vieţii îngereşti ai râvnit maică fericită, căci după moartea soţului tău ai lepădat frumuseţea lumii acesteia şi toate cele din ea: pofta ochilor, pofta trupului şi trufia vieţii, dobândind nebunia cea pentru Hristos. Pentru aceasta auzi acum de la noi smerite laude:

Bucură-te, că te-ai asemănat prin viaţa ta sfântului Andrei celui nebun pentru Hristos;

Bucură-te, că lepădându-te de numele tău, cu numele celui adormit te-ai numit;

Bucură-te, că nebunia cea pentru Hristos ai început-o luând numele soţului tău Andrei;

Bucură-te, căci numindu-te cu nume bărbătesc neputinţa femeiască ai lepădat;

Bucură-te, că toată avuţia ta ai împărţit-o oamenilor buni şi săracilor;

Bucură-te, că pentru Hristos ai primit sărăcia cea de bunăvoie;

Bucură-te, că prin nebunia ta ne-ai învăţat să lepădăm cugetarea cea deşartă a acestui veac;

Bucură-te, bună mângâietoare a tuturor celor ce aleargă cu credinţă la tine;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 2-lea

Văzând străină petrecerea ta, că ai defăimat toată odihna şi bogăţia lumească, rudeniile tale cele după trup te-au crezut ieşită din minţi; dar locuitorii cetăţii lui Petru văzând neagonisirea şi sărăcia ta cea de bună voie au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Înţelepciunea cea dată ţie de Dumnezeu ai ascuns-o, Sfântă Xenia sub nebunia cea părută, în deşertăciunea marelui oraş vieţuind că o locuitoare a pustiei şi înălţând neîncetate rugăciuni lui Dumnezeu. Iar noi minunându-ne de această petrecere a ta îţi aducem unele că acestea:

Bucură-te, ceea ce ai primit pe umerii tăi greaua cruce a nebuniei pentru Hristos, dată ţie de Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ai ascuns strălucirea harului prin nebunia cea părută;

Bucură-te, că ai dobândit darul înainte-vederii prin înalta ta smerenie şi prin nevoinţa rugăciunii;

Bucură-te, că ai folosit darul tău spre binele şi mântuirea celor în suferinţe

Bucură-te, ceea ce că o mai înainte-văzătoare ai zărit suferinţele omeneşti în necuprinse depărtări;

Bucură-te, ceea ce ai proorocit femeii celei bune despre naşterea fiului ei;

Bucură-te, că pentru acea femeie ai cerut prunc de la Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ai învăţat pe toţi să alerge la Dumnezeu prin rugăciune;

Bucură-te, Sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 3-lea

Cu puterea cea dăruită de sus ţie de la Dumnezeu, bărbăteşte ai răbdat arşiţa şi gerul cumplit, răstignindu-ţi trupul cu patimile şi poftele lui. Pentru aceasta, luminată fiind de la Duhul Sfânt, neîncetat ai strigat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având, o fericito, cerul că acoperământ şi pământul aşternut trupului, ai lepădat plăcerile trupeşti de dragul împărăţiei lui Dumnezeu; iar noi, văzând o asemenea minunată vieţuire, cu străpungere de inimă strigăm ţie:

Bucură-te, că ţi-ai dăruit oamenilor locuinţa ta pământească;

Bucură-te, ceea ce ai căutat şi ai primit acoperământul ceresc;

Bucură-te, ceea ce neavând nimic pe pământ, pe toţi îi îmbogăţeşti duhovniceşte;

Bucură-te, ceea ce ne înveţi răbdarea prin vieţuirea ta;

Bucură-te, ceea ce ai arătat oamenilor dragostea lui Dumnezeu;

Bucură-te, cea împodobită cu roadele evlaviei;

Bucură-te, ceea ce ai arătat lumii răbdarea şi nerăutatea;

Bucură-te, calda noastră mijlocitoare înaintea scaunului Celui Preaînalt;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 4-lea

Prin blândeţe şi nerăutate biruit-ai fericită maică, viforul vieţii lumeşti ce tulbura cetatea lui Petru şi ai dobândit despătimirea de cele stricăcioase. Pentru aceea şi cânţi acum lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Auzind despre tine că - pătimind pentru Hristos - dai mângâiere celor necăjiţi, întăreşti pe cei neputincioşi şi îndrumi pe calea cea dreaptă pe cei rătăciţi, oamenii aflaţi în suferinţă alergau la tine strigând:

Bucură-te, ceea ce ai iubit cu toată inima calea lui Hristos;

Bucură-te, ceea ce ai purtat cu bucurie crucea lui Hristos;

Bucură-te, ceea ce ai răbdat toate ispitele din partea lumii, trupului şi diavolului;

Bucură-te, ceea ce ai cu îmbelşugare darurile lui Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ai arătat dragoste pentru aproapele;

Bucură-te, ceea ce ai mângâiat pe oamenii aflaţi în suferinţă;

Bucură-te, ceea ce ai şters lacrimile celor ce plângeau;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 5-lea

Stea purcezătoare de la Dumnezeu s-a arătat sfinţenia ta, fericită Xenia, luminând zarea cetăţii lui Petru; că oamenilor ce piereau în nebunia păcatului le-ai arătat calea mântuirii, chemând pe toţi la pocăinţă, că să aducă lui Dumnezeu cântarea: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Văzând cum te nevoiai în rugăciune, răbdând gerul şi arşiţa, oamenii binecinstitori se străduiau să micşoreze patimile tale, aducându-ţi îmbrăcăminte şi hrană. Dar tu pe toate le împărţeai săracilor, voind a-ţi păstra nevoinţa. Iar noi, minunându-ne de sărăcia ta cea de bună voie, îţi spunem unele că acestea:

Bucură-te, ceea ce ai suferit de bună voie arşiţa şi gerul pentru Hristos;

Bucură-te, ceea ce în rugăciune ai petrecut necontenit;

Bucură-te, că ai izbăvit din multe nevoi cetatea lui Petru prin privegherile de toată noaptea;

Bucură-te, ceea ce de multe ori ai întors de la ea mânia lui Dumnezeu;

Bucură-te ceea ce nopţile le petreceai pe câmp în rugăciune;

Bucură-te, ceea ce ai gustat dulceaţa Raiului prin sărăcia cea duhovnicească,

Bucură-te, că prin această dulceaţă toate cele lumeşti le-ai lepădat;

Bucură-te, ceea ce petreceai cu totul în Dumnezeu;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 6-lea

Sfinţenia vieţii tale, de Dumnezeu fericito, o propovăduiesc bogaţi şi săraci, bătrâni şi tineri, toţi cei izbăviţi prin tine de felurite boli, nevoi şi necazuri. Pentru aceasta şi noi, preamărindu-te, strigăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea

Strălucita slava nevoilor tale, fericită maică, atunci când aduceai pietre noaptea, în taină, pentru cei ce clădeau biserica cimitirului, uşurând astfel truda celor ce lucrau la ridicarea zidurilor. Cunoscând acestea şi noi păcătoşii, îţi grăim:

Bucură-te, ceea ce ne înveţi să săvârşim în taină fapte bune;

Bucură-te, ceea ce îi chemi pe toţi să se nevoiască pentru dreapta credinţă;

Bucură-te, ceea ce ajuţi celor ce zidesc bisericile lui Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce ai iubit sfinţenia bisericilor;

Bucură-te, ceea ce uşurezi strădaniile noastre pe calea mântuirii;

Bucură-te, grabnică ajutătoare a celor ce aleargă la tine;

Bucură-te, bună mângâietoare a tuturor celor scârbiţi;

Bucură-te, cerească ocrotire a cetăţii lui Petru;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 7-lea

Voind a izbăvi de suferinţă pe doctorul care îşi plângea soţia răposată, ai poruncit unei oarecare fecioare să alerge la Ohta şi aflându-şi acolo soţul, să-l mângâie. Şi făcându-se precum ai zis, mai apoi şi ei bucurându-se au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea

Minune nouă ai arătat prin rugăciunea ta, fericită maică, atunci când ai zis femeii celei binecinstitoare: "Ia bănuţul, are să se stingă", proorocind prin aceasta despre focul care cuprindea casa ei; iar prin rugăciunea ta stingându-se văpaia, şi noi cunoscând aceasta, te lăudăm aşa:

Bucură-te, ceea ce stingi durerile oamenilor;

Bucură-te, ceea ce ai arătat îndrăznire către Dumnezeu pentru cei aflaţi în suferinţă;

Bucură-te, făclie nestinsă, care arzi cu lumină puternică în rugăciune către Dumnezeu;

Bucură-te, mijlocitoarea noastră în nevoi şi în necazuri;

Bucură-te, ceea ce scoţi din groapa pierzării pe cei stăpâniţi de patimi;

Bucură-te, ceea ce fereşti pe fecioarele cele binecinstitoare de căsătorii cu nelegiuiţii;

Bucură-te, ceea ce izbăveşti din deznădejde pe cei răniţi de defăimări;

Bucură-te, grabnică ajutătoarea celor târâţi prin judecăţi nedrepte;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 8-lea

Ca o străină fără adăpost ai străbătut calea vieţii în cetatea de scaun a patriei tale pământeşti, suferind cu mare răbdare necazurile şi defăimările; iar acum, petrecând în Ierusalimul de sus, cu bucurie cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea

Fost-ai tuturor toate, fericită maică Xenia: celor scârbiţi mângâiere, celor neputincioşi acoperământ şi ocrotire, celor întristaţi bucurie, celor săraci scăpare, celor bolnavi tămăduire. Pentru aceasta noi toţi grăim către tine:

Bucură-te, că locuieşti în sălaşurile cele de sus;

Bucură-te, că te rogi pentru noi, păcătoşii;

Bucură-te, că ai arătat chipul cel bun al slujirii lui Dumnezeu;

Bucură-te, acoperitoarea celor înjosiţi şi prigoniţi;

Bucură-te, ceea ce ajuţi cu rugăciunile tale poporul dreptmăritor;

Bucură-te, că acoperi pe cei asupriţi care se roagă ţie;

Bucură-te, ceea ce înţelepţeşti pe asupritori;

Bucură-te, ceea ce ruşinezi pe cei necredincioşi şi batjocoritori;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 9-lea

Toate chinurile le-ai suferit, fericită maică: sărăcia trupească, foamea şi setea, încă şi defăimarea de la oamenii cei nelegiuiţi, care te socoteau ieşită din minţi. Ci tu, rugându-te lui Dumnezeu, totdeauna Îi strigai: Aliluia!

Icosul al 9-lea

Ritorii cei mult grăitori nu pot pricepe cum ai mustrat prin nebunia ta nebunia lumii acesteia, şi prin neputinţa ta părută ai ruşinat pe cei puternici şi înţelepţi, care nu au cunoscut puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu. Dar noi cei ce am primit ajutorul tău îţi vom aduce unele că acestea:

Bucură-te, purtătoare a dumnezeiescului Duh;

Bucură-te, ceea ce împreună cu apostolul Pavel te lauzi cu neputinţa ta;

Bucură-te, ceea ce ai mustrat lumea cu păruta ta nebunie;

Bucură-te, ceea ce ai lepădat, de dragul mântuirii, frumuseţea veacului acestuia;

Bucură-te, ceea ce ai iubit din toată inima bunătăţile cele cereşti;

Bucură-te, ceea ce ne chemi pe calea mântuirii;

Bucură-te, înfricoşătoare mustrătoare a păcatului beţiei;

Bucură-te, ceea ce ai fost tuturor milostiv doctor fără de arginţi;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 10-lea

Vrând să-ţi mântuieşti sufletul, ţi-ai răstignit patimile şi poftele trupului şi lepădându-te de sineţi pentru totdeauna, ţi-ai luat pe umerii tăi crucea şi ai urmat cu toată inima lui Hristos, cântându-i: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Zid tare şi liman neînviforat te-ai arătat celor ce se roagă ţie, maică Xenia. Pentru aceasta şi pe noi ne apără cu rugăciunle tale de vrăjmaşi văzuţi şi nevăzuţi, că să strigăm ţie:

Bucură-te, ceea ce ne îndemni la osteneală duhovnicească;

Bucură-te, ceea ce ne izbăveşti de cursele vrăjmaşilor;

Bucură-te, tămâie duhovnicească adusă prinos lui Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce aduci dumnezeiasca pace în inimile oamenilor;

Bucură-te, ceea ce stingi duhul răutăţii în inimile celor înverşunaţi;

Bucură-te, ceea ce dai binecuvântare copiilor celor buni;

Bucură-te, ceea ce tămăduieşti de boli prin tainica ta rugăciune;

Bucură-te, ceea ce ai arătat înţelepciunea lui Dumnezeu lumii celei înrăite;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 11-lea

Cântare cu laudă îţi aduc, fericită Xenia, cei izbăviţi din nevoi, din necazuri şi din toată ispita prin rugăciunile tale şi împreuna cu tine strigă lui Dumnezeu, bucurându-se: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Lumină strălucitoare s-a arătat viaţa ta, sfântă maică, luminând oamenilor în întunericul acestei vieţi, căci tu ai izbăvit din mocirla păcatului pe cei căzuţi şi spre lumina lui Hristos i-ai povăţuit. Pentru aceasta după datorie auzi de la noi:

Bucură-te, ceea ce luminezi poporul dreptslăvitor cu lumina lui Dumnezeu;

Bucură-te, bineplăcută a lui Dumnezeu, care în lume ai arătat virtuţi mai presus de lume;

Bucură-te, ceea ce prin multe strădanii ai dobândit mare har;

Bucură-te, că ai strălucit în întunericul păcatului, prin harul lui Dumnezeu;

Bucură-te, ceea ce dai mână de ajutor celor ce deznădăjduiesc pe calea mântuirii;

Bucură-te, ceea ce întăreşti în credinţă pe cei neputincioşi;

Bucură-te, ceea ce ruşinezi duhurile răutăţii;

Bucură-te, că ai uimit şi pe îngeri cu vieţuirea;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 12-lea

Har îmbelşugat izvorăşti, fericită maică Xenia, tuturor celor ce cinstesc pomenirea ta şi aleargă sub acoperământul rugăciunilor tale. Pentru aceasta izvorăşte-ne cu îmbelşugare tămăduiri de la Dumnezeu şi nouă, care ne rugăm ţie, că să cântăm cu toţii: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cinstind fericită maică, multele tale minuni, te lăudăm şi cu toată osârdia ţie ne rugăm: nu ne lăsa pe noi păcătoşii, în toate întâmplările cele întristătoare, ci roagă pe Domnul că să nu cădem din credinţa noastră ortodoxă, în care prin tine fiind întăriţi, cu bună nădejde să-ţi strigăm:

Bucură-te, ceea ce ne înveţi să suferim alături de cei necăjiţi;

Bucură-te, ceea ce cu toată osârdia ne îngrijeşti în suferinţele noastre;

Bucură-te, ceea ce ne înveţi a ne răstigni patimile şi poftele trupeşti;

Bucură-te, mijlocitoarea şi acoperitoarea celor ce cinstesc pomenirea ta;

Bucură-te, că ai străbătut calea cea cu osteneală;

Bucură-te, că prin aceasta ai dobândit veşnica mântuire;

Bucură-te, cea care veseleşti pe cei ce aleargă la mormântul tău;

Bucură-te, cea care mijloceşti pururea pentru mântuirea poporului celui dreptmăritor;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul al 13-lea

O, Sfântă maică Xenia, care în viaţa ta ai purtat - pentru dragostea Mântuitorului tău - o cruce atât de grea. Primeşte de la noi, păcătoşii, această rugăciune adusă ţie. Îngrădeşte-ne cu rugăciunile tale de ispitirile duhurilor întunericului şi ale tuturor celor care cugetă relele asupra noastră. Roagă pe Atotînduratul Dumnezeu să ne dăruiască putere şi virtute, că fiecare din noi luându-şi crucea şi urmând lui Hristos să-I cânte în vecii nesfârşiţi împreună cu tine: Aliluia! ( de 3 ori )

Apoi se zice iarăşi Icosul întâi

Vieţii îngereşti ai râvnit maică fericită, căci după moartea soţului tău ai lepădat frumuseţea lumii acesteia şi toate cele din ea: pofta ochilor, pofta trupului şi trufia vieţii, dobândind nebunia cea pentru Hristos. Pentru aceasta auzi acum de la noi smerite laude:

Bucură-te, că te-ai asemănat prin viaţa ta sfântului Andrei celui nebun pentru Hristos;

Bucură-te, că lepădându-te de numele tău, cu numele celui adormit te-ai numit;

Bucură-te, că nebunia cea pentru Hristos ai început-o luând numele soţului tău Andrei;

Bucură-te, căci numindu-te cu nume bărbătesc neputinţa femeiască ai lepădat;

Bucură-te, că toată avuţia ta ai împărţit-o oamenilor buni şi săracilor;

Bucură-te, că pentru Hristos ai primit sărăcia cea de bunăvoie;

Bucură-te, că prin nebunia ta ne-ai învăţat să lepădăm cugetarea cea deşartă a acestui veac;

Bucură-te, bună mângâietoare a tuturor celor ce aleargă cu credinţă la tine;

Bucură-te, sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Condacul 1:

Ţie celei alese, bineplăcutei lui Dumnezeu şi nebunei pentru Hristos, sfântă şi fericită maică Xenia, care ai ales nevoinţa răbdării şi relei pătimiri, cântare de laudă îţi aducem toţi cei ce cinstim sfântă pomenirea ta. Iar tu ne apără de vrăjmaşii cei văzuţi şi nevăzuţi, că să strigăm ţie:

Bucu-ră-te sfântă Xenia, rugătoare pururea bineprimită pentru sufletele noastre.

Rugăciune către Sfânta şi Fericita noastră maică Xenia, cea nebună pentru Hristos

O, Sfântă maică Xenia, vieţuind sub acoperământul Celui Preaînalt şi întărită fiind de Maica lui Dumnezeu, răbdând foamea şi setea, gerul şi arşiţa, defăimările şi prigonirile, ai primit de la Dumnezeu darul înainte-vederii şi al facerii de minuni, iar acum sălăşluieşti întru lumina Celui Atotputernic. Sfânta Biserică te preamăreşte acum că pe o floare bineînmiresmată. Stând înaintea sfintei tale icoane, ne rugăm ţie că uneia care eşti întru viaţa cea neîmbătrânitoare, dar petreci şi împreună cu noi: primeşte cererile noastre şi le du la scaunul Milostivului Părinte Ceresc, ca ceea ce ai îndrăznire către El; cere pentru cei ce aleargă la tine mântuire veşnică, îmbelşugată binecuvântare pentru faptele şi începuturile cele bune, izbăvire din toate nevoile şi necazurile. Mijloceşte cu rugăciunile tale înaintea Atotînduratului nostru Mântuitor, pentru noi netrebnicii şi păcătoşii. Ajută, Sfântă şi fericită maică Xenia, să fie luminaţi pruncii cu lumina Sfântului Botez şi să fie pecetluiţi cu pecetea darului Sfântului Duh; băieţii şi fetele să fie crescuţi în credinţă, cinste şi frică de Dumnezeu; dăruieşte-le lor reuşită la învăţătură; tămăduieşte pe cei neputincioşi; trimite dragoste şi bună-înţelegere celor căsătoriţi, învredniceşte pe monahi de nevoinţa cea bună şi apără-i de defăimări; întăreşte-i pe păstori întru tăria Duhului Sfânt, păzeşte poporul şi ţara aceasta în pace şi fără de tulburare, roagă-te pentru cei lipsiţi în ceasul morţii de împărtăşirea cu Sfintele lui Hristos Taine; că tu eşti nădejdea noastră, grabnica noastră ascultătoare, pentru care îţi aducem mulţumire şi slăvim pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, pe Dumnezeul cel în Treime închinat şi minunat întru Sfinţii Săi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Tropar, glas 7

Iubind sărăcia lui Hristos, acum te îndulceşti de ospăţul cel veşnic; cu nebunia cea părută ai ruşinat nebunia acestei lumi, prin smerenia Crucii ai primit puterea lui Dumnezeu. Pentru aceasta, dobândind darul ajutorării prin minuni, Fericită Xenia, roagă pe Hristos Dumnezeu să ne izbăvească prin pocăinţă de tot răul.

Condac, glasul 3

Luminat saltă astăzi oraşul Sfântului Petru, că mulţimea celor scârbiţi află mângâieri, nădăjduind la rugăciunile tale, fericită Xenia, că tu eşti lauda şi întărirea acestui oraş.

Mărimuri

Mărimu-te, pe tine, Sfântă şi Fericită maică a noastră Xenia, şi cinstim sfântă pomenirea ta, că tu Îl rogi pentru noi pe Hristos Dumnezeul nostru.

25 ianuarie

Acatistul Sfântului Ierarh Grigorie Teologul

Condacul 1:

Pe marele Ierarh şi apărător al Sfintei Treimi, veniţi toţi cu duhovniceşti laude să-l fericim şi din izvorul învăţăturilor lui luând cuvinte de laudă, să-i cântăm aşa:

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

Icosul 1:

Astăzi darul cel în trei lumini al Prea Sfintei Treimi să ne lumineze pe noi, vrednice cântări de laudă să aducem la pomenirea slăvitului, îndreptătorului şi învăţătorului dreptei credinţe, zicând:

Bucură-te, tăinuitorul Sfintei Treimi;

Bucură-te, slujitorul cerescului Împărat;

Bucură-te, întărirea pravoslavei;

Bucură-te, steaua Bisericii prea luminată;

Bucură-te, luceafăr ceresc strălucitor;

Bucură-te, împărţitor de Mir duhovnicesc;

Bucură-te, luminătorul cel din Treime al Arhiereilor;

Bucură-te, prieten iubit al marelui Vasile;

Bucură-te, odraslă sfântă, din slăviţi părinţi născut;

Bucură-te, credincioasă slugă a lui Hristos;

Bucură-te, odor sfânt şi prea frumos;

Bucură-te, că Sfânta Treime lăcaş în inima ta a făcut;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

Condacul al 2-lea:

Către tine alergând popoarele şi din învăţăturile tale cunoscând adevărata cale către cer, aşează în lumina Sfintei Treimi pe cei ce cu frică şi dragoste curată cântă: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Curăţenia şi înfrânarea iubind, aşa cum ai văzut în vedenie că cele două fecioare cinstite s-au numit pe ele, şi de la acelea ai învăţat viaţa cea fără de prihană, pentru care noi te cinstim aşa:

Bucură-te, păstor al fecioriei;

Bucură-te, iubitor al înfrânării;

Bucură-te, cinstitor al pustniciei;

Bucură-te, îndemnător al milosteniei;

Bucură-te, cel ce cu sabia înfrânării tai patimile;

Bucură-te, că pe oile tale la păşunea cea a faptelor bune le-ai povăţuit;

Bucură-te, că din întunericul iadului le-ai mântuit;

Bucură-te, că din izvorul ostenelilor tale turma ta o ai adăpat;

Bucură-te, că pildă te-ai făcut prin lumina faptelor bune;

Bucură-te, că smerenia lui Hristos ai urmat;

Bucură-te, că sarcina cea uşoară a lui Hristos tu întâi ai purtat;

Bucură-te, că apoi altora o ai arătat;

Bucură-te, că prin sudorile şi ostenelile tale Biserica lui Hristos ai curăţat;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul a 3-lea:

Blând fiind la obicei din pruncie, bătrân s-a arătat, depărtându-se de la priveliştile şi petrecerile deşertăciunilor lumeşti, şi bunăcuviinţa de la maica sa învăţându-se, în Biserica lui Dumnezeu ziua şi noaptea slavoslovea cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Plin fiind de darul Sfântului Duh ai gonit eresul cel viclean al lui Ma-chedonie, hulitorul Sfântului Duh, şi ruşinat l-ai depărtat de la Biserică, iar pe cei dreptcredincioşi întărindu-i, pe cei rătăciţi întorcându-i, i-ai sfinţit cu pecetea Duhului Sfânt, iar ei fiind luminaţi cântau:

Bucură-te, păstorul cel bun;

Bucură-te, gonitorul eresurilor;

Bucură-te, că ai ruşinat pe Machedonie;

Bucură-te, că ai sfărâmat trâmbiţa eresurilor lui;

Bucură-te, cale nerătăcită celor drept-credincioşi;

Bucură-te, luminat propovăduitor al sfintei credinţe;

Bucură-te, cu Marele Vasile împreună lucrător;

Bucură-te, pom înflorit în casa Domnului;

Bucură-te, al eresurilor surpător;

Bucură-te, al Darurilor lui Hristos împărţitor;

Bucură-te, al credincioşilor apărător;

Bucură-te, al tuturor cald folositor;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 4-lea:

Iubitorul de oameni Iisus, care a îmbrăcat cu putere de sus pe Apostolii Săi în Ierusalim, ţi-a dat ţie putere tare asupra duhurilor şi eresurilor ca să le goneşti şi Biserica Sa cea sfântă şi ca o mireasă împodobită să o aduci Lui, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Vifor mare şi străin eres având Apolinarie, care rău înţelegea întruparea Domnului, pe toţi trăgându-i la pieire, l-ai gonit departe de turma ta, şi dogma întrupării Cuvântului lui Dumnezeu întărind-o propovăduia-I pe Cel născut din Fecioară, iar pe tine cinstindu-te zicem:

Bucură-te, luminătorul nostru;

Bucură-te, raza mântuirii noastre;

Bucură-te, păzitor al dreptei credinţe;

Bucură-te, sfeşnic cu lumină de aur;

Bucură-te, podoaba Arhiereilor;

Bucură-te, a Bisericii bucurie şi pace;

Bucură-te, piatră nesfărâmată;

Bucură-te, turn neclintit al Bisericii;

Bucură-te, cetate tare împotriva vrăjmaşilor;

Bucură-te, armă asupra patimilor;

Bucură-te, minte cinstită;

Bucură-te, vas curat al darurilor Domnului;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 5-lea:

Văzând vicleanul vrăjmaş odihna Bisericii a izvorât asupra ta ispite, necazuri şi izgoniri, iar tu cu darul lui Hristos ai vădit meşteşugirile celui meşter în răutate, şi ca un biruitor cântai: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Înţelegând poporul de ducerea ta de la dânşii, au ridicat glasuri de plângeri zicând: O! Părinte! Ducându-te de la noi, duci cu tine şi Sfânta Treime şi va ieşi din Cetate binecuvântarea. Şi socotindu-se ei sărmani, ziceau aşa:

Bucură-te, hrănitorul săracilor;

Bucură-te, slujitorul bolnavilor;

Bucură-te, odihna străinilor;

Bucură-te, mângâierea bătrânilor;

Bucură-te, ajutorul necăjiţilor;

Bucură-te, izbăvitorul năpăstuiţilor;

Bucură-te, viteazule biruitor;

Bucură-te, curăţitorul eresurilor;

Bucură-te, al plevelor eresuri curăţitor;

Bucură-te, arzător cu duhul în slujba lui Dumnezeu;

Bucură-te, scară care ne sui pe toţi la ceruri;

Bucură-te, cel ce cu părintească dragoste ai deschis mila la toţi cei ce au venit la tine;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 6-lea:

Minunat între Ierarhi te-ai arătat, că gura ta ca o praştie a gonit toate eresurile şi toate meşteşugirile viclene le-ai smuls din inimile credincioşilor, pentru aceasta Biserica împreună cu dânşii cântă: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Ritorii cei prea înţelepţi n-au putut sta împotriva cuvintelor tale celor arzătoare, când ai arătat în Biserică taina întrupării Fiului lui Dumnezeu, iar noi bucurându-ne cântăm:

Bucură-te, cap sfinţit;

Bucură-te, minte zburătoare în sferele cereşti;

Bucură-te, ochi neadormit;

Bucură-te, ostaş nebiruit;

Bucură-te, vorbitorule cu îngerii;

Bucură-te, petrecătorule cu Apostolii;

Bucură-te, dănţuitorule cu Mucenicii;

Bucură-te, lucrător cu Mărturisitorii;

Bucură-te, al pocăiţilor mântuitor;

Bucură-te, al greşiţilor îndreptător;

Bucură-te, hrănitor duhovnicesc;

Bucură-te, ostenitor netrupesc;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 7-lea:

Dumnezeiasca vestire a cuvintelor tale a înconjurat pământul ca un fulger învăţând pe toţi, Treimii întru unime şi unimii întru Treime să ne închinăm cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Dorind înţelepciunea cea de sus, Cel Atotputernic ţi-a dat cununa darurilor şi frumuseţea cuvintelor ţi-a adăugat. Deci, noi luând din cuvintele tale aducem ţie această cântare:

Bucură-te, soare luminos;

Bucură-te, văzător al tainelor lui Dumnezeu;

Bucură-te, că împreună cu Mucenicii ai mărturisit;

Bucură-te, că împreună cu Cuvioşii pe Hristos ai mărit;

Bucură-te, că cele şapte soboare cu cuvintele tale s-au întărit;

Bucură-te, sabie de foc care tai eresurile;

Bucură-te, bisturiu care curăţi rănile nevindecate;

Bucură-te, chezaşul păcătoşilor spre mântuire;

Bucură-te, că din raza Sfântului Duh ai luat lumină;

Bucură-te, că în cetatea Arhiereilor luminezi ca un luceafăr;

Bucură-te. prietenul cel bun al Marelui Vasile;

Bucură-te, că amândoi adânci învăţături aţi lăsat în lume;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

Condacul al 8-lea:

Toată cântarea ce se aduce pomenirii tale nu poate aduce mulţumirea cuvenită pentru cele multe şi frumoase osteneli cu care ai împodobit Biserica, iar turmei tale mântuire ai lăsat, pentru care îţi cântăm: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Bogat fiind de înţelepciune şi frumos grăitor, ai vărsat pe pământ sămânţa cea bună a Sfintelor Scripturi, pentru aceasta noi cinstim pomenirea ta zicând:

Bucură-te, prea înţelepte;

Bucură-te, prea fericite;

Bucură-te, Arhiereule cinstite;

Bucură-te, podoaba Bisericii;

Bucură-te, gură cerească;

Bucură-te, minte apostolească;

Bucură-te, odraslă sfântă;

Bucură-te, slugă credincioasă a lui Hristos;

Bucură-te, văzător al tainelor dumnezeieşti;

Bucură-te, teologule prea dulce;

Bucură-te, mijlocitor către Dumnezeu;

Bucură-te, părintele Bisericii;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 9-lea:

Cu totul fiind unit cu raza Duhului, tu sfinţite părinte afară de lume ai vieţuit, şi acum întru slava Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh luminat fiind, veselindu-ne cântare îţi aducem: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Sfârşindu-ţi călătoria vieţii in multe osteneli şi necazuri, te-ai mutat către Domnul. Deci, ca un prieten al Sfintei Treimi, fă rugăciune pentru noi care îţi cântăm:

Bucură-te, că mare dogmatic ai fost pentru Sfânta Treime;

Bucură-te, cel ce ai învăţat că Duhul de la Tatăl purcede;

Bucură-te, că împreună cu Tatăl şi cu Fiul, o Treime singură stăpânitoare ai arătat;

Bucură-te, lucrător al tainei Mântuitorului;

Bucură-te, cântător al slujbei Bisericii;

Bucură-te, către popor frumos grăitor;

Bucură-te, primitorul Sfântului Duh;

Bucură-te, că ai învăţat întocmirea fiinţei şi a firii;

Bucură-te, că teolog al Treimii te-ai arătat;

Bucură-te, cel ce prin cuvintele tale, izvor şi dulceaţă Bisericii ai rămas;

Bucură-te, cel ce cu osârdie sufletul tău ţi-ai pus pentru noi;

Bucură-te, că pe cel rău l-ai surpat;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 10-lea:

“Cuvântul lui Dumnezeu cel slăvit de îngereştile cântări pentru noi a sărăci bine a voit”, a spus marele Ierarh popoarelor, “şi Fiul cel născut din Fecioară, ne-a învăţat a cânta: Aliluia!”

Icosul al 10-lea:

Săgeţile ereticilor cele aprinse în chipul văpăii stinge-le cu sfintele tale rugăciuni, ca mântuiţi fiind să te cinstim cu laude ca acestea:

Bucură-te, odor sfânt al Bisericii;

Bucură-te, tăinuitorule de cele cereşti;

Bucură-te, că pomenirea ta este plină de veselie;

Bucură-te, că ai fost plin de dumnezeiesc dar;

Bucură-te, că îndumnezeit te-ai făcut;

Bucură-te, că înfricoşate taine Dumnezeu ţi-a descoperit;

Bucură-te, căci Cuvântul Tatălui, Taina Întrupării Sale ţi-a descoperit;

Bucură-te,că teologia prin îngerul Său te-a învăţat;

Bucură-te, că podoabă Bisericii te-ai arătat;

Bucură-te, că acum slava lui Dumnezeu ai dobândit;

Bucură-te, că pământul cel înţelenit purtător de flori l-ai arătat;

Bucură-te, că dar sfinţit din buzele tale ai vărsat;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 11-lea:

Luminată avându-ţi mintea cu nemăsurată pustie, curată de toată grija pământească o ai păzit, şi străbătând adâncurile Duhului întru veselie te bucuri acum cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Cu dumnezeiască şi mai presus de fire putere ai învăţat Ierarhe Grigorie pe toţi luminându-ne şi învăţându-ne a cânta aşa:

Bucură-te, Grigorie podoaba Arhiereilor;

Bucură-te, a Scripturii celei vechi limpede tâlcuitor;

Bucură-te, al Testamentului Nou frumos grăitor;

Bucură-te, al Treimii apărător;

Bucură-te, al Dogmelor descoperitor;

Bucură-te, al dumnezeieştilor taine învăţător;

Bucură-te, al bolnavilor tămăduitor;

Bucură-te, al scârbiţilor mângâietor;

Bucură-te, al năpăstuiţilor izbăvitor;

Bucură-te, al celor din ispite ajutor;

Bucură-te, al celor din închisori cercetător;

Bucură-te, al celor greşiţi lesne iertător,

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

Condacul al 12-lea:

Lăudăm înţelepciunea ta, cinstim ostenelile tale, cântăm pomenirea ta, întru care Biserica cu cântări împodobindu-se, împreună cu poporul cel luminat prin învăţăturile tale cu mulţumire cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cu bucurie cântă cetele cereşti întâmpinându-te, primindu-te, şi închinându-te, Sfintei Treimi: “intră întru bucuria Domnului tău ai auzit”. Auzi-ne şi pe noi care te rugăm să faci rugăciune pentru toată lumea, ca să se păzească Biserica de nevoi şi de eresuri, ca păzite fiind cu darul lui Dumnezeu să-ţi cântăm ţie:

Bucură-te, singur păzitor al legilor tale;

Bucură-te, zid de apărare al Bisericii;

Bucură-te, liman lin celor învăluiţi în necunoştinţă;

Bucură-te, că tuturor ai deschis uşa mântuirii;

Bucură-te, că luminos ai arătat calea cea dreaptă;

Bucură-te, că ne duci de mână pe toţi spre cer;

Bucură-te, al nostru folositor;

Bucură-te, grabnic ajutător;

Bucură-te, că tuturor te-ai făcut ascultător, ca pe toate să le dobândeşti;

Bucură-te, al oilor tale bun păstor;

Bucură-te, al sufletelor noastre mântuitor;

Bucură-te, al trupurilor noastre ajutător;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu, Grigorie!

Condacul al 13-lea:

O, preaînţelepte Ierarhe Grigorie, primeşte, această puţină rugăciune de mulţumire a noastră şi o du la tronul dumnezeirii şi cere de acolo pace lumii şi unire Bisericii, că păziţi fiind în pace, cu mulţumire împreună cu tine lui Dumnezeu să-i cântăm: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Astăzi darul cel în trei lumini al Prea Sfintei Treimi să ne lumineze pe noi, vrednice cântări de laudă să aducem la pomenirea slăvitului, îndreptătorului şi învăţătorului dreptei credinţe, zicând:

Bucură-te, tăinuitorul Sfintei Treimi;

Bucură-te, slujitorul cerescului Împărat;

Bucură-te, întărirea pravoslavei;

Bucură-te, steaua Bisericii prea luminată;

Bucură-te, luceafăr ceresc strălucitor;

Bucură-te, împărţitor de Mir duhovnicesc;

Bucură-te, luminătorul cel din Treime al Arhiereilor;

Bucură-te, prieten iubit al marelui Vasile;

Bucură-te, odraslă sfântă, din slăviţi părinţi născut;

Bucură-te, credincioasă slugă a lui Hristos;

Bucură-te, odor sfânt şi prea frumos;

Bucură-te, că Sfânta Treime lăcaş în inima ta a făcut;

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

Condacul 1:

Pe marele Ierarh şi apărător al Sfintei Treimi, veniţi toţi cu duhovniceşti laude să-l fericim şi din izvorul învăţăturilor Iui luând cuvinte de laudă, să-i cântăm aşa:

Bucură-te, Cuvântătorule de Dumnezeu Grigorie!

27 ianuarie / 13 noiembrie

Acatistul Sfântului Ioan Gură de Aur

După obişnuitul început, se zic: Condacele şi Icoasele.

Condacul 1::

Pe luminătorul a toată lumea, pe stâlpul şi întărirea Bisericii, pe povăţuitorul pocăinţei, pe doctorul şi tămăduitorul bolnavilor, pe apărătorul şi părtinitorul celor necăjiţi, pe Ioan, trâmbiţa cea de aur sunătoare, gura cea de miere izvorâtoare, pe dascălul şi învăţătorul nostru, veniţi binecredincioşilor să-l lăudăm. Să aprindem făcliile dragostei celei luminătoare şi către dânsul să cădem, aducându-i această cântare: Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prea-luminate învăţătorule a toată lumea!

Icosul 1::

Luminătorule şi învăţătorule, Părinte, cel ce cu învăţăturile tale ai luminat pe toată lumea, luminează-ne şi pe noi cu rugăciunile tale, ca să-ţi aducem această cântare de laudă:

Bucură-te, Ioane, fericite slujitor al Domnului Iisus Hristos;

Bucură-te, că din copilărie ai fost binecredincios;

Bucură-te, că din gura ta râuri de învăţătură au izvorât;

Bucură-te, că prin tine Dumnezeu S-a proslăvit;

Bucură-te, că prin minunile tale înţelepţii s-au ruşinat;

Bucură-te, că prin învăţăturile tale multă lume s-a învăţat;

Bucură-te, că înţeleptul Artemie prin tine s-a botezat;

Bucură-te, că poporul de bucurie către tine a strigat;

Bucură-te, că ai fugit de slava omenească;

Bucură-te, că ai iubit viaţa monahicească;

Bucură-te, al necăjiţilor mângâietor;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 2-lea:

După trecerea din viaţa aceasta a maicii tale, ai împărţit averea săracilor şi, părăsind lumea, te-ai sălăşluit în mănăstire, unde, după multe nevoinţe şi osteneli, te-ai învrednicit a vorbi cu Apostolii Ioan şi Petru, al căror dar ai dobândit, şi cu care împreună cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Dar de la Dumnezeu ai primit, Sfinte Ioane, a lega şi a dezlega păcatele oamenilor; dezleagă dar şi lanţul greşelilor noastre şi cu dragostea lui Dumnezeu ne leagă, ca, unindu-ne cu dragoste unul cu altul, să mărturisim pe Dumnezeu în Treime şi pe tine să te lăudăm aşa:

Bucură-te, Ioane, că în chip îngeresc te-ai îmbrăcat;

Bucură-te, că în mănăstire fiind tu, multe osteneli ai răbdat;

Bucură-te, că pe monahul cel căzut tu l-ai ridicat;

Bucură-te, că darul lui Dumnezeu prin tine a lucrat;

Bucură-te, noule Daniile, că minunată vedenie ai avut;

Bucură-te, căci cu Apostolii Ioan şi Petru ai vorbit;

Bucură-te, că de la Petru cheile împărăţiei ai luat;

Bucură-te, că Ioan prin scrisoare te-a îmbărtat;

Bucură-te, că de la Apostoli ai primit sărutare sfântă;

Bucură-te, că răbdarea ta a fost nemărginită;

Bucură-te, al pocăinţei povăţuitorule;

Bucură-te, al bunei credinţe învăţătorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 3-lea:

Minunata vedenie ce ţi s-a arătat ţie, Părinte, a vazut-o şi bătrânul Isihie, îmbunătăţitul monah; şi, povestind fraţilor celor iscusiţi, se minunau de acest dar pe care te-ai învrednicit a-l primi şi cu bucurie slăveau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Dumnezeu S-a proslăvit prin facerea minunilor tale, Părinte, că pe mulţi i-ai vindecat cu rugăciunile tale; pe Arhelau de lepră l-ai curăţit, monahului Ioan ochiul i I-ai luminat şi pe femeia Cristiana, o, ai scăpat de boală, pe leul cel cumplit cu crucea l-ai omorât; iar noi, acest noian de minuni auzind, te lăudăm, Părinte, zicând aşa:

Bucură-te, doctorul trupului cel fără de plată;

Bucură-te, cel ce toate bolile degrab le-ai vindecat;

Bucură-te, luminătorul ochilor trupeşti şi sufleteşti;

Bucură-te, mustrătorul celor fărădelege;

Bucură-te, povăţuitorul celor greşiţi;

Bucură-te, stâlpul Bisericii cel neclintit;

Bucură-te, lauda ierarhilor cea preafericită;

Bucură-te, că întrarmat cu puterea Crucii, duhurile rele ai certat;

Bucură-te, că nepreţuita diademă a preoţiei de la Hristos, o, ai luat;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 4-lea:

Se cădea ca lumina aprinsă să fie pusă în sfeşnic ca să lumineze tuturor. Pentru aceasta, prin rânduiala lui Dumnezeu, ai fost adus din pustie în cetate, în slujba Bisericii aşezat şi prin porunca îngerului sfinţit ai fost. Iar la hirotonia ta un porumbel pe deasupra capului tîu zbura, pe care văzându-l Flavian patriarhul, împreună cu cei ce erau de faţă, cu frică şi cu bucurie au strigat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Supunându-te voii lui Dumnezeu ai lăsat pustia şi pe monahii cei împreună vieţuitori, pe care văzându-i plângând pentru despărţirea ta i-ai mângâiat cu mireasma învăţăturii tale şi i-ai îndemnat să aibă dragoste între ei. Iar noi, de bucurie pentru alegerea ta, te lăudăm, zicând aşa:

Bucură-te, învăţătorul nostru cel blând şi sfânt;

Bucură-te, cel ce prin rânduiala lui Dumnezeu ai primit darul cinstitei arhierii;

Bucură-te, podoaba curăţiei, mărturisită de arătarea cea minunată a porumbelului celui alb;

Bucură-te, că de a ta vedenie toţi s-au spăimântat;

Bucură-te, că poporul de bucurie slavă Domnului a dat;

Bucură-te, că pentru sufletele omeneşti grijă ai purtat;

Bucură-te, căci cu dulci cuvinte pe toţi i-ai învăţat;

Bucură-te, că pentru dulceaţa cuvintelor de popor ai fost iubit;

Bucură-te, că o femeie Gură de Aur te-a numit;

Bucură-te, al sufletelor omeneşti îngrijitorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 5-lea:

Multe sunt minunile tale, Părinte Ioane, căci pe pruncul femeii Zvela cu semnul Crucii l-ai tămăduit şi pe femeia cea cu cumplita sa boală, o, ai tămăduit cu acelaşi semn al biruinţei şi prin stropirea apei, o, ai ridicat, şi de eresul cel pierzător de suflet i-ai scăpat, căci căzând căpiştea a omorât pe toti ereticii care huleau asupra ta, iar ceilalti s-au botezat şi cu bucurie slăveau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Doctorule şi învăţătorule, Părinte, tămăduieşte patimile sufletelor şi trupurilor noastre şi ne învaţă cum să ne păzim de smintelile ereticilor care şi azi hulesc Biserica. Iar tu, prin învăţătura ta, să-i întorci la dreptmăritoarea credinţă, ca unindu-ne prin dragoste să te lăudăm pe tine aşa:

Bucură-te, doctore, ca pe fiul Zvelei l-ai scăpat de fierbinţeală;

Bucură-te, că pe femeia ereticului, o, ai mântuit de boală;

Bucură-te, că femeia cu bărbatul ei de eres s-au lepădat;

Bucură-te, că primind ei semnul Crucii în Biserică au intrat;

Bucură-te, că ereticii asupra ta s-au tulburat;

Bucură-te, că tu pentru eretici lui Dumnezeu te-ai rugat;

Bucură-te, că ereticii, pentru hulă, pedeapsă au primit;

Bucură-te, că prin învăţăturile tale ereticii rămaşi s-au botezat;

Bucură-te, că foştii eretici cu creştinii au cântat;

Bucură-te, al Bisericii lui Hristos păzitorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 6-lea:

Pentru minunile şi învăţăturile tale, Părinte, ai fost chemat de Arcadie împăratul la scaunul păstoresc al Ţarigradului, fără de voia ta; însă silit fiind de porunca împăratului, ai primit scaunul patriarhal, iar boierii, împreună cu poporul, te-au primit cu dragoste şi cu bucurie toţi cântau lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Nu ne pricepem ce să lăudăm mai mult, Părinte, vrednicia pentru care ai fost ales sau răbdarea pe care ai avut-o după primirea scaunului, căci pe cât au fost de mulţi primitorii, pe atât s-au înmulţit şi potrivnicii; pentru aceasta şi noi, voind a uni amândouă laudele, te lăudăm, zicând:

Bucură-te, Sfinte Ioane Gură de Aur, că pentru minunile tale erai de tot poporul lăudat;

Bucură-te, că pentru învăţăturile tale la scaunul patriarhal ai fost ridicat;

Bucură-te, că împăratul Arcadie mult te-a iubit;

Bucură-te, că tot Ţarigradul cu bucurie te-a primit;

Bucură-te, că de sfântul sobor patriarh ai fost sfinţit;

Bucură-te, că pe scaunul patriarhal cu cinste ai fost suit;

Bucură-te, că fără osebire, pe toţi i-ai învăţat;

Bucură-te, că eresurile şi toată răutatea, o, ai dezrădăcinat;

Bucură-te, că şi pe împărăteasa Eudoxia, pentru lacomie, o, ai mustrat;

Bucură-te, că văduvelor şi săracilor ai fost părtinitor;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 7-lea:

Mustrat-ai, Sfinte Ioane, pe Pavlichie lacomul, cel ce răpise banii, văduvei celei sărace, şi pe împărăteasa Eudoxia, pentru că luase via văduvei, om ai certat; pentru aceasta ai fost urât de toţi cei ce lucrau fărădelegea, iar săracii şi năpăstuiţii, pentru dreptatea ce le făceai, te lăudau şi pe Dumnezeu slăveau, cântând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Împlinitu-s-au cu tine, Sfinte Părinte, cuvintele Mântuitorului, căci tu pentru dreptate ai fost urât, grăit de rău şi izgonit de zavistnicii care pizmuiau faptele tale cele bune, printre care, Teofil cel zavistnic, care a izgonit şi împrăştiat pe nedreptate mulţime de călugări, şi împărăteasa Eudoxia, de la care multe ai pătimit; iar noi, răbdarea ta văzând, te lăudam, zicând aşa:

Bucură-te, Sfinte Ioane, căci cu tine cuvintele Mântuitorului s-au împlinit;

Bucură-te, că pentru dreptate de Teofil ai fost urât;

Bucură-te, primitorul călugărilor celor izgoniţi;

Bucură-te, părtinitorul văduvelor şi al săracilor celor asupriţi;

Bucură-te, că pentru via văduvei, ca şi Ilie, pe împărăteasă ai mustrat;

Bucură-te, că împărăteasa cu mare mânie asupra ta s-a ridicat;

Bucură-te, că Sfântul Epifanie la izgonirea ta nu s-a învoit;

Bucură-te, că după proorocia ta, pe cale a murit;

Bucură-te, că şi a lui Epifanie proorocie cu tine s-a împlinit;

Bucură-te, că împărăteasa cu Teofil, pentru a ta izgonire s-au sfătuit;

Bucură-te, al cuvântului lui Dumnezeu propovăduitorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 8-lea:

Izgonit fiind, Sfinte, stăteai în casele patriarhale, împreună cu episcopii cei ce erau cu tine, şi te mirai de răutatea lui Teofil şi de schimbarea împăratului cu mânie asupra ta, şi ai zis: „Fratilor, rugaţi pe Dumnezeu pentru mine şi nu vă depărtaţi de la bisericile voastre, că mie mi s-a apropiat vremea de primejdii şi, multe necazuri primind, mă voi duce de aici, iar voi pomeniţi-mă şi pe mine în rugăciunile voastre, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Adunându-se sobor nedrept asupra ta, Sfinte, şi învoindu-se împăratul Arcadie cu dânşii, a crezut clevetirilor lor, şi judecat fiind tu la izgonire, te-au dat ostaşilor; care, pe ascuns luându-te, au mers la mare, înotând spre Prenet. Atunci de năprasnă s-a facut cutremur mare în cetate, şi au căzut o parte din palatele împărăteşti, din care pricină înspăimântându-se împăratul, şi de zarva mulţimii a poruncit să te întoarcă înapoi. Alergând poporul înaintea ta, te lăuda, spunând unele ca acestea:

Bucură-te, Părinte Ioane, cel ce ai fost izgonit pe nedrept;

Bucură-te, că pe ascuns ai fost tu scos afară din cetate;

Bucură-te, că pentru tine poporul mare zarvă a facut;

Bucură-te, că de cutremur o parte din palate s-au surpat;

Bucură-te, că Teofil cu toţi ai lui din cetate au fugit;

Bucură-te, că împărăteasa Eudoxia de spaimă s-a îmbolnăvit;

Bucura-te, păstorule bun, cel ce nu laşi oile tale;

Bucura-te, că împăratul a poruncit să te întoarcă din cale;

Bucură-te, că poporul după tine multe lacrimi a vărsat;

Bucură-te, că întorcându-te înapoi iarăşi scaunul ţi-ai luat;

Bucură-te, căci cu cântări de psalmi ai fost întâmpinat;

Bucură-te, că intrând în biserica lui Dumnezeu te-ai rugat;

Bucură-te, al oilor lui Hristos preabunule păstor;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 9-lea:

Ieşit-a întru întâmpinarea ta poporul, cu cântări şi cu faclii ducându-te în biserică, unde, mulţumind lui Dumnezeu pentru toate cele primite, te-ai rugat pentru cei credincioşi. Vino, Sfinte Părinte, şi în mijlocul nostru şi te roagă pentru noi cei ce te lăudăm pe tine şi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

După întoarcerea ta, ai păstorit oile lui Hristos până la o vreme, şi iar s-a ridicat furtuna şi prigoana asupra ta. Căci prin îndemnul împărătesei Eudoxia ai fost scos din biserică şi de oameni răi ai fost urmărit ca să te omoare, şi pe ascuns ai fost dus până la mare şi de iubiţii tăi episcopi petrecut, şi dându-le sărutarea cea mai de pe urmă, te-ai despărţit de dânşii. Iar ei, după tine plângând, ne-au învăţat să te lăudăm, zicând unele ca acestea:

Bucură-te, că Biserica lui Hristos bine, o, ai cârmuit;

Bucură-te, Sfinte Ioane, că, puţin trăind, ani îndelungaţi ai împlinit;

Bucură-te, că Biserica lui Dumnezeu lumii, o, ai vestit;

Bucură-te, că a doua oară Eudoxia asupra ta s-a tulburat;

Bucură-te, că iarăşi sobor nedrept pentru tine s-a adunat;

Bucură-te, căci cu nedreptate din Biserică ai fost scos;

Bucură-te, că multe chinuri ai răbdat pentru Domnul Hristos;

Bucură-te, că episcopii şi poporul tău pentru tine cu amar au plâns;

Bucură-te, căci cu necinste în surghiun de ostaşi ai fost dus;

Bucură-te, că după izgonirea ta foc de la jertfelnic a ieşit;

Bucură-te, al Bisericii lui Hristos luminătorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 10-lea:

Ostaşii, din porunca împăratului, multă răutate îţi făceau, ducându-te prin vreme de ploaie şi prin frig, că doar vei muri pe cale. Şi slăbind foarte tare, într-o noapte, stând la rugăciune, ţi s-au arătat Petru şi loan, apostolii, care, întărindu-te, au zis: „Bucură-te, păstorule bun, de chinuri răbdătorule, căci trimişi suntem de Stăpânul Hristos să te mângaâiem în răbdarea ta; căci după puţin vei trece la odihnă, ca în veci să te bucuri dimpreună cu noi, cântând: Aliluia!”.

Icosul al 10-lea:

Pentru dragostea ta, Părinte, doi preoţi şi un diacon au mers cu tine în surghiun, şi au văzut pătimirea ta şi pe Sfinţii Apostoli care ţi s-au arătat. Iar la Comani ajungând, Sfântul Vasilisc, Episcopul Comanilor, ţi s-a arătat şi ţi-a zis: „Nădăjduieste, frate Ioane, căci mâine vom fi împreuna înaintea Împăratului slavei”! Aşa ca, prin rânduiala lui Dumnezeu, ai rămas în Biserica Sfântului Vasilisc, în care ai slujit, si, împărtăşindu-te cu Sfintele Taine, ţi-ai dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu. Dă-ne acum, Sfinte, şi nouă darul tau, ca să avem dragoste şi răbdare în necazuri, ca să te putem lăuda, zicând:

Bucură-te, nevoitorule, că în izgonire multe necazuri ai răbdat;

Bucură-te, că Petru şi Ioan ca să te mângâie iarăşi s-au arătat;

Bucură-te, că doi preoţi şi un diacon, cu tine împreună au răbdat;

Bucură-te, că în Comani la Biserica Sfântului Vasilisc ai stat;

Bucură-te, căci cu mare sfinţenie în acea biserică ai liturghisit;

Bucură-te, că, mulţumind pentru toate, cu Sfintele Taine te-ai împărtăşit,

Bucură-te, că, culcându-te, lui Dumnezeu te-ai rugat;

Bucură-te, că sufletul tău în mâinile Domnului l-ai dat;

Bucură-te, că prin chinuri călătoria ţi-ai săvârşit;

Bucură-te, că toti sfinţii în cer cu mare cinste te-au primit;

Bucură-te, al Împărăţiei lui Dumnezeu moştenitorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 11-lea:

Săvârşindu-ţi călătoria nevoinţelor tale, Părinte, te-ai mutat cu bucurie către cele cereşti, iar mult chinuitul tău trup s-a îngropat cu cinste de iubiţii tăi ucenici lângă moaştele Sfântului Vasilisc, în Comani. Întorcându-se ucenicii pe mare, au mers la Roma Sfântul Inochenţie, şi, toate cele despre tine spunându-le lui şi împăratului Onorie, aceştia se minunau de răutatea zavistnicilor. Însă, după tine vărsând lacrimi, slăveau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Înştiinţându-se Sfântul Inochenţie şi împăratul Onorie de pedepsele ce ai pătimit de la împărăteasa Eudoxia şi de la zavistnicii episcopi, au înfricoşat prin scrisoare pe Arcadie împăratul, care, văzându-se înşelat, a pedepsit pe toţi parasii tăi; iar el, pocăindu-se şi pentru tine plângând, te laudă, zicând unele ca acestea:

Bucură-te, Sfinte Ioane, dascălul nostru cel bun şi învăţător desăvârşit;

Bucură-te, că darurile Sfinţilor Apostoli ţi-au fost drept moştenire;

Bucură-te, ca, răbdând nedreptatea, acum te bucuri de fericire;

Bucură-te, că după tine cetatea cu amar a plâns;

Bucură-te, că şi mie, de dorul tau, inima mi se frânge;

Bucură-te, gură de privighetoare veşnic cântătoare;

Bucură-te, că învăţătura ta luminează lumea ca un soare;

Bucură-te, că mulţi, recunoscându-şi greşelile, s-au pocăit;

Bucură-te, că zavistnicii tăi cu rea moarte au murit;

Bucură-te, al greşiţilor ce se pocăiesc iertătorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 12-lea:

După îndelungată vreme, binecredinciosul împărat Teodosie a socotit într-un cuget cu Sfântul Proclu patriarhul să aducă Sfintele Tale moaşte din Comani la Ţarigrad, spre mângâierea poporului. Trimişii, fiind fără multă evlavie, n-au putut ridica acea nepreţuită comoară, dar, venind altii şi făcând îndelungate rugăciuni, cu multă evlavie au ridicat sfintele tale rămăşiţe omeneşti, pe care le-au dus la împărăteasca cetate, cântând cu bucurie: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Ieşit-a întru întâmpinarea moaştelor tale, Sfinte Ioane, împăratul cu toată suita şi patriarhul cu tot clerul său, precum şi intreg poporul, cu făclii aprinse şi miresme de multe feluri. Când au ajuns la casa văduvei, sfintele tale moaşte s-au oprit, ca semn că tu eşti Părintele vaduvelor şi al săracilor. După aceea, în biserica cea mare ducându-le şi în scaunul tău punându-le, gura ta cea veşnic grăitoare a dat pace tuturor şi împărătesei Eudoxia iertare, la care cuvinte, tot poporul spăimântându-se, la pămant a căzut şi cu mare evlavie te lăuda, zicând:

Bucură-te, că împăratul cu toată suita în cale ţi-a ieşit;

Bucură-te, că toată cetatea cu bucurie te-a primit;

Bucură-te, că rugăciunii împăratului te-ai plecat;

Bucură-te, căci cu mare cinste scaunul iarăşi ţi-ai luat;

Bucură-te, că pe tot poporul I-ai binecuvântat;

Bucură-te, că Eudoxia prin gura ta iertare a luat;

Bucură-te, că sfintele tale moaşte sunt aşezate;

Bucură-te, că celor ce aleargă la tine le dai iertare de păcate;

Bucură-te, că pe bolnavi de orice boală îi tămăduieşti;

Bucură-te, că pentru păcătoşii ce se pocăiesc milă mijloceşti;

Bucură-te, chezăşuitorul nostru către Dumnezeu şi mijlocitorule;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, prealuminate învăţătorule a toată lumea!

Condacul al 13-lea:

O, Prefericite Părinte Ioane, bunule şi nepomenitorule de rău, după cum ai primit rugăciunea împăratului Teodosie şi te-ai plecat a merge în cetatea lui şi pe popor l-ai binecuvantat, dând iertare celor ce ţi-au greşit, aşa şi acum vino în mijlocul nostru şi ne binecuvintează pe toţi şi cu rugăciunile tale dobândeşte-ne iertarea păcatelor, ca toţi să ne mântuim şi împreună cu tine ta cântăm: Aliluia! (de trei ori).

Apoi Icosul 1 şi Condacul 1.

30 ianuarie

Acatistul Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile, Grigorie şi Ioan

Condacul 1:

Pe apărătorii şi luminătorii Bisericii creştineşti, pe învăţătorii cei mari şi înfrânătorii zâzaniilor diavoleşti, pe surpătorii eresurilor, pe stâlpii cei neclintiţi ai Bisericii, podoabele cele mai alese ale ierarhilor şi întocmai cu apostolii, şi ai lumii învăţători, pe marele Vasile cel cu dumnezeiască minte; pe Grigorie, cel cu dulce glas; şi pe Ioan luminătorul a toată lumea, să-i lăudăm credincioşii din toată inima şi să le cântăm:

Bucură-te, treime de arhierei mult-lăudată!

Icosul 1:

Cine este destoinic a-şi deschide buzele şi a-şi mişca limba, spre a o lăuda, cum se cuvine pe această treime de arhierei? Însă, deşi nu vom putea face aceasta, totuşi nu putem tăcea şi îi aducem aceste laude:

Bucuraţi-vă, aleşii Sfintei Treimi, flori mirositoare ale grădinii celei nestricăcioase;

Bucuraţi-vă, îngeri pământeşti şi oameni cereşti;

Bucuraţi-vă, marilor arhierei cei luminaţi la minte de Sfânta Treime;

Bucuraţi-vă, că aţi covârşit firea omenească cu darurile cele multe;

Bucuraţi-vă, stîlpi neclintiţi ai Biserici;

Bucuraţi-vă, credincioase slugi ale Sfintei Treimi;

Bucuraţi-vă, mărgăritare strălucite ale Bisericii lui Hristos;

Bucuraţi-vă, cei mai destoinici luminători ai pământenilor;

Bucuraţi-vă, apărătorii dreptei credinţe în Hristos;

Bucuraţi-vă, surpătorii eresurilor şi îndreptătorii adevăratelor învăţături;

Bucuraţi-vă, cârmuitorii Biserici şi pomi luminaţi roditori ai fructelor celor mai alese;

Bucuraţi-vă, treime de arhierei mult-lăudată!

Condacul al 2-lea:

Pe aceşti trei mari ierarhi ai Bisericii lui Dumnezeu cel slăvit în Sfânta Treime, se cuvine să-i cinstim ca pe unii ce au primit de la Dumnezeu mari daruri şi aleşi talanţi: pe Vasile, cel ce a ruşinat păgânătatea împăratului Iulian apostatul; cel ce a mustrat pe împăratul Valent arianul, cel ce a înfricoşat pe eparhul ce nedreptăţise la judecată pe o vaduvă săraca, şi a botezat pe evreul Ioasaf cu toată casa lui; pe Grigorie, mare ritor şi vrednic patriarh al Bisericii Constantinopolului, cel ce a întrecut cu înţelepciunea pe toţi cei mai învăţati din timpul acela; şi pe Ioan Gură de Aur, cel ce cu învăţăturile sale a covârşit pe cei mai luminaţi şi mai aleşi grăitori ai lumii. Se cuvine să-i lăudăm şi să zicem lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Multă nevoinţă având Sfinte Ierarhe Vasile pentru credinţa dreptslăvitorilor creştini, ai mustrat cu îndrăzneală pe împăratul Valent, pentru că a îmbrăţişat învăţătura eretică a lui Arie, luând multe biserici ale dreptslăvitorior şi prefăcându-le în biserici ariene. Tu, sfinte, n-ai putut suferi purtarea acestui împărat, iar noi, pentru tăria credinţei tale şi îndrăzneala ce ai avut, te întâmpinăm cu aceste cuvinte de laudă:

Bucură-te, Ierarhe Vasile, aparătorule şi întăritorule al învăţăturii Sfintei Treimi;

Bucură-te, înalt şi luminat cugetător al teologiei;

Bucură-te, albină, care ai adunat din învăţăturile timpului aceluia toată mierea învăţăturilor dreptmăritoare;

Bucură-te, furnică muncitoare, care necontenit ai adunat la sânul Bisericii hrana învăţăturilor dumnezeieşti;

Bucură-te, izvor de apă limpede, răcoritoare şi dătătoare de viaţă a explicării Evangheliei lui Hristos;

Bucură-te, căci cu acele ape ai adăpat poporul dreptcredincios;

Bucură-te, paharul curăţiei cel plin de curată băutură;

Bucură-te, gura înţelepciunii ce spulberă hulele ereticior;

Bucură-te, podoaba Biserici lui Hristos;

Bucură-te, mustrătorule al împăraţilor Iulian şi Valent;

Bucură-te, mare ierarhe al lui Hristos, Vasile!

Condacul al 3-lea:

Patria ta, Sfinte Ierarhe Vasile, a fost Pontul, născut din părinţi temători de Dumnezeu, Vasile şi Emilia. Crescut în învăţături adevărat creştineşti, ai străbătut tot felul de înţelepciune, dobândind de la Dumnezeu vrednicia arhierească, pentru care ai mulţumit în tot timpul lui Dumnezeu, cântându-I laude: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Păstorind Biserica ei poporul creştinesc totdeauna cu vrednicie şi cu dreptate ai fost la Soborul al doilea, ce s-a ţinut în Constantinopol, mare apărător al dreptei credinţe. Tăind şi sfâşiind cu sabia duhului toate învăţăturile eretice, ai dovedit că în adevăr eşti un stâlp neclintit al Bisericii lui Hristos şi un mare ierarh vrednic de numele de cuvântător al lui Dumnezeu, cel slăvit în Sfânta Treime: Tatăl şi Fiul şi Sfântul Duh-Dumnezeu; pentru care toţi te cinstim cu aceste laude:

Bucură-te, Părinte Ierarhe Grigorie, mintea cea prea laudăta a dreptei credinţe;

Bucură-te, lumină strălucitoare care luminezi cu învăţăturile tale toată lumea creştinească;

Bucură-te, lumină strălucitoare care luminezi lumea cu limba ta cea bine-grăitoare şi care îngrădeşti cu muţenie limbile celor bârfitori;

Bucură-te, plugarule ce ari cu plugul gurii tale inimile, spre a da roade bune lui Hristos;

Bucură-te, arătătorule al adevăratului Dumnezeu, Cel lăudat în Sfânta Treime;

Bucură-te, căci cu prăstia dumnezeieştilor tale cuvinte ai spulberat neghina eresurilor;

Bucură-te, bunule păstor, care ai păscut oile cele cuvântătoare în livada credinţei Sfintei Treimi;

Bucură-te, organ dulce glăsuitor şi alăută bine alcătuită;

Bucură-te, fluier cuvântător şi vioară dulce răsunătoare;

Bucură-te, stea prealuminoasă, ce luminezi toată lumea cu învăţăturile dogmelor creştineşti;

Bucură-te, îndulcitorul inimilor credincioşilor;

Bucură-te, mare ierarhe şi teologule Grigorie!

Condacul al 4-lea:

Întelepciune de sus având, Sfinte Ierarhe Grigorie, te-ai suit pe scaunul cel mai înalt al patriarhilor marii cetăţi a împăratului Constantin, de unde ai păscut oile cele cuvântătoare întru cuviinţă şi dreptate. Luminat şi împodobit fiind cu tot meşteşugul cuvântării de Dumnezeu, ai întrecut pe toţi ritorii de atunci şi ai lăudat în toată viaţa ta pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Ca un înger sau arhanghel stai înaintea Sfintei Treimi, Părinte Ioane Gură de Aur, ca cel ce din pruncie ai cunoscut mai bine decât mulţi bătrâni pe singurul adevăratul Dumnezeu şi te-ai îndeletnicit cu adevăratele şi sfintele învăţături creştineşti, ajungând a cunoaşte toată filozofia şi toate ştiinţele celor mai învăţaţi dascăli ai vremii aceleia. Pentru că ai lăudat şi ai preaslăvit în tot timpul vieţii tale pe Bunul Dumnezeu, noi îţi aducem aceste laude:

Bucură-te, că te-ai născut din părinţi binecredincioşi, Secund Stratilatul şi Antuza, vrednica ta mamă;

Bucură-te, că din fragedă vârstă ai fost dat la învăţătura ştiintelor având dascăli pe Libanie şi Andragatie;

Bucură-te, că în puţină vreme pe toţi semenii tăi i-ai ajuns şi i-ai întrecut cu învăţăturile;

Bucură-te, cel ce ai primit Sfântul Botez cu mare bucurie, aducând la dreapta credinţă şi pe mulţi alţii;

Bucură-te, că pe Antimie filozoful l-ai dovedit în învăţături spre uimirea tuturor;

Bucură-te, că şi el îndată a cerut Sfântul Botez;

Bucură-te, că episcopul Atenei, auzind că tu ai făptuit întoarcerea lui Antimie, mult s-a bucurat;

Bucură-te, că poporul creştinilor a lăudat pe Dumnezeu pentru faptele tale cele bune;

Bucură-te, că de patriarhul Antiohiei, Meletie, ai fost ridicat la rangul preoţiei;

Bucură-te, că şi hirotonia de diacon şi de preot le-ai primit cu multă smerenie;

Bucură-te, cel care cu sorţii episcopilor şi cu voinţa împăratului Arcadie ai fost chemat la scaunul cel mai înalt al Patriarhiei Constantinopolului, după moartea patriarhului Nectarie;

Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!

Condacul al 5-lea:

După moartea părinţilor tăi, sfinte, toată averea rămasă ţie, împărţind-o la săraci, robilor dându-le libertate şi rudele lăsând, ai slujit Domnului ziua şi noaptea. Ca monah în mănăstire, ca cleric, diacon, preot, arhiereu şi patriarh ostenindu-te mult, ai scris cărţi despre preoţie, despre bunătate şi blândeţe, despre smerenie şi milostenie, despre pace, adevăr şi dreptate, toate pline de dovezi, întărindu-le cu însăţi viaţa cea aspră ce ai dus; pentru aceea noi, minunându-ne de răbdarea şi de umilinţa ta, îndrăznim a te lăuda şi a cânta cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Ca nişte albine zburătoare aţi umblat în grădina Scripturilor credinţei, voi trei mari ierarhi ai lui Hristos, adunând miere din tot felul de flori, pe care aţi pus-o înaintea tuturor credincioşilor spre îndulcire, povăţuindu-i la pocăinţă, descoperindu-le şi explicându-le dogma Sfintei Treimi, cea unită în fiinţă dar despărţită în Ipostasuri. Pentru aceasta noi creştinii va rugăm să primiţi aceste cântări de laude:

Bucuraţi-vă, marilor arhierei, despărţiţi cu trupurile, dar uniţi cu duhul;

Bucuraţi-vă, raze strălucitoare ale lui Hristos soarele dreptăţii, Cel ce a luminat toată lumea cu învăţăturile Sale;

Bucuraţi-vă, părinţi vrednici ai Biserici creştineşti, ce aţi fost la un obicei cu apostolii;

Bucuraţi-vă, râuri cu ape răcoritoare, ce aţi adăpat ţarinile sufletelor creştinilor cele însetate de adevăratele învăţături;

Bucuraţi-vă, trei ierarhi lăudaţi de toţi cei ce cred într-un Dumnezeu slăvit în Sfânta Treime;

Bucuraţi-vă, organe bine-glăsuitoare ale Bisericii lui Hristos Dumnezeului nostru;

Bucuraţi-vă, slugi alese, care aţi înmulţit talanţii cei daţi vouă de Domnul Hristos spre păstrare;

Bucuraţi-vă, că uşile cereşti vouă vi s-au deschis;

Bucuraţi-vă, doctori iscusiţi aleşi de Dumnezeu spre a vindeca bolile sufleteşti ale creştinilor celor slabi în credinţă;

Bucuraţi-vă, luminătorii lumii, cei împodobiţi de Dumnezeu cu vrednicia arhierească;

Bucuraţi-vă, albine adunătoare de tot felul de învăţături, din grădina Sfintei Scripturi;

Bucuraţi-vă, treime de arhierei mult-lăudată !

Condacul al 6-lea:

Propovăduitori şi stâlpi întăritori ai Bisericii lui Hristos şi ai poporului creştinesc aţi fost Sfinţior Trei Ierarhi. Învăţând şi povăţuind pe toţi creştinii adevărata credinţă, înfruntând pe cei ce căutau să semene neghine eretice în ogoarele inimilor dreptslăvitorilor creştini, aţi lovit cu praştia cuvintelor voastre în toate învăţăturile cele potrivnice, înălţând fruntea dreptei credinţe şi cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Prin curăţia vieţii tale cea asemenea îngerilor te-ai ridicat la dumnezeieşti înălţimi şi străbătând cetele heruvimilor, ai descoperit dogmele Treimii, pe care, ca pe cel mai preţios odor, le-ai lăsat Bisericii ca pe o comoară scumpă şi nejefuită, Vasile. Pentru aceasta te rugăm să primeşti de la noi nevrednicii laudele acestea:

Bucură-te, lauda cea strălucită a arhiereilor;

Bucură-te, dumnezeiescule învăţător al dogmelor;

Bucură-te, următorul cel credincios al apostolior;

Bucură-te, stâlpul cel prealuminat al Bisericii;

Bucură-te, al Treimii ager şi osârdnic apărător;

Bucură-te, arătătorule luminat al celor cereşti;

Bucură-te, ocârmuitorul corăbiei celei duhovniceşti;

Bucură-te, îndreptătorul celor chemaţi la vrednicia preoţească;

Bucură-te, luminătorule ceresc al celor îmbrăcaţi cu darul arhieriei;

Bucură-te, preaînţeleptule povăţuitor al pustniciei;

Bucură-te, cel ce trezeşti pe cei păcătoşi la pocăinţă;

Bucură-te, mângâietorul celor ce adorm în dreapta credinţă;

Bucură-te, mare Ierarhe Vasile!

Condacul al 7-lea:

Prin Vasile cel Mare, trâmbiţa cea dulce glăsuitoare, care a cântat în Biserica arhiepiscopală a Cezareii din Capadocia, laudele cuvenite lui Hristos Dumnezeului nostru, învăţând pe toţi dogmele Sfintei Treimi şi lăsând Biserici bogăţii alese şi scumpe, din care şi noi împărtăşindu-ne, aducem lui Dumnezeu laude şi cântări: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Deschizând cu dumnezeiască cuviinţă Scripturile, ai scos din ele învăţături temeinice, Sfinte Grigorie, îndulcind cu ele inimile credincioşilor cu adevărat, mai mult decât mierea şi ai învăţat pe toţi creştinii a se închina Treimii întru o unime şi unimi în Treime. Pentru aceasta şi noi te cinstim cu aceste laude:

Bucură-te, ierarhe Grigorie, înălţimea dumnezeieştilor daruri ale lui Hristos, Dumnezeului nostru;

Bucură-te, cald propovăduitor al dumnezeiescului dor;

Bucură-te, izvorul cuvântarii de Dumnezeu şi râul cel limpede al înţelepciunii;

Bucură-te, fluier păstoresc, ce ai biruit trâmbiţele ritorilor;

Bucură-te, cercetătorul adâncului, care ai dobândit frumuseţile vorbelor;

Bucură-te, privighetorule al darului şi gura cea înaltă a duhului;

Bucură-te, păzitorul turmei celei cuvântătoare a lui Hristos;

Bucură-te, smulgătorul neghinelor eretice şi vânătorul lupilor îmbrăcaţi în piei de oaie;

Bucură-te, semănătorul cel minunat al dogmelor;

Bucură-te, izgonitorul celor defăimători de Dumnezeu;

Bucură-te, că chipul Mântuitorului Hristos l-ai avut în toată viaţa ta, înaintea ta;

Bucură-te, mare ierarhe şi teologule Grigorie!

Condacul al 8-lea:

De Dumnezeu grăitorule, Sfinte Ierarhe Grigorie, pe limbile cele veninoase şi vătămatoare ale ereticilor pornite împotriva lui Dumnezeu le-ai ars cu duhul cuvântărilor gurii tale, grăind slava lui Dumnezeu; şi cu scrisorile tale, însemnând fiinţa cea prea puternică a Sfintei Treimi celei nevăzute, ai tăiat din rădăcină eresurile cele spinoase, luminat descoperind învăţăturile cele drept-slăvitoare şi cântând lui Dumnezeu laude: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Femeia eparhului Antiohiei împreună cu soţul ei erau orbiţi de învăţături eretice şi căzând ea într-o boală grea şi neputându-se vindeca de nimeni, auzind de tine, Sfinte Ioane, că faci semne multe şi minunate, a rugat pe bărbatul său să o aducă la tine. Acela aducând-o, a lăsat-o la uşa bisericii, neîndrăznind ca eretic a o aduce înăuntru, rugându-se episcopului şi ţie, Sfinte Ioane, pentru a le da ajutorul vostru cel puternic. Deci ieşind, le-ai spus să lepede eresul şi să primească adevărata credinţă; iar ei făgăduind, ai poruncit tu, sfinte, să aduca apă, rugând apoi pe episcop să toarne acea apă în chipul cruci peste ea şi îndată după turnare, s-a vindecat femeia ca şi cum n-ar fi fost bolnavă. La această minune atât ei, cât şi toţi cei ce erau de faţă, au preaslăvit pe Dumnezeu. Ereticii lepădându-se de învăţăturile lor cele rătăcite şi întorcându-se la adevărata credinţă, s-au numărat între dreptmăritorii creştini; iar noi îţi aducem laudele acestea:

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, tăbliţă scumpă cu aur ferecată;

Bucură-te, organ dulce răsunător, de Dumnezeu insuflat;

Bucură-te, gura cea aleasă împodobită cu cuvinte de aur;

Bucură-te, îmbogăţitorul Bisericii cu scrieri minunate şi preascumpe;

Bucură-te, pierzătorul eresurilor elineşti şi evreieşti;

Bucură-te, că femeia aceea auzindu-te înalt vorbind a fost luminată de Dumnezeu şi te-a numit "Gură de Aur";

Bucură-te, că puţul învăţăturilor tale adâncit fiind, ai dat creştinilor funii minunate, ca să ajungă la apele învăţăturilor tale;

Bucură-te, că de toate Bisericile eşti numit "Gură de Aur";

Bucură-te, tămăduitorul femeii eparhului;

Bucură-te, că te-ai asemănat Botezătorului Ioan cu numele şi cu viaţa ta aspră;

Bucură-te, că şi tu, Sfinte Ioane, ca şi Ioan Botezătorul, ai predicat popoarelor pocăinţa;

Bucură-te, că şi tu, ca şi Ilie Tezviteanul, cu credinţa, cu rugăciunile şi cu postul te-ai îndeletnicit în toată viaţa ta de 63 de ani;

Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!

Condacul al 9-lea:

În vremea preoţiei tale, sfinte mare ierarhe Ioane, predicând în biserică şi înalt ritorisind, celor neînvăţaţi erau neînţelese unele din cuvintele tale. Atunci o femeie din popor, care asculta cu mare evlavie învăţăturile duhovniceşti, a ridicat glas în popor şi a zis: "Învăţătorule duhovnicesc, sau mai bine Gură de Aur, adâncă este apa puţului sfintelor tale învăţături, dar funia minţii noastre fiind scurtă, să ajungă la apă nu poate"; şi de atunci tot poporul ţi-a dat numirea de "Gură de aur"; deci şi noi minunându-ne de darurile cu care Dumnezeu te-a împodobit, te lăudăm pe tine şi lui Dumnezeu cântăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Împăratul Valent sprijinind pe arieni multe biserici ortodoxe le-a dat acelora, spre mâhnirea adevăraţilor creştini şi pe tine, Sfinte Vasile, mult te-au amărât cu prigonirile, căci acest împărat, când a venit în Cezareea şi tu l-ai întâmpinat cu pâine şi sare, el a poruncit de ţi-a dat fân din hrana cailor lui. Şi tu, Sfinte Grigorie, fiind născut din oameni de bun neam şi drepţi, Grigorie şi Nona, ai dobândit o creştere adevărat creştinească şi ai răzbătut, ca nimeni altul, tot meşteşugul şi ştiinţa învăţăturilor, făcându-te tâlcuitor şi dascăl lumii, cinstind cu cuvinte de laudă pe marele Vasile, pe tatăl tău Grigorie, pe fratele tău Chesarie şi pe sora ta Gorgonia, la înmormântările lor. Iar tu, Părinte Ioane Gură de Aur, ai dat sfaturi dumnezeieşti poporului încredinţat ţie spre păstorie, dându-te pe tine singur pidă de nevoinţă, de cumpătare şi de răbdare, mâncând deseori puţină zeamă de orz şi dormind puţin, nu stând pe pat, ci deseori şezând pe scaun. Fiind ales şi chemat la scaunul patriarhal din Constantinopol, ai mustrat pe Eudoxia împărăteasa, pentru că a răpit o vie a unei văduve sărace, ce se numea Calitropia, care striga cerându-şi dreptul ei. Şi tu sfinte ai sfătuit pe împărăteasă să nu fie lucrul străin luat cu sila; de care sfaturi ea neţinând seama, a fost asemănată de tine cu Izabela, soţia împăratului Ahav, şi ţi-ai atras mânia ei, exilându-te; dar ai fost adus iar pe scaun şi, a doua oară ai fost exilat prin mijlocirea unor episcopi invidioşi care se purtau mai mult silniceşte decât creştineşte. Deci noi, minunându-ne de viaţa voastră sfântă, şi de faptele voastre, ne sârguim a vă aduce laude bine meritate:

Bucură-te, Ierarhe Vasile, sprijinitorul şi apărătorul binecredincioşilor creştini;

Bucură-te, curajosule mustrător al împăratului Valent, părtinitorul arienilor;

Bucură-te, cel ce ai suferit mânia împăratului pentru pâinea neagră cu care l-ai întâmpinat, pentru că cu acelea se hrănea poporul;

Bucură-te, vrednicule ierarhe, mare îndreptător al Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, Grigorie, care cu agera ta minte ai răzbătut toate ştiintele şi adâncurile filozofiei;

Bucură-te, că tu, sfinte, toate dogmele le-ai lămurit învăţând pe toţi creştinii adevărata teologie;

Bucură-te, cel ce ai fost dascăl de dreaptă învăţătură tuturor creştinilor;

Bucură-te, cel ce ai lăudat pe marele Vasile, la moartea căruia ai plâns cu lacrimi de adevărată fraţie;

Bucură-te, Ioane Gură de Aur, mustrătorul celor răpitori ai lucrului săracului asuprit şi amărât;

Bucură-te, cel ce ai fost surghiunit de împărăteasa Eudoxia pentru asemănarea ei cu Izabela, soţia lui Ahav;

Bucură-te, că ai suferit şi pornirea cea răutăcioasă a unor episcopi nerecunoscători;

Bucură-te, Ioane cel aspru prigonit şi dus în exil tocmai în Armenia, unde ai fost chemat la ceruri de Domnul Hristos;

Bucură-te, mângâietorule al episcopului Chiriac, cel asemenea exilat;

Bucură-te, treime de arhierei mult-lăudată !

Condacul al 10-lea:

Mari învăţători şi deobşte izbăvitori oamenilor şi îndreptători ai obice-iurilor v-aţi arătat sfinţilor, înţelepţi şi împodobiţi de Dumnezeu: Vasile cel Mare, cel ce arătat ai cuvântat cu înţelepciune tare şi neschimbată, îngrozind pe eparhul şi mustrând pe împăratul Valent; Grigorie Teologul, cel ce ai fost desfătarea limbii, dulceaţa auzului, mângâierea inimii şi îngerească pâine de suflete hrănitoare; şi Ioane Gură de Aur, răul darurilor celor duhovniceşti, umplut până la vărsare, organ aurit al predicilor, al pocăinţei, milosteniei, smereniei, umilinţei, al privegherilor, al iubirii de aproapele şi apărătorul celor asupriţi şi nedreptăţiţi. Noi, împreună cu voi, dorim a cânta lui Dumnezeu laude: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Darul lui Dumnezeu ţi-a descoperit, Sfinte Vasile, faptele bune ale prezbiterului Anastasie, la care ai mers cu clerul arhiepiscopalei tale biserici, spre a cunoaşte viaţa acestui vrednic preot, care vieţuind într-un sat, cu femeia sa Teognia, petreceau viaţa lor întru curăţie, socotită fiind ea, ca o ţarină neroditoare; iar Anastasie a fost luminat de Dumnezeu şi ştiind cu duhul că ierarhul său Vasile voieşte să-l cerceteze, a zis soţiei sale: " Eu mă voi duce la câmp, să lucrez pământul, iar tu sora mea, în ceasul al nouălea aprinzând lumânări, vei ieşi întru întâmpinarea Sfântului Vasile, arhiepiscopul nostru". Deci făcând Teognia aşa, cum zisese Anastasie, a întâmpinat pe Sfântul Vasile, care cunoscând cu duhul că Anastasie este în casă, l-a chemat; şi el ieşind întru întâmpinarea Sfântului şi sărutându-i picioarele i-a zis: "De unde mie aceasta, că a venit arhiereul Domnului la mine?". Iar Sfântul Vasile i-a zis:" Bine că te-am aflat, să mergem în biserică şi să facem dumnezeiasca slujbă". Mergând toţi în biserică a poruncit Sfântul Vasile lui Anastasie să slujeasea Sfânta Liturghie, zicându-i:" Cu toate lucrurile tale cele bune, să ai şi ascultare". Şi când slujea Anastasie, Sfântul Vasile şi ceilalţi care erau vrednici, au văzut, în vremea înălţării sfintelor şi înfricoşătoarelor Taine, pe Preasfântul Duh în chip de foc pogorându-Se şi pe Anastasie înconjurându-l. De aceste fapte minunate noi mirându-ne te întâmpinăm, Sfinte Vasile, cu aceste frumoase laude:

Bucură-te, Ierarhe Vasile cel luminat la minte de Dumnezeu;

Bucură-te, cunoscătorul vieţii şi al faptelor bune ale prezbiterului Anastasie;

Bucură-te, că după sfânta slujbă ai binevoit a fi ospătat în casa vrednicului preot;

Bucură-te, cel ce ai ştiut cu duhul că Teognia nu-i este lui soţie, ci soră şi aşa i-ai zis să o numească;

Bucură-te, sfinte, care ai cercetat într-un bordei, din casa lui Anastasie, pe un bolnav stricat de lepră, pe care îl îngrijeau preotul şi sora lui;

Bucură-te, milostive, că şi tu ai voit să slujeşti o noapte pe acel om bolnav, ce era deseori mânios şi ocărâtor, spre a te face părtaş la plata dunmezeiască;

Bucură-te, că toată noaptea ai petrecut-o cu acel bolnav în bordei, stând în rugăciune, iar a doua zi pe bolnav l-ai scos din bordei întreg şi sănătos;

Bucură-te, că Sfântul Efrem Sirul, rugându-se lui Dunmezeu, a avut o vedenie minunată: un stâlp de foc, al cărui cap ajungea la cer şi un glas din cer i-a zis: "Efreme, Efreme, în ce chip vezi pe acest stâlp de foc, în acest fel este Vasile";

Bucură-te, că sfântul acesta Efrem, după vedenia aceasta, s-a dus la Cezarea Capadociei în ziua Arătării Domnului, cu un tălmaci fiindcă el nu cunoştea greceşte şi te-a văzut pe tine, Sfinte Vasile, mergând la biserică cu multă evlavie;

Bucură-te, că tu sfinte, cunoscând cu duhul că Efrem Sirul este în biserică, ai poruncit arhidiaconului tău să se ducă să-l cheme la tine în sfântul altar;

Bucură-te, că acela se apăra prin tălmaci că nu ar fi el cel chemat, ci un altul poate; însă tu sfinte ai zis arhidiaconului "mergi şi spune străinului monah: Doamne Efrem, vino şi intră în sfântul altar, că te cheamă arhiepiscopul"; şi apoi l-ai hirotonit diacon zicându-i să spună ecteniile în limba grecească, ceea ce Efrem a îndeplinit;

Bucură-te, mare ierarhe Vasile!

Condacul al 11-lea:

Bună mireasmă lui Hristos făcându-te, Sfinte Ierarhe Vasile, toată lumea ai umplut de mirosul cel plăcut al Sfintei Evanghelii; şi îmbrăcând veşmântul luminat al arhieriei, ai slujit cu toată vrednicia Biserica lui Hristos Dumnezeul nostru; iar noi minunându-ne de viaţa ta cea îngerească, cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Păstorind Biserica patriarhală a Constantinopolului timp de 12 ani până la soborul al doilea, te-ai retras la moşia ta Arianz, unde ai petrecut o viaţă de sfinţenie, până la vârsta de optzeci de ani, când Domnul te-a chemat din viaţa aceasta pământească la împărăţia cea cerească şi acolo te bucuri de ostenelile tale şi de luptele ce ai avut pentru buna întărire a Bisericii lui Hristos, având mulţumirea că la retragerea ta de pe scaunul patriarhal, ai lăsat numai o biserică eretică în Constantinopol, iar pe cele ce mai înainte fuseseră date arienilor, le-ai readus la starea de mai înainte a dreptcredincioşilor. Deci noi, cinstind pomenirea ta, te lăudăm cu aceste cântări de laudă:

Bucură-te, Ierarhe Grigorie, mintea cea luminată de Dumnezeu;

Bucură-te, chimval răsunator în toată lumea, a cuvintelor tale teologhiceşti;

Bucură-te, curăţitorul şi stârpitorul neghinelor eretice;

Bucură-te, plugarule, care ai arăt pământurile sufleteşti ale creştinilor;

Bucură-te, semănătorule al grâului dumnezeiesc, care hrăneşte şi satură omenirea creştină;

Bucură-te, adăpătorul celor însetaţi de apa cea vie a Sfintei Evanghelii;

Bucură-te, alăuta darului cea de Dumnezeu vestitoare;

Bucură-te, întăritorul cel adevărat al dogmelor părinţilor celor dreptcredincioşi;

Bucură-te, cârmaci bine priceput al corabiei Bisericii creştineşti;

Bucură-te, râu plin de apele darului;

Bucură-te, noule David, cel ce ai cântat laude alese lui Dumnezeu, Cel slăvit în Sfânta Treime;

Bucură-te, mare ierarhe şi teologule Grigorie!

Condacul al 12-lea:

Nou Samuel te-ai arătat, Sfinte Grigorie Teologule, cu curăţia vieţii tale şi cu marea ta înţelepciune; împodobit fiind şi cu darul oratoriei, ai fost ca un nou David cântând cu fluierul cel păstoresc al cuvântării de Dumnezeu, încât s-a putut spune despre tine că, dacă s-ar fi aflat vreo icoană şi vreun chip împodobit, acela ai fi tu, Sfinte Grigorie; pentru care şi noi cântăm lui Dumnezeu împreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

După atâtea veacuri trecute gândindu-ne şi noi, Sfinte Ioane, la izgonirea ta de pe tronul patriarhal al Constantinopolului şi citind cele scrise de tine episcopului Chiriac cel asemenea izgonit, ne mirăm de mintea ta cea luminată şi de cuvintele de mângâiere scrise de tine acelui episcop, care pot sluji tuturor creştinilor la cazuri de necazuri şi supărări. Tu, Sfinte Ioane Gură de Aur, ai scris episcopului Chiriac acestea: "Vino să-ţi scot rana mâhnirii şi să-ţi risipesc negura cugetului. Furtuna ce a venit asupra Bisericii este amară şi grea, iar corăbierii, neputând face nimic pentru încetarea furtunii, stau încremeniţi, plâng, se tânguiesc, se roagă şi aşteaptă sau pieirea lor în valurile mării, sau încetarea furtunii. Nu te mâhni, frate Chiriac, că eu când am fost izgonit din Constantinopol, nu mă îngrijeam de nimic, că ziceam întru mine: de este voia împărătesei să mă izgonească, izgonească-mă. De va vrea să mă fierăstruiască, am pildă pe profetul Isaia. De va vrea să mă arunce în mare, îmi voi aduce aminte de profetul Iona. De îi este voia să mă bage în groapă, am pe Daniil băgat în groapa leilor. De va vrea să mă ucidă cu pietre, am pe Ştefan întâiul mucenic, ce a pătimit aceasta. De va vrea să-mi ia capul, am pe Ioan Botezătorul. De va vrea să-mi ia averea, de o am, s-o ia, căci gol am ieşit din pântecele mamei mele, gol mă voi şi duce din viaţă. De aş fi plăcut oamenilor, nu aş fi sluga lui Hristos; iar proorocul David mă înarmează: Grăit-am mărturiile Tale înaintea împăraţilor şi nu m-am ruşinat". Iar noi citind aceste cuvinte ne minunăm şi-ţi aducem aceste laude:

Bucură-te, minte înaltă de Dumnezeu insuflată;

Bucură-te, organ de aur ce ai cuvântat mai frumos decât toţi înţeleptii lumii;

Bucură-te, că în timpul surghiunului tău multe suferinţe şi amaruri ai avut;

Bucură-te, că de la Comane, unde ai fost îngropat, după 33 de ani, moaştele tale au fost aduse la Constantinopol;

Bucură-te, că nu ai voit a te lăsa ridicat până când împăratul Teodosie nu ţi-a trimis epistola sa;

Bucură-te, că aducându-ţi-se moaştele tale la Constantinopol au fost întâmpinate de împăratul şi de toţi sfetnicii cei mai însemnaţi ai împărăţiei;

Bucură-te, că moaştele tale au fost duse în biserica Sfântului Apostol Toma;

Bucură-te, că de acolo au fost aşezate în biserica Sfintei Irina unde au fost puse pe tronul patriarhal;

Bucură-te, că de la biserica Sfintei Irina moaştele tale fiind puse cu racla într-o caretă împăratească, au fost duse la biserica Sfinţilor Apostoli;

Bucură-te, că în acea biserică patriarhală moaştele tale au fost îngropate în sfântul altar;

Bucură-te, că un bolnav suferind de nepuţinţă a încheieturilor, atingân-du-se de racla moaştelor tale s-a izbăvit cu totul de boală;

Bucură-te, mare ierarhe Ioane Gură de Aur!

Condacul al 13-lea:

Viaţa voastră cea sfântă, slujbele cele împodobite, cuvântările voastre cele mai alese şi mai scumpe decât toate avuţiile lumii, scrierile voastre, ce sunt ca nişte tezaure de cel mai mare preţ, v-au făcut să fiţi pentru toată lumea creştină cei mai vrednici de toată cinstirea şi venerarea noastră, fiind luaţi de cei mai vrednici păstori ai Bisericii ca pilde de viaţă curată şi sfântă, de mari şi neîntrecuţi luminători şi apărători ai dreptei credinţe, ai vieţii celei nemateriale, ai suferinţelor şi asupririlor la care aţi fost supuşi de oameni cu cugete rele ce nu vă puteau privi bine din cauza pornirii inimii lor celor lacome şi invidioase; dar voi, sfinţilor, pe toate le-aţi suferit cu credinţă în Dumnezeu, cu înţelepciune, cu răbdare, cu postul, cu rugăciunile şi cu viaţa voastră cea nematerială, pentru care noi, minunându-ne de tăria sufletelor voastre, îndrăznim a vă aduce laude, cântând cu voi lui Dumnezeu: Aliluia! ( de 3 ori )

Apoi iarăşi se zice Icosul întâi

Cine este destoinic a-şi deschide buzele şi a-şi mişca limba, spre a o lă-uda, cum se cuvine pe această treime de arhierei? Însă, deşi nu vom putea face aceasta, totuşi nu putem tăcea şi îi aducem aceste laude:

Bucuraţi-vă, aleşii Sfintei Treimi, flori mirositoare ale grădinii celei nestricăcioase;

Bucuraţi-vă, îngeri pământeşti şi oameni cereşti;

Bucuraţi-vă, marilor arhierei cei luminaţi la minte de Sfânta Treime;

Bucuraţi-vă, că aţi covârşit firea omenească cu darurile cele multe;

Bucuraţi-vă, stîlpi neclintiţi ai Biserici;

Bucuraţi-vă, credincioase slugi ale Sfintei Treimi;

Bucuraţi-vă, mărgăritare strălucite ale Bisericii lui Hristos;

Bucuraţi-vă, cei mai destoinici luminători ai pământenilor;

Bucuraţi-vă, apărătorii dreptei credinţe în Hristos;

Bucuraţi-vă, surpătorii eresurilor şi îndreptătorii adevăratelor învăţături;

Bucuraţi-vă, cârmuitorii Biserici şi pomi luminaţi roditori ai fructelor celor mai alese;

Bucuraţi-vă, treime de arhierei mult-lăudată!

Condacul întâi

Pe apărătorii şi luminătorii Bisericii creştineşti, pe învăţătorii cei mari şi înfrânătorii zâzaniilor diavoleşti, pe surpătorii eresurilor, pe stâlpii cei neclintiţi ai Bisericii, podoabele cele mai alese ale ierarhilor şi întocmai cu apostolii, şi ai lumii învăţători, pe marele Vasile cel cu dumnezeiască minte; pe Grigorie, cel cu dulce glas; şi pe Ioan luminătorul a toată lumea, să-i lăudăm credincioşii din toată inima şi să le cântăm:

Bucură-te, treime de arhierei mult-lăudată!