20 decembrie
Acatistul Sfântului Ignatie Teoforul
Rugăciunile începătoare, apoi:
Condacul 1:
Sosit-a astăzi bucurie şi mângâiere tuturor drept-credincioşilor creştini la prăznuirea dumnezeiescului Ierarh şi Mucenic Ignatie, pe care din copilărie Mântuitorul în prea sfintele Sale braţe l-a luat şi l-a purtat şi a cărui fericită inimă sălaş Cuvântului s-a arătat. Pe acesta toţi, cu evlavie cinstindu-l, aşa să strigăm: Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Icosul 1:
Îngerească viaţă pe pământ ai petrecut, dumnezeiescule Ierarhe Ignatie, cu văpaia dragostei lui Hristos inima ta aprinzând, cu gura şi cu limba, în toată vremea şi locul, slavoslovind; pentru care şi noi te lăudăm, zicând:
Bucură-te, al ierarhilor şi mucenicilor mare soare;
Bucură-te, adevăratule lucrător al rugăciunilor celor gândite;
Bucură-te, sălaşule cuvântător, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai pur-tat;
Bucură-te, biserică vie a Marelui împărat;
Bucură-te, că şi pe a ta inimă jertfa lui Dumnezeu o ai sfinţit;
Bucură-te, căci cu inima crezând, cu gura pe Hristos la arătare luminat L-ai propovăduit;
Bucură-te, că din copilărie ai fost ales şi chemat de Hristos;
Bucură-te, stâlp al Bisericii mult luminos;
Bucură-te, vasule ales, care lui Pavel te-ai asemănat;
Bucură-te, că numele lui Hristos înaintea păgânilor l-ai purtat;
Bucură-te, că de la „fiul tunetului”, dreapta credinţă ai învăţat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 2-lea:
Ales ai fost spre păstorire, cu sfatul tuturor Sfinţilor Apostoli, unde cu râvnă apostolească foarte te-ai ostenit şi talantul cel dat ţie l-ai înmulţit. Făclie mult luminoasă în sfeşnicul bisericii ai fost şi pe mulţi i-ai învăţat a cânta lui Hristos: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Aşezat-ai preafrumoasă rânduială de slavoslovie în Biserica lui Hristos, asemenea cetelor îngereşti pe care singur le-ai văzut în a ta descoperire, cu bună cuviinţă pe Dumnezeu slavoslovind; auzi-ne şi pe noi care te lăudăm pe tine aşa:
Bucură-te, al Siriei şi al Antiohiei luminătorule;
Bucură-te, al aşezămintelor apostoleşti cu sfinţenie păstrătorule;
Bucură-te, desăvârşitule slujitor al tinerilor lui Hristos;
Bucură-te, al Bisericii celei dreptmăritoare, sfeşnic mult luminos;
Bucură-te, că în Antiohia, ucenicii lui Hristos creştini s-au numit;
Bucură-te, că pe poporul cel nou cu cuvântul şi cu fapta l-ai povăţuit;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos pe tine te-ai jertfit;
Bucură-te, că prin lumina vieţii tale multe suflete ai luminat;
Bucură-te, că prin
Bucură-te, că prin tine turma lui Hristos păşune bună a aflat;
Bucură-te, că pe tine cuvântătoarea turmă foarte te-a ascultat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 3-lea:
Stătut-ai, preafericite, ca o nicovală a Duhului, cu multă răbdare în faţa tuturor necazurilor, a prigonitorilor care neîncetat te loveau şi pentru toate mulţumeai lui Dumnezeu, Care te întărea pe tine, spre a-I cânta Lui: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Auzind împăratul Traian că tu eşti numit purtător de Dumnezeu, te-a întrebat pe tine: „Ce înseamnă această numire?”. La care întrebare cu mare îndrăzneală i-ai răspuns şi nedumeririi lui cu înţelepciune i-ai descoperit taina; pentru care primeşte, te rugăm, şi de la noi aceste smerite cântări:
Bucură-te, că prin scurte cuvinte lui i-ai arătat;
Bucură-te, că ce înseamnă „purtător de Dumnezeu” pe el l-ai învăţat;
Bucură-te, că la întrebarea împăratului Traian ai răspuns luminat;
Bucură-te, că pe împăratul Traian pentru a lui nedumerire l-ai mustrat;
Bucură-te, că pe zeii lui cei mincinoşi deşertăciune i-ai arătat;
Bucură-te, că Traian împăratul de a ta bărbăţie s-a minunat;
Bucură-te, că Taina întrupării Cuvântului, lui Traian i-ai propovăduit;
Bucură-te, că de mântuitoarele Patimi ale lui Hristos tu i-ai vorbit;
Bucură-te, că şi Preaslăvita înviere a lui Hristos lui o ai vestit;
Bucură-te, că minunile lui Dumnezeu înaintea împăraţilor le-ai arătat;
Bucură-te, că de furia lui Traian nu te-ai înfricoşat;
Bucură-te, că în dreapta credinţă ai rămas nemişcat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 4-lea:
Văzând împăratul Traian marea ta îndrăzneală şi neclintirea de adevăr, foarte s-a mâniat pe tine, Mărturisitorule al numelui lui Hristos, şi spre in-chisoarea temniţei te-a dat. Iar tu, fericite, cu mare bucurie ai primit hotă-rârea lui şi lui Hristos laudă I-ai dat, cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
După a ta aruncare în temniţă, Traian împăratul toată noaptea nu a putut dormi, socotind întru sine cu ce fel de moarte te va pierde; iar tu, pătimitorule, îţi găteai a ta inimă spre a primi cu bucurie moartea pentru doritul tău Iisus. Deci, cu cuviinţă şi noi către tine zicem aşa:
Bucură-te, că numele lui Iisus Hristos înaintea lui Traian cu mare îndrăzneală L-ai mărturisit;
Bucură-te, că de a ta bărbăţie şi îndrăzneală a rămas uimit;
Bucură-te, căci cu ai săi sfetnici s-a sfătuit spre a ta pierzare;
Bucură-te, că şi tu cu mare sete aşteptai moartea fără înspăimântare;
Bucură-te, că auzind tu această hotărâre foarte te-ai bucurat;
Bucură-te, că spre mâncarea fiarelor pe tine te-au osândit;
Bucură-te, că cei păstoriţi de tine, auzind a ta osândire spre moarte, foarte s-au întristat;
Bucură-te, că tu pe toţi cu cuvinte de îmbărbătare foarte i-ai mângâiat;
Bucură-te, că de la Antiohia la Roma ai fost trimis fiarelor spre mân-care;
Bucură-te, că pe a ta cuvântătoare turmă o ai binecuvântat la plecare;
Bucură-te, căci cu mare fierbinţeală la a ta plecare, pentru Biserică te-ai rugat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 5-lea:
Tânguitu-s-a cu amar la a ta plecare din Antiohia, toată mulţimea bine-credincioşilor, şi pe tine, iubitul ei păstor, cu lacrimi te-a petrecut. Iar tu, preaînţelepte, pe toţi i-ai învăţat să nu slăbeasca în dreapta credinţă Şi pentru toate să dea slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Venit-au, după porunca împărătească, zece ostaşi aspri şi nemilostivi, care cu mare mânie legându-te în Unturi, te-au dus la corabie; şi aşa, spre chinuri ai început a călători. Iar creştinii cei binecredincioşi, cu silinţa inimii, te lăudau, zicând aşa:
Bucură-te, păstorul nostru cel bun şi iubit;
Bucură-te, că a ta călătorie spre cer acum a sosit;
Bucură-te, că această sfântă călătorie tu foarte o ai dorit;
Bucură-te, că din
Bucură-te, că tu acolo cu Sfântul Policarp te-ai întâlnit;
Bucură-te, că de vorbirea cu el tu foarte te-ai mângâiat;
Bucură-te, că Fericitul Policarp ale tale lanţuri le-a sărutat;
Bucură-te, că preoţii şi clericii cu lacrimi au udat lanţurile tale;
Bucură-te, că mulţimea creştinilor, văzându-te legat, se tânguia cu jale;
Bucură-te, că mulţi, văzând lanţurile tale, spre mărturisire s-au îmbăr-bătat;
Bucură-te, că toţi cu umilinţă şi cu dragoste te priveau când de la ei ai plecat;
Bucură-te, că a nu te uita în ale lor sfinte rugăciuni, pe toţi i-ai rugat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 6-lea:
Arzând cu dorirea de a pătimi pentru numele lui Hristos, foarte ai rugat prin scrisoare pe creştinii cei din Roma a nu pune piedică la a ta sfântă alergare şi cu mare bucurie aşteptând ziua chinuirii tale, cântai lui Dumnezeu laudă din inimă: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Sfătuit-ai pe bunii creştini să nu arate către tine dragoste deşartă, spre a te cruţa şi a te vedea viu cu trupul ci mai vârtos cu toţii să se roage spre a-ţi dărui ţie Dumnezeu răbdare până la sfârşit; iar noi, păcătoşii, cinstind a ta sfântă dorire, zicem către tine aşa:
Bucură-te, pătimitorule al bunei credinţe, cel cu dor înfocat;
Bucură-te, căci cu fierbinţeala credinţei tale lui Petru te-ai asemănat;
Bucură-te, că asemenea lui Pavel, la Roma plecând, cu lanţuri ai fost legat;
Bucură-te, că pe feciorelnicul Evangheliei cu dragoste l-ai urmat;
Bucură-te, că dulceţile acestui veac pe tine nu te-au biruit;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Iisus Hristos întru feciorie ai vieţuit;
Bucură-te, că slava veacului de acum o ai trecut cu vederea;
Bucură-te, că slava veşnicelor bucurii ţi-au fost ţie mângâierea;
Bucură-te, că pentru adevărata fericire, pururea te întăreai cu darul;
Bucură-te, păstorule cel adevărat al turmei tale;
Bucură-te, că în suferinţele tale pe Duhul cel Sfânt îl aveai mângâietor;
Bucură-te, că lui Iisus, Păstorul cel Mare, ai fost următor;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 7-lea:
Zis-ai, fericite, că „de la Siria până la Roma pe pământ şi pe apă cu fia-rele mă lupt”, arătând prin aceasta cruzimea şi sălbăticia ostaşilor celor păgâni de a spori chinurile tale. Dar tu, răbdătorule de chinuri, mulţumeai lui Dumnezeu, Care te întărea în răbdare, şi cântai: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Arătat-ai, omule al lui Dumnezeu, că creştinătatea nu este numai un lucru al sfătuirii, ci mai ales al măririi de suflet şi al suferinţei pentru adevăr; căci prin suferinţă ai dovedit tăria credinţei. Te rugăm, auzi-ne şi pe noi, cei neputincioşi, care te lăudăm aşa:
Bucură-te, că tu ca cerbul spre izvoarele apelor, spre chinuire alergai;
Bucură-te, că pe creştinii cei din Roma prin scrisori foarte îi rugai;
Bucură-te, căci aşa le ziceai: „Nimeni din voi să nu îndrăznească!”;
Bucură-te, căci o dorire aveai, de la mâncarea fiarelor să nu te oprească;
Bucură-te, căci pe toate cele de aici le-ai socotit deşertăciune;
Bucură-te, că moartea cea pentru Hristos ai socotit-o înţelepciune;
Bucură-te, că te-ai silit pe cât a fost cu putinţă;
Bucură-te, că de o mie de ori doreai să mori pentru dragostea credinţei şi pentru dreapta credinţă;
Bucură-te; că pe stăpânitorul veacului de acum prin suferinţă l-ai biruit;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos răbdare ai avut până la sfârşit;
Bucură-te, că prin dragoste dumnezeiască faptele credinţei le-ai arătat;
Bucură-te, căci cu sete arzătoare în calea dumnezeieştilor porunci ai alergat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 8-lea:
Purtătorule de Dumnezeu, Ignatie, purtat-ai neîncetat pe a ta limbă numele lui Iisus Hristos; avut-ai de-a pururea în minte prezenţa Lui iar în inimă sete de dragostea Lui, prin care gânditor şi simţitor îl lăudai pe El, strigând: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Călătorit-ai, Sfinte Mucenice, cu mare osteneală şi necazuri prin Troada şi Neapoli, apoi prin Filipopoli şi Macedonia, sfătuind şi întărind pe creştinii cei de acolo; iar noi nevrednicii, cinstind mucenicia ta şi călătoria cea spre moarte, zicem aşa:
Bucură-te, căci cu mare îndrăzneală, în legături fiind, cuvântul lui Dumnezeu l-ai mărturisit;
Bucură-te, că prin scrisoare, pe creştinii cei de acolo foarte i-ai întărit;
Bucură-te, că pe tine legat în lanţuri te-au văzut, pentru dragostea lui Hristos;
Bucură-te, căci creştinii cei din
Bucură-te, că urmele sfintelor tale picioare cu lacrimi le sărutau;
Bucură-te, că prin cuvintele tale ei tare s-au îmbărbătat;
Bucură-te, că pentru ei şi pentru Hristos sufletul ţi-ai pus;
Bucură-te jertfă vie şi cuvântătoare a lui Hristos Iisus;
Bucură-te, apărătorule al dreptei credinţe prea înfocat;
Bucură-te, pătimitorule al lui Hristos cel mult încercat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 9-lea:
Trecut-ai, pătimitorule, în a ta călătorie, pe marea Adriatică şi a Tirului, sosind în Puteoli, unde cu mare dragoste ai fost întâmpinat de bunii creştini cei de acolo, pe care mult i-ai sfătuit să fie tari şi statornici în credinţa lui Iisus Hristos şi să-I cânte: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Ajuns-ai, purtătorule de Dumnezeu, Ignatie, la Roma, unde, împreună cu scrisorile împăratului te-au predat ostaşii, eparhului cetăţii; iar după ce au citit scrisorile cu poruncile ce le dădea împăratul, au pregătit fiarele spre a ta mâncare. Noi, de aceasta aducându-ne aminte, zicem aşa:
Bucură-te, că în toată Roma, vestea sosirii tale creştinii o au auzit;
Bucură-te, că toţi ziceau: Episcopul Siriei la noi a venit;
Bucură-te, căci creştinii în taină se adunau;
Bucură-te, căci cu bucurie şi cu întristare de a ta venire vorbeau;
Bucură-te, că în locul unde erai, cu toţii s-au adunat;
Bucură-te, că pe tine în lanţuri, pentru Hristos, te-au văzut legat;
Bucură-te, căci ei au înţeles că spre mâncarea fiarelor eşti pregătit;
Bucură-te, că aceasta înţelegând cu inima lor, toţi au pătimit;
Bucură-te, căci cu a ta mâncare de fiare, eparhul pe creştinii cei din Roma voia să-i înfricoşeze;
Bucură-te, că în temniţă pentru Iisus Hristos erai ţinut legat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 10-lea:
Adunatu-s-a mare mulţime de popor din toată cetatea Romei, auzind că Episcopul Siriei va fi dat spre mâncarea fiarelor. Iar tu, purtătorule de Dumnezeu, Ignatie, având în a ta inimă pe Iisus Hristos, aşteptai cu linişte şi cu bucurie mult doritul tău ceas şi prin neîncetată rugăciune a inimii, gânditor strigai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Adusu-te-au ostaşii în privelişte pe tine, preafericite, spre a te da fiarelor mâncare. Implinitu-s-a a ta sfântă dorire, pentru care mai înainte ziceai: „Grâu sunt şi voiesc să mă macin de dinţii fiarelor spre a mă face pâine dulce Preasfintei Treimi!”, iar noi, smeriţii, însoţind gânditor a ta sfântă dorire, zicem aşa:
Bucură-te, că în privelişte spre mâncarea fiarelor acum te-au adus;
Bucură-te, că în acest ceas, în cămara inimii tale vorbeai cu Iisus;
Bucură-te, că leii flămânzi spre a ta mâncare pregătiţi erau;
Bucură-te, că acum cu spaimă şi cu mirare privitorii aşteptau;
Bucură-te, că în acel moment tu cu sete dumnezeiască i-ai aşteptat;
Bucură-te, că intrând în arenă, către popor cu mare glas ai strigat;
Bucură-te, că în faţa a toată mulţimea, adevărul l-ai arătat;
Bucură-te, că pe Iisus Hristos L-ai mărturisit luminat;
Bucură-te, că pe El L-ai arătat că este Dumnezeu adevărat;
Bucură-te, că încă sfânta mărturisire pe buze o aveai când leii veneau spre tine urlând;
Bucură-te, că în acel minut leii pe tine te-au sfâşiat;
Bucură-te, că acum sfântul tău suflet spre cer a zburat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 11-lea:
Făcutu-s-a mormânt, sfântului tău trup, pântecele leilor, iar cerul cămară preacurată s-a pregătit pentru fericitul tău suflet, unde ajungând, pururea pe Dulcele tău Iisus ÎI vezi şi acolo împreună cu toate cetele Îngerilor şi ale sfinţilor ÎI lauzi pe El, cântând: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Minune mare şi preadorită s-a văzut la sfârşitul tău, Sfinte Mucenice Ignatie, căci leii mâncând sfântul tău trup, după cum singur mult ai dorit, inima ta întreagă şi neatinsă a rămas spre a se arăta tuturor adevărul cel de tine mărturisit; pentru care, noi, slăvind dumnezeiasca Pronie, către tine zicem aşa:
Bucură-te, că acum dorirea ta a luat sfârşit;
Bucură-te, că acum, grâule al lui Dumnezeu, dinţii fiarelor te-au măci-nat;
Bucură-te, că inima ta cea de Dumnezeu iubitoare, leii nu o au mâncat;
Bucură-te, că spre mustrarea necredincioşilor Dumnezeu pe ea o a păstrat;
Bucură-te, că pe a ta inimă păgânii cu sabia în două o au despicat;
Bucură-te, că la despicarea inimii tale mare minune s-a arătat;
Bucură-te, că pe amândouă părţile inimii tale scris era preafrumos;
Bucură-te, căci cu slove de aur scria: Iisus Hristos;
Bucură-te, Ignatie, grâul cel de Hristos semănat;
Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos de dinţii fiarelor te-ai măcinat;
Bucură-te, pâinea Marelui împărat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 12-lea:
Dar au ramas Bisericii lui Hristos unele din oasele tale pe care leii nu le-au mâncat şi, pe acestea ca pe o vistierie de mult preţ adunându-le, cu mare bucurie binecredincioşii le sărutau şi pe Dumnezeu, Cel ce te-a întărit pe tine până la sfârşit, ÎI lăudau, zicând: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Serafim pururea înfierbântat de dragostea lui Dumnezeu ai fost tu pe pământ, dumnezeiescule Ignatie, marele nostru ierarh, cu duhul arzând de bucurie şi cu cutremur Domnului slujind; pentru care şi noi, nepricepuţii, îndrăznim a te lăuda pe tine, zicând:
Bucură-te, căci tu pe Dumnezeu din toată inima, cugetul şi puterea ta L-ai iubit;
Bucură-te, căci tu cea dintâi poruncă prin a ta vieţuire cu lucrul o ai împlinit;
Bucură-te, că inima, mintea şi limba de-a pururea în rugăciune le aveai;
Bucură-te, că prin rugaciunile tale cele de foc, pururea cu duhul ardeai;
Bucură-te, că prin gânditoarea rugăciune a inimi tale, dorul lui Dumnezeu pururea îl aprindeai;
Bucură-te, că prin uimire şi robia minţii, în cer cu inima te suiai;
Bucură-te, că prin limba ta, pururea numele lui Hristos ai purtat;
Bucură-te, că în inima ta pururea prezenţa lui Dumnezeu ai păstrat;
Bucură-te, că inima ta pururea după Dumnezeu a însetat;
Bucură-te, că prin chinuri şi moarte, pildă desăvârşită turmei ai dat;
Bucură-te, că spre moarte cu bucurie ai plecat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul al 13-lea:
O, preafericite arhiereule al lui Hristos, Ignatie, pe care, în braţele cele preasfinte, din copilărie Hristos te-a luat şi care toată viaţa ta pe El în a ta inimă L-ai purtat; te rugăm să mijloceşti pentru noi, păcătoşii, către Preaînaltul Dumnezeu, ca să dobândim mila şi ajutorul Lui în toate zilele vieţii, şi în veacul cel viitor să ne învrednicim a cânta împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori).
Apoi se zice iarăşi Icosul 1:
Îngerească viaţă pe pământ ai petrecut, dumnezeiescule Ierarhe Ignatie, cu văpaia dragostei lui Hristos inima ta aprinzând, cu gura şi cu limba, în toată vremea şi locul, slavoslovind; pentru care şi noi te lăudăm, zicând:
Bucură-te, al ierarhilor şi mucenicilor mare soare;
Bucură-te, adevăratule lucrător al rugăciunilor celor gândite;
Bucură-te, sălaşule cuvântător, care pe Iisus Hristos în inimă L-ai pur-tat;
Bucură-te, biserică vie a Marelui împărat;
Bucură-te, că şi pe a ta inimă jertfa lui Dumnezeu o ai sfinţit;
Bucură-te, căci cu inima crezând, cu gura pe Hristos la arătare luminat L-ai propovăduit;
Bucură-te, că din copilărie ai fost ales şi chemat de Hristos;
Bucură-te, stâlp al Bisericii mult luminos;
Bucură-te, vasule ales, care lui Pavel te-ai asemănat;
Bucură-te, că numele lui Hristos înaintea păgânilor l-ai purtat;
Bucură-te, că de la „fiul tunetului”, dreapta credinţă ai învăţat;
Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
Condacul 1:
Sosit-a astăzi bucurie şi mângâiere tuturor drept-credincioşilor creştini la prăznuirea dumnezeiescului Ierarh şi Mucenic Ignatie, pe care din copilărie Mântuitorul în prea sfintele Sale braţe l-a luat şi l-a purtat şi a cărui fericită inimă sălaş Cuvântului s-a arătat. Pe acesta toţi, cu evlavie cinstin-du-l, aşa să strigăm: Bucură-te, Ignatie de Dumnezeu purtătorul care pe Iisus Hristos în inimă L-ai purtat!
20 decembrie
Acatistul Sfântului Ioan de Kronstadt
Condacul 1:
Celui ales între preoţi, minunatului mijlocitor, dumnezeiescului Ioan, păstorului şi învăţătorului, celui ce s-a arătat împăraţilor iubitor şi întristaţilor mângâietor, celui ce a luminat pământul Rusiei şi toată viaţa sa a dăruit-o slujirii lui Dumnezeu şi a aproapelui îndreptând mulţimea păcă-toşilor spre pocăinţă, multor bolnavi tămăduire de la Dumnezeu dobândind, să-i aducem laudă ca unui apărător şi grabnic ajutător. Tu, dar, părinte, pentru că ai îndrăzneală către Domnul, de toate necazurile ne izbăveşte, pe noi, cei care-ţi cântăm ţie: Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Icosul 1:
Pe îngerul tău păzitor, încă de şase ani fiind, în lumină nespusă l-ai văzut, Ioane, el spunându-ţi ţie că, după voinţa lui Dumnezeu, întotdeauna nevăzut stă şi păzeşte de toate relele. Prin aceasta din tinereţe ales de Dumnezeu pe tine ştiindu-te, strigăm către tine:
Bucură-te, cel ce din pruncie te-ai arătat „ales” de Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce din tinereţe te-ai arătat „chemat” al binecuvântarii Lui;
Bucură-te, cel ce pe îngerul tău din tinereţe l-ai veselit cu bunele deprinderi;
Bucură-te, că cu nimic l-ai întristat;
Bucură-te, că nevăzutul tău păzitor ţi s-a arătat;
Bucură-te, că acela întotdeauna a te păzi ţi-a făgăduit;
Bucură-te, odraslă prea iubită a părinţilor celor evlavioşi;
Bucură-te, cel ce din pruncie de părinţii tăi ai fost învăţat cu frica de Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu cumpătare din tinereţe te-ai deprins;
Bucură-te, cel ce zilele tinereţii tale în sărăcie şi înfrânare le-ai petrecut;
Bucură-te, că datorită bunei tale vieţuiri, darul lui Dumnezeu peste tine s-a odihnit;
Bucură-te, că faţa ta cu smerenie era împodobită;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 2-lea:
Te vedem, pe tine, de Dumnezeu înţelepţite Ioane, din fragedă vârstă umbrit de binecuvântarea lui Dumnezeu, care în taină te-a condus spre o viaţă virtuoasă. Pentru aceea, avându-te pe tine pildă demnă de urmat, cu smerenie cântăm lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Mintea ta din pruncie în lecturile şi cugetările Sfinţilor Părinti ţi-ai cu-fundat-o, Ioane şi din ele te-ai adăpat cu apa cea vie, din izvorul Duhului Sfânt. Pentru aceasta te rugăm pe tine, roagă-L pe Prea Bunul Dumnezeu să ne facă şi pe noi părtaşi la împărtăşirea aceasta, pe cei ce-ţi cântăm:
Bucură-te, cel ce din pruncie te-ai păzit de patimi;
Bucură-te, cel ce harul Sfântului Botez întreg l-ai păzit;
Bucură-te, cel ce ţi-a plăcut a citi din scrierile Sfinţilor Părinti;
Bucură-te, cel ce ai pătruns cu adevărat înţelesul acestora;
Bucură-te, cel ce ai arătat mare sârguinţă în această lucrare;
Bucură-te, cel ce în iubirea de înţelepciune duhovnicească şi firească te-ai arătat desăvârşit;
Bucură-te, că prin înţelepciunea ta lumea de înşeăciune ai vădit-o;
Bucură-te, că de acea înşelăciune ca un vultur, înţeleptule ai scăpăt;
Bucură-te, minunat şi luminat învăţător al ţărilor din nordul Rusiei;
Bucură-te, cel ce ai izgonit întunericul păcatului din oameni;
Bucură-te, că tuturor celor ce au venit la tine cu rugăciuni degrabă i-ai ajutat;
Bucură-te, prea-puternică mijlocire pentru noi înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 3-lea:
Puterea darului lui Dumnezeu care pe cele cu lipsă le împlineşte, din belsug s-a revărsat peste tine, Ioane, pururi pomenite, când de Prea Sfinţitul Hristofor întru preot ai fost hirotonit şi oraşului Kronsdadt ai fost rân-duit păstor; de atunci ai început a învăţa oamenii să slujească drept Sfintei Treimi şi să-i cânte: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Având iubire dumnezeiasca în inima înţeleptule Ioane, şi rânduiala postului cu stricteţe păzind-o, ai biruit toate năvălirile patimilor, nefiind nicidecum atins de ele. Prin aceasta, ca un bărbat desăvârşit ai ieşit să lucrezi ţarina Domnului prin cuvânt, ca şi cu un plug ai afânat inimile întărite şi îngheţate ale oamenilor, încălzindu-le cu rugăciunea şi cu iubirea ta şi semănând în ele sămânţa pocăinţei sincere şi a credinţei vii. Pentru toate acestea îţi cântăm ţie laudă:
Bucură-te, vas ales al harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, locuinţa darurilor cereşti;
Bucură-te, cel ce cu toată inima şi cu tot sufletul L-ai iubit pe Dumnezeu;
Bucură-te, că pentru aceasta şi întreaga turma pe care ai păstorit-o ai învăţat-o a-L iubi pe Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce învăţăturile Evangheliei şi rânduielile postului cu frică le-ai păzit;
Bucură-te, că acestea şi pe aproapele tău prin fapte l-ai învăţat;
Bucură-te, că din tinereţe peste patimi împărat te-ai arătat;
Bucură-te, slăvitule biruitor asupra păcatului;
Bucură-te, că în lume ca o lumină, exemplu viu ai luminat;
Bucură-te, că pe pământ ai fost cu înţelepicune cerească dăruit;
Bucură-te, stâlp neclintit al ţării tale ortodoxe;
Bucură-te, neîntârziatule apărător al ortodoxiei şi al obiceiurilor celor bune;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 4-lea:
Prin furtuna multor necazuri şi griji lumeşti trecând, ajută-ne nouă, Părinte Ioane, aşa cum şi în viaţa ta ai ajutat tuturor celor ce cu credinţă au venit la tine, ca toţi cei ajutaţi de tine să-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Auzind pe apostolul care zice: „locuinţa noastră este în cer” şi dorind a-l urma, această viaţă vremelnică nu ai petrecut-o în slujba trupului şi-n lucrarea patimilor, Ioane, ci în curăţirea sufletului de întunericul păcatu-lui, căci cu ele nimeni nu poate intra în Cereasca Împărăţie. Prin aceasta avându-te chip de viaţa plăcută lui Dumnezeu şi ajutor întru toate, strigăm către tine unele ca acestea:
Bucură-te, luminată strălucire a luminii evanghelice în zilele noastre;
Bucură-te, cel ce sufletelor întunecate eşti luminare pătrunzătoare;
Bucură-te, că în scrierile cele Dumnezeieşti ţi-ai cufundat mintea;
Bucură-te, că din ele ai aflat cale dreaptă către Împărăţia Cerurilor;
Bucură-te, că toate faptele tale au fost lumină lumii;
Bucură-te, că prin tine Tatăl cel ceresc minunat s-a proslavit;
Bucură-te, că cuvântul tău n-a fost nici chimval răsunător, nici mort sau neajuns;
Bucură-te, că cuvântul tău întru adevăr viu şi lucrător s-a arătat;
Bucură-te, că prin tine cei morţi cu duhul prin credinţă înviaza;
Bucură-te, că prin tine cei căzuţi în întunericul păcatului se trezesc la pocăinţă;
Bucură-te, că pe tine în zilele noastre Domnul pământului Rusiei prooroc şi apostol te-ai arătat;
Bucură-te, că în tine dobândind ştiinţa adevărului ai luat darul vindecării şi al apărării credinţei, neînfricat luptător arătându-te;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 5-lea:
Stea luminătoare a pământului rusesc te-ai arătat, Sfinte Ioane, luminând întunericul păcatului. Prin aceasta şi azi reverşi lumină fiilor Rusiei, celor cuprinşi de întunericul rătăcirii, celor care s-au predat în mâinile necuraţilor, ca să-şi cunoască rătăcirea lor şi Domnului întru pocăinţă să-I cânte: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Văzând poporul rus vrednicia ta de învăţător şi rugăciunea ta cea prea-puternică înaintea lui Dumnezeu, mulţime multă din diferite părţi la tine a alergat, Părinte, auzind de vindecările bolilor şi de sfaturile tale, iar în necazuri mângâiere cerând, cu mulţumire ţie îţi striga:
Bucură-te, Ioane, noule luminător al lumii;
Bucură-te, ajutător nemijlocit prin rugăciunile tale către Dumnezeu;
Bucură-te, că rugăciunile tale sunt puternice înaintea Împăratului milostivirii;
Bucură-te, că starea ta înaintea Lui este izvor al binecuvântarii, care prin tine se revarsă la toată lumea;
Bucură-te, că prin tine după măsura credinţei se dau vindecările;
Bucură-te, că prin tine cei bolnavi scapă degrabă de bolile lor, primind sănătate;
Bucură-te, că prin tine cei păcătoşi la pocăinţă se întorc;
Bucură-te, că te-ai arătat înţelepţitor al celor răzvrătiţi;
Bucură-te, că prin tine cei ce fără de minte care se râd de cele sfinte ale credinţei sunt mustraţi;
Bucură-te, că prin tine cei ce râd de faptele tale cele minunate, venindu-şi în sine, sunt primiţi de tine ca de un părinte iubitor de fii;
Bucură-te, mângâiere grabnică a celor ce plâng;
Bucură-te, tămăduire binecuvântată a celor neputincioşi;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 6-lea:
Propovăduitor al adevărului, părinte purtător de Dumnezeu fiind, toate ale tale în slujirea lui Dumnezeu şi a aproapelui le-ai dat şi jugul preoţiei luându-l nu ai cunoscut liniştea aici, pururea săvârşind slujbe dumnezeieşti în biserică şi în casele credincioşilor cântări duhovniceşti cântând; celor nevoiaşi te-ai arătat ajutător. Şi prin aceasta ţi-ai atras numele de miluitor fără de arginţi, Ioane. De acestea auzind şi noi, slăvim pe Dumnezeu pentru tine cântându-i: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Hristos, Dumnezeul nostru, strălucind din fecioara Maria şi întunericul închinării la idoli izgonindu-l, te-a arătat pe tine, Părinte Ioane, drept şi credincios, propovăduitor al adevărului înaintea sljitorilor celor înşelători ai vicleanului. Prin aceasta, având îndrăzneală către Domnul, izbăveşte de răutatea şi viclenia acelora pe toţi care-ţi cântă aşa:
Bucură-te, slujitorule credincios al lui Hristos;
Bucură-te, între preoţi puternic mijlocitor înaintea Aceluia;
Bucură-te, păzitor neadormit al casei celei Dumnezeieşti;
Bucură-te, cel ce prin sabia cuvântului lui Dumnezeu şi a rugăciunii ai alungat pe cei potrivnici;
Bucură-te, cel ce prin scrierile tale pe mulţi i-ai înălţat la iubirea în Hristos;
Bucură-te, cel ce ai arătat prin cuvântările tale iubirea de oameni a lui Dumnezeu;
Bucură-te, lucrarea Duhului Dumnezeiesc arătată în inimile oamenilor;
Bucură-te, cel ce te-ai arătat tainic grăitor cu Dumnezeu prin rugăciune;
Bucură-te, cel ce ai păzit minunat cucernicia prin curată căsătorie;
Bucură-te, cel ce pe mulţi fii duhovniceşti prin pocăinţă ai născut;
Bucură-te, că ai rămas şi după moarte în inimile credincioşilor;
Bucură-te, că pomenirea ta, ca a unui drept propovăduitor, va rămâne în veci;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 7-lea:
Vrând Prea Bunul Dumnezeu să mângâie poporul său cel bine-credincios şi să-i întoarcă pe cei fărădelege de la faptele lor cele rele, te-a arătat pe tine, Ioane, ca pe Iona în Ninive, vestind mânia lui Dumnezeu asupra pământului Rusiei, venind cu grabă de nu se vor pocăi şi de nu vor cânta cu smerenie lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Un nou necaz şi mânia lui Dumnezeu am ajuns să suferim nevrând noi să ascultăm de glasul tău cel dumnezeiesc, prin care ai spus: „Stăpânirea ţării se va nimici şi puterea va ajunge în mâinile slugilor satanei, locuitorii mănăstirilor vor fi prigoniţi, bisericile se vor închide şi mulţime de popor creştin va muri cu viaţă mucenicească”. Pentru aceasta la tine, Părinte Ioane, întru pocăinţă alergăm şi cu umilinţă strigăm: Roagă pe Stăpânul Hristos să-şi schimbe mânia Sa în milă faţă de noi, cei ce-ţi cântăm:
Bucură-te, glasul propovăduitor al pocăinţei;
Bucură-te, vestitor nemincinos a mâniei dumnezeieşti asupra celor ce nu se pocăiesc;
Bucură-te, cel ce ai învăţat a nu lua în seama părerile lumii;
Bucură-te, îndreptător adevărat;
Bucură-te, că te-ai arătat tare povăţuitor al poporului ortodox;
Bucură-te, cel ce ai păzit corabia Bisericii nevătămată de pietrele strâmtorilor;
Bucură-te, iubitor al Împăraţilor celor cinstiţi;
Bucură-te, că te-ai arătat lor înţelept sfătuitor;
Bucură-te, că i-ai învăţat cum să-şi folosească puterea lor cu dreptate;
Bucură-te, cel ce cu grijă i-ai îndreptat către ascultare şi credincioşie;
Bucură-te, cel ce cu rugăciunile tale ai îngrădit tronurile împăraţilor celor cinstiţi;
Bucură-te, că i-ai învăţat să judece cu nepărtinire poporul;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 8-lea:
O cale deosebită şi neobişnuită de viaţă ţi-ai ales, părinte Ioane, trăind în lume ca şi cum ai fi trăit în cer, în înfrânare şi cucernicie, aducând pururea slavă lui Dumnezeu şi aşa ai fost preţuit ca mare părinte al Bisericii; pentru aceasta, în ceruri întru veselie cu Hristos petreci şi aduci penru lume rugăciune strigând neîncetat: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Toată lumea ortodoxă te-a cinstit pe tine nu numai în viaţă, ci şi după înfăţişarea ta înaintea lui Dumnezeu, Părinte Ioane, pentru că mare îndrăzneală ai înaintea lui Dumnezeu şi te rogi pentru binecuvântarea tuturor celor ce aleargă la tine şi-ţi cântă aşa:
Bucură-te, rod binecuvântat al unui pom bun;
Bucură-te, cel ce ai fost născut şi educat de un tată preot şi de o mamă binecuvântată;
Bucură-te, că educaţia pe care ai primit-o a rămas exemplu pentru întregul pământ al Rusiei;
Bucură-te, că cetatea Kronstandtului prin slăvirea ta s-a proslăvit;
Bucură-te, căci toată Rusia s-a umplut de faptele tale cele bune;
Bucură-te, că vestea despre viaţa ta îmbunătăţită a ajuns dincolo de hotarele ţării;
Bucură-te, că prin scrierile tale ai făcut cunoscută taina comunicării tale cu Dumnezeu;
Bucură-te, că prin aceste scrieri ai strălucit lumina cea duhovnicească în inimile oamenilor;
Bucură-te, că în scrierile tale s-a arătat curăţia sufletului tău;
Bucură-te, că prin scrierile tale nu numai poporul rus, ci şi alte popoare şi-au căutat mântuirea;
Bucură-te, că prin acestea adevărata credinţă a strălucit alungând întunericul ereziilor;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 9-lea:
Nici un cuvânt nu este de ajuns spre lauda ta, Părinte Ioane, căci fiind mişcat de Duhul Sfânt din tinereţe, cu osârdie ai slujit lui Dumnezeu; mai întâi te-ai ostenit mulţi ani să înveţi învăţăturile Sfinţilor Părinti şi apoi i-ai învăţat să cânte cu înţelepciune lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Oratorul minciunii, Leon cel Neînţelept şi toate gândurile lui cele rele, prin tine, Părinte Ioane, s-au vădit de răutate întărind tu credinţa cea ortodoxă prin vestirile tale; pentru aceasta strigăm ţie:
Bucură-te, fluiere insuflat de Dumnezeu;
Bucură-te, trâmbiţă a Duhului, dulce glăsuitoare;
Bucură-te, cel ce prin cuvintele şi învăţăturile tale ai lămurit dogmele credinţei;
Bucură-te, că prin învăţăturile tale pe cei credincioşi i-ai întărit în ortodoxie;
Bucură-te, că prin tine legiunile potrivnicilor au fost învinse;
Bucură-te, că prin tine cel apostat şi învăţăturile lui au fost vădite de înşeăciune;
Bucură-te, că învăţătura păgubitoare a aceluia care spunea că sufletul nu are o existenţă personală, a fost învinsă;
Bucură-te, că prin tine învăţătura cea adevărată despre nemurirea şi veşnicia sufletului s-au întărit;
Bucură-te, izvor de înţelepciune dumnezeiască;
Bucură-te, cucernicule săvârşitor al tainelor celor dumnezeieşti;
Bucură-te, povăţuitor de nădejde spre Împărăţia Cerurilor;
Bucură-te, învăţătorule al adevăratei căi mântuitoare;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 10-lea:
Dorind a-ţi mântui sufletul, pe mulţi sfinţi ţi i-ai luat în ajutor, Părinte Ioane; având mărturisirea apostolică şi patristică a credinţei, tăria mucenicilor, pururi petrecând în înfrânare şi smerenie în faptele cele luminate ale cuvioşilor. Prin aceasta cu sfinţii petreci neîncetat, aduci slavă lui Dumnezeu, pomenindu-ne şi pe noi cei ce-I cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Împăratului celui Ceresc te-ai arătat slujitor credincios şi împăraţilor celor pământeşti ai fost cinste şi înţelepciune, Părinte Ioane, ambilor slujind cu dreptate, dând ceea ce este al Cezarului, iar lui Dumnezeu ceea ce este al lui Dumnezeu şi pe toţi i-ai învăţat să zică aşa:
Bucură-te, robule a lui Dumnezeu bun şi credincios;
Bucură-te, slujitor osârdnic al aceluia;
Bucură-te, că toate cele rânduite de Dumnezeu cu grijă le-ai împlinit;
Bucură-te, iscusitule lucrător al poruncilor lui Dumnezeu;
Bucură-te, că pururea aminteai de atotprezenta lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin înţelepciunea ta pe acela pururi l-ai avut în minte;
Bucură-te, că pe cinstiţii Împăraţi ai Rusiei ca pe nişte slugi ai lui Dumnezeu i-ai cinstit;
Bucură-te, că i-ai ajutat mult prin sfaturi şi rugăciuni să conducă poporul cu dreptate;
Bucură-te, că i-ai învăţat să ocrotească poporul şi Biserica;
Bucură-te, apărătorule de răscoale şi de răzvrătiţi;
Bucură-te, cel ce şi acum te rogi lui Dumnezeu pentru „Împărăţia” ortodoxă;
Bucură-te, întărire a sceptrurilor Împăraţilor celor ortodocşi;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 11-lea:
Nu este cu putinţă, prin laudă, a se înfăţişa mulţimea îndreptărilor tale prin Dumnezeu săvârşite, prea minunate Părinte Ioane, câte le-ai săvârşit în timpul vieţii tale, bolile vindecând, demonii izgonind din oameni, tămăduind pe cei stăpâniţi de patimi, ajutând pe cei săraci şi tuturor după trebuinţele lor ajutând; pentru aceea toţi împreună strigă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Purtător de lumină şi clar văzător te-a arătat pe tine Domnul în zilele noastre, prevestind mânia cea viitoare a lui Dumnezeu asupra Împărăţiei ortodoxe, pentru nepocăinţa poporului, de aceea ca pe un prooroc al lui Dumnezeu şi cunoscător al destinelor, te mărim pe tine şi întru pocăinţă îţi strigăm:
Bucură-te, prooroc minunat nemincinos vestitor al celor viitoare;
Bucură-te, propovăduitorule al pocăinţei;
Bucură-te, noule prooroc de aceeaşi cinste cu acela;
Bucură-te, clar văzătorule al destinelor celor dumnezeieşti;
Bucură-te, vestitorule al mâniei celei viitoare asupra celor ce nu se pocăiesc;
Bucură-te, glas dulce glăsuitorule al pocăinţei;
Bucură-te, împăciuitorule al inimilor celor tulburate;
Bucură-te, puternicule rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi;
Bucură-te, păstorule blând al oilor celor cuvântătoare;
Bucură-te, cel ce mulţime de suflete rătăcite ai adus Stăpânului;
Bucură-te, că pe mulţi din temniţe şi din moarte i-ai scăpăt;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 12-lea:
Harul lui Dumnezeu l-ai primit aici prin Sfântul Botez şi prin hirotonia întru preot Părinte Ioane: prin sârguinţa te-ai făcut multora de folos spre slava Dăruitorului, întru lumina vieţii tale şi a milosteniilor tale pe care le-ai făcut, s-a proslvit Tatăl ceresc, şi prin mulţimea laudelor de care te-ai învrednicit, se înalţă Aceluia măreaţă cântare: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Cântând viaţa ta cea din tinereţe plăcută lui Dumnezeu şi înălţarea ta cea duhovnicească din putere în putere, mărim sfârşitul tău şi înmormântarea cinstitelor moaşte, care au aflat veşnică odihnă în biserica cea minu-nată făcută de tine. Credem însă că sufletul se odihneşte în locuinţele cele prea luminate ale raiului, a căror moşteni ajută-ne să ajungem, pe cei ce-ţi cântăm ţie laude ca acestea:
Bucură-te, cele ce cursul trecător al vieţii l-ai petrecut cu dreaptă judecată întru toate pentru Dumnezeu;
Bucură-te, păzitorule neînfricat al Ortodoxiei;
Bucură-te, că cunoscut ai rămas cu un sfârşit creştinesc al vieţii;
Bucură-te, că ai primit veşnică odihna în cer cu sfinţii;
Bucură-te, părtaşule la bucuria cea veşnică de care sfinţii s-au învrednicit;
Bucură-te, că ai înlesnit mântuirea multor suflete, învrednicindu-le de veşnica fericire;
Bucură-te, că ai moştenit cu mucenicii cei noi de neam Împărătesc Împărăţia cerurilor;
Bucură-te, că împreună cu ei stai înaintea Împăratului slăvei şi te rogi pentru izbăvirea patriei tale de duşmanii fără de Dumnezeu;
Bucură-te, mare apărătorule al Ortodoxiei;
Bucură-te, neîntrecutule luptător pentru cinstea cea sfântă;
Bucură-te, că prin arătările tale în vis minuni i-ai adus;
Bucură-te, că pe neortodocşi la ortodoxie i-ai adus;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Condacul al 13-lea:
O, prea drepte Părinte Ioane, nu numai al Kronstadtului şi a toată Rusia, ci, de asemenea, luminătorule a toată lumea şi mare rugătorule către Hristos! Primeşte de la noi această cântare a nevrednicilor, şi cu rugăciunile tale cele bine plăcute lui Dumnezeu, izbăveşte-ne de necazurile cele vremelnice şi veşnice, ca să ne învrednicim să fim cu tine împreună în Împărăţia Cerurilor veşnic cântându-i Făcătorului: Aliluia! (de 3 ori)
Apoi iarăşi se zice Icosul 1:
Pe îngerul tău păzitor, încă de şase ani fiind, în lumină nespusă l-ai văzut, Ioane, el spunându-ţi ţie că, după voinţa lui Dumnezeu, întotdea-una nevăzut stă şi păzeşte de toate relele. Prin aceasta din tinereţe ales de Dumnezeu pe tine ştiindu-te, strigăm către tine:
Bucură-te, cel ce din pruncie te-ai arătat „ales” de Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce din tinereţe te-ai arătat „chemat” al binecuvântarii Lui;
Bucură-te, cel ce pe îngerul tău din tinereţe l-ai veselit cu bunele deprinderi;
Bucură-te, că cu nimic l-ai întristat;
Bucură-te, că nevăzutul tău păzitor ţi s-a arătat;
Bucură-te, că acela întotdeauna a te păzi ţi-a făgăduit;
Bucură-te, odraslă prea iubită a părinţilor celor evlavioşi;
Bucură-te, cel ce din pruncie de părinţii tăi ai fost învăţat cu frica de Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce cu cumpătare din tinereţe te-ai deprins;
Bucură-te, cel ce zilele tinereţii tale în sărăcie şi înfrânare le-ai petrecut;
Bucură-te, că datorită bunei tale vieţuiri, darul lui Dumnezeu peste tine s-a odihnit;
Bucură-te, că faţa ta cu smerenie era împodobită;
Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
şi Condacul 1:
Celui ales între preoţi, minunatului mijlocitor, dumnezeiescului Ioan, păstorului şi învăţătorului, celui ce s-a arătat împăraţilor iubitor şi întristaţilor mângâietor, celui ce a luminat pământul Rusiei şi toată viaţa sa a dăruit-o slujirii lui Dumnezeu şi a aproapelui îndreptând mulţimea păcătoşilor spre pocăinţă, multor bolnavi tămăduire de la Dumnezeu dobândind, să-i aducem laudă ca unui apărător şi grabnic ajutător. Tu, dar, pă-rinte, pentru că ai îndrăzneală către Domnul, de toate necazurile ne izbăveşte, pe noi, cei care-ţi cântăm ţie: Bucură-te, Ioane, noule luminător al Rusiei şi fierbinte rugător înaintea lui Dumnezeu pentru noi!
Rugăciune:
Părinte Ioane prea minunate, tu cu faptele tale cele minunate pe mulţi la Dumnezeu i-ai adus şi de daruri duhovniceşti te-ai învrednicit de la Stăpânul aici: ai vindecat bolile, patimile le-ai stârpit, de aceea te rugăm, întristarea noastră stinge-o şi ne dă nouă bucuria cea duhovnicească în inimă şi ajută-ne nouă să fim părtaşi la viaţa ta şi la faptele tale cele bune, ca să ne învrednicim şi noi de Împărăţia cerurilor.
22 decembrie
Acatistul Sfintei Marei Mucenite Anastasia Romana
Condacul 1:
Orfană ai rămas de mică fiind de trei ani, dar Parintele orfanilor, care nu părăşeşte pe cei străini, a rânduit ca să fii luată într-un sfânt locaş al unei mănăstiri, unde ai crescut cu multă grijă. Acolo cu darul lui Dumnezeu ai învăţat sfânta credinţă şi te-ai încununat cu frumoase virtuţi, ajungând la desăvârşirea sfinţeniei, pentru care noi te lăudăm: Bucură-te, cuvioasă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!
Icosul 1:
În post, privegheri şi rugăciuni neîncetate ai crescut şi ai petrecut în sfânta mănăstire, unde cu tot sufletul ai slujit Domnului. Ca un crin alb ai înflorit în grădină lui Hristos, împodobindu-ţi fecioria cu virtuţi sfinte, ai ajuns bine plăcută Domnului, pentru aceasta noi te lăudăm aşa:
Bucură-te, Sfântă Anastasia fecioară prea frumoasă;
Bucură-te, cea prea mult lăudată întru învăţătura creştinească;
Bucură-te, căci Dumnezeu a vrut ca să te ocrotească;
Bucură-te, în viaţa călugărească să te desăvârşească;
Bucură-te, cu darul Sau din restriştea lumii te-a luat;
Bucură-te, şi cu lumina Sa, mintea ţi-a îmbrăţişat;
Bucură-te, odraslă sfântă de Hristos aleasă;
Bucură-te, că să-I ajungi scumpă mireasă;
Bucură-te, pasăre măiastră care cânţi noaptea la rugăciune;
Bucură-te, ceea ce ai fost scoasă din a lumii deşertaciune;
Bucură-te, cuvioasă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare.
Condacul 2-lea:
Dar vrăjmaşul neamului omenesc, văzând nevoinţele tale cele sfinte, prin care era călcat de fecioreştile tale picioare, a pornit asupra ta războiul lui pe faţă; a început prin oameni vicleni a te pârî la păgânii cei cumpliţi, precum că eşti frumoasă la chip şi că eşti într-o mănăstire, unde cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Auzind aceasta necuratul ighemon, a poruncit ca să te ia cu sila de la mănăstire şi mergând cei trimişi au zdrobit uşile cu securi. Atunci a fost mare frică asupra mieluşiţelor lui Hristos, dar egumena te întărea pe tine, Sfântă Anastasia, ca să primeşti cununa cea mucenicească. Tu cu multă bărbăţie ai stat în faţa tiranilor, iar noi te laudam cu drag:
Bucură-te, Sfânta Anastasia, căci pe vrăjmaş l-ai biruit;
Bucură-te, cu postiri şi neîncetate rugăciuni sub picioare l-ai strivit;
Bucură-te, şi cu mare ruşine el s-a depărtat de tine;
Bucură-te, că atunci vrăjmaşul a început război pe faţă;
Bucură-te, şi a început prin oameni vicleni să te pârască;
Bucură-te, căci a ta viaţă sfântă, o, a descoperit;
Bucură-te, şi te-a arătat la ighemonul cel cumplit;
Bucură-te, că el atunci a trimis oşteni la mănăstire, ca să te ia cu sila;
Bucură-te, şi să te ducă în faţa lui cea fără de milă;
Bucură-te, ceea ce ai avut luptă mare;
Bucură-te, ceea ce ai început ca să suferi pentru Domnul chinuri amare;
Bucură-te, cuvioasă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!
Condacul al 3-lea:
Icosul al 3-lea:
Atunci când te sfătuia mama ta cea duhovnicească, deodată ca nişte fiare sălbatice au năvălit trimişii ighemonului şi cu mare silnicie în grabă te-au apucat şi legându-te cu lanţuri, te-au dus la păgânul cel necurat. Iar tu răbdai o răpire aspră ca aceasta cu mulţumire, pentru care îţi cântăm aceste laude:
Bucură-te, Sfântă Anastasia cea de sfinţenie iubitoare;
Bucură-te, ceea ce ai fost înzestrată cu multă răbdare;
Bucură-te, ceea ce în poruncile Domnului te-ai întărit;
Bucură-te, căci cu frică şi cu dragoste le-ai păzit;
Bucură-te, căci de stareţa
Bucură-te, căci pentru mărturisirea lui Dumnezeu ai fost pregătită;
Bucură-te, ceea ce te-ai supus la jertfă mare;
Bucură-te, ceea ce te-ai pregătit pentru a muceniciei încununare;
Bucură-te, căci tiranii au năvălit ca nişte lupi la tine;
Bucură-te, şi te-au legat cu lanţuri de fier cu mare asprime;
Bucură-te, din locaşul cel sfânt cu silnicie te-au luat;
Bucură-te, şi la ighemonul cel cumplit te-au înfăţişat;
Bucură-te, cuvioasă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!
Condacul al 4-lea:
Adunarea cea păgânească a închinătorilor de idoli, împreună cu ighemonul Prov, te-au cercetat de unde eşti şi din ce neam porneşti. Atunci ai răspuns ca eşti creştină şi că te numeşti cu numele de „Înviere” şi cânţi Dumnezeului cel adevărat: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Ighemonul cu multă asprime a voit a te înfricoşa, iar apoi cu multe amăgiri viclene ţi-a arătat tie Muceniţă, că îţi va da desfătări şi bucurii lumeşti şi o viaţă plină de avuţii ca fără trudă să trăieşti, numai să te supui la voia sa. Dar tu cu mare bărbăţie şi cu voinţă mucenicească ai respins vicleşugurile lui şi numai la Dumnezeu ai cugetat rugându-te. Pentru aceasta auzi de la noi:
Bucură-te, ceea ce spre Ierusalimul cel ceresc cu mare avânt ai pornit;
Bucură-te, ceea ce de Dumnezeu ai avut dor nemărginit;
Bucură-te, ceea ce porţi numele cel sfânt al Învierii;
Bucură-te, ceea ce ai pornit pe calea jertfirii;
Bucură-te, căci amăgirile tiranului nu te-au înşelat;
Bucură-te, căci aurul şi bogăţiile lui le-ai defăimat;
Bucură-te, căci mintea ta a fost sfântă păzitoare;
Bucură-te, ceea ce ai trecut prin grea încercare;
Bucură-te, porumbiţa Domnului cea mult frumoasă;
Bucură-te, ceea ce ai spart cursa cea diavolească;
Bucură-te, cuvioasă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!
Condacul al 5-lea:
Cu multă tărie şi înţelepciune ai defăimat şi respins sfaturile prigonitorului şi călcând capul şarpelui celui viclean, cântai în inima ta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Aprinzându-se de mânie, a poruncit ighemonul să fii bătută peste faţă şi să fii dezbrăcată de haine în faţa norodului. Dar tu, Sfântă Anastasia, ai răbdat această ruşine pentru Hristos, care a fost dezbrăcat pe dealul Golgotei. Pentru aceasta noi te lăudăm aşa:
Bucură-te, ceea ce către Domnul să mergi te-ai grăbit;
Bucură-te, ceea ce ai primit ca şi Stăpânul palme peste faţă;
Bucură-te, ceea ce de a tale haine ai fost dezbrăcată;
Bucura-te, ceea ce ai defăimat a lumii trecătoare viaţă;
Bucură-te, căci şi Domnul pe Golgota a fost dezgolit;
Bucură-te, că şi tu pentru El, aşa ai pătimit;
Bucură-te, fecioară cuvioasă şi mult răbdătoare;
Bucură-te, a cerescului
Bucură-te, cuvioasă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare;
Condacul al 6-lea:
Apoi au pus pe Muceniţa Domnului cu faţa la pământ, legată de patru ţăruşi, au aprins sub ea foc de smoala cu pucioasă ca s-o înece cu fum şi pe spate au bătut-o cu putere foarte cumplit. Aşa au chinuit-o, multă vreme, până ce au obosit tiranii. Iar mireasa Domnului cu neînfricare în taină laudă pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
După această muncă pe care a suportat-o cu tărie, păgânii au legat-o de o roată cumplită, pe care dacă au învârtit-o, oasele Sfintei le-a zdrobit. Atunci cu mare glas s-a rugat lui Dumnezeu şi deodată o mână nevăzută a dezlegat-o şi a făcut-o sănătoasă, iar noi văzând această minune te lăudam aşa:
Bucură-te, Sfântă Anastasia, care multe munci ai suferit pentru Hristos;
Bucură-te, căci tiranii te-au legat la stâlp cu faţa în jos;
Bucură-te, căci şi arderea focului cea cumplită, o, ai suferit;
Bucură-te, că şi pe spate cu toiege ai fost bătută;
Bucură-te, că atunci inima ta la cer a fost înălţată;
Bucură-te, fecioară aleasă, cea de multe chinuri purtătoare;
Bucură-te, ceea ce ai fost strânsă pe roata îngrozitoare;
Bucură-te, ceea ce ai biruit cu puterea Mântuitorului;
Bucură-te, stâncă nesfărămată de dogoarea focului;
Bucură-te, porumbiţa lui Hristos cea curajoasă;
Bucură-te, a Raiului vieţuitoare drăgălaşă;
Bucură-te, cuvioasă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare;
Condacul al 7-lea:
Necuratul ighemon văzând o minune ca aceasta, cum din toate muncile ai ieşit biruitoare şi cu sănătate, nu a înţeles darul lui Dumnezeu, căci era orbit de răutatea cea diavolească. Atunci a poruncit să o spânzure de un lemn şi să-i strunjească trupul cu ghiare de fier. Dar Sfânta Anastasia a primit şi această muncă cumplită cu bucurie, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Aşa au chinuit trupul Sfintei, strunjindu-l încât se rupea carnea de pe dânsul şi cădea la pământ. Iar mieluşiţa Domnului Iisus îşi ridica ochii sufletului la cer, înălţând rugăciuni şi mărturisind pe Dumnezeu. Noi văzând cumplita-i muncă, o pomenim aşa:
Bucură-te, Sfântă Anastasia, mieluşiţa cea curată a lui Hristos;
Bucură-te, căci asupra ta s-a pornit şarpele cel prea mânios;
Bucură-te, căci la altă şi grea muncă a voit să te căznească;
Bucură-te, şi a poruncit ca la stâlp să te lege şi cumplit să te strunjească;
Bucură-te, ceea ce în chinuri aveai bucurie;
Bucură-te, a îngerilor veselie;
Bucură-te, căci dracilor ai fost spaimă mare;
Bucură-te, a tiranilor grea amorţire;
Bucură-te, turturica Domnului cea binecuvântată;
Bucură-te, privighetoarea raiului a Treimii cântătoare;
Bucură-te, cuvioasă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!
Condacul al 8-lea:
Spurcatul călău a poruncit cu răutate mare ca să i se taie sânurile miresei lui Hristos cu un brici veninat. Atunci, curgându-i sângele foarte tare, i-a venit o mare slăbiciune muceniţei şi o sete amară cuprinzând-o, a cerut apă ca să bea, iar cu simţurile pline de durere cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Un milostiv cu numele Chiril i-a dat apa muceniţei, care după ce a băut i-a zis: „Să nu te lipsească Dumnezeu de darul Lui”. Iar ighemonul îi spunea: „Ţi-ajung muncile Anastasio, sau mai vrei sa fii muncită?”. Dar sfânta a zis că mai primeşte cu râvnă şi alte munci pentru Hristos, pentru care o lăudăm aşa:
Bucură-te, Sfântă Anastasia, ceea ce toate chinurile le-ai răbdat cu tărie;
Bucură-te, căci vrăjmaşul tiran a poruncit cu străşnicie;
Bucură-te, că sânurile tale să ţi le taie cu briciul veninat;
Bucură-te, că şi această muncă, o, ai purtat;
Bucură-te, căci mult sânge ţi-a curs pe pământ;
Bucură-te, că atunci o sete amară te-a cuprins;
Bucură-te, căci Chiril cel înzestrat cu mila de sus;
Bucură-te, că el apă să te răcoreşti ţi-a adus;
Bucură-te, fiica Domnului binecuvântătoare;
Bucură-te, ce ai suferit răni iuţi şi usturătoare;
Bucură-te, căci sângele tau cel fecioresc şi sfânt;
Bucură-te, pentru Hristos l-ai vărsat pe pământ;
Bucură-te, cuvioasă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare;
Condacul al 9-lea:
Văzând tiranul că şi aceasta o răbda cu tărie, a poruncit ca să-i smulgă unghiile de la mâini şi picioare cu cleştele. Slăbind iarăşi, a cerut apă şi acelaşi Chiril i-a adus, întărind-o şi cântând în inima lui: Aliluia!
Icosul al 9-lea;
Văzând muncitorul pe Chiril că aduce apă muceniţei, şi-a dat seama că este creştin şi a poruncit de i-a tăiat capul cu sabia. Iar noi cădem cu smerenie în faţa Sfinţilor şi-i lăudăm aşa:
Bucură-te, Sfântă Anastasia, căci încă o groaznică muncă ai suferit;
Bucură-te, de a smulgerii unghiilor chinuire;
Bucură-te, de tăierea picioarelor, mâinilor şi a dinţilor sfărămare;
Bucură-te, căci ai cerut iarăşi apă în muncire;
Bucură-te, şi Chiril ţi-a adus iarăşi cu grăbire;
Bucură-te, căci pentru Hristos Iisus ţi-a dat apă;
Bucură-te, căci pentru Uns Mântuitor şi-a dăruit prin sabie a sa viaţă;
Bucură-te, Muceniţă de mâniosul şarpe nebiruită;
Bucură-te, podoaba mucenicilor cea prea slăvită;
Bucură-te, cuvioasă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare;
Condacul al 10-lea:
Norodul care era de faţă a început a defăima pe tirani pentru cruzimea lor cea sălbatică. Tu, cuvioasă, te rugai în Duhul Sfânt, ca să sporească credinţa în popor, zicând: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Dar nesăţiosul păgân Prov, cel prea mult blestemat, neputând să-ţi plece voinţa ta, a poruncit să-ţi smulgă limba din gură. Tu, Sfântă Anastasia, văzând al tău sfârşit, cu grele suspine te rugai lui Dumnezeu. Iar noi văzând această patimă, te lăudăm cutremuraţi în fiinţa noastra cu plângere aşa:
Bucură-te, că pentru ale tale chinuri, poporul ce era de faţă a fost cuprins de înfiorare;
Bucură-te, căci de toată mulţimea tiranii au fost mustraţi;
Bucură-te, şi i-au numit sălbatici şi blestemaţi;
Bucură-te, căci vrăjmaşii nu s-au săturat a vărsa sângele tău;
Bucură-te, că ţi-au smuls limba din gura cea grăitoare de Dumnezeu;
Bucură-te, Sfântă Anastasia cea purtătoare de chinuri;
Bucură-te, că ai glăsuit Treimea prin grele suspinuri;
Bucură-te, căci eşti cu trupul şi sufletul înveşmântat strălucitoare;
Bucură-te, cuvioasă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!
Condacul al 11-lea:
Nemaiavând spurcatul tiran răbdare, fiind defăimat de popor, a poruncit ca să ducă pe Sfânta afară din cetate şi cu sabia să fie tăiată. Şi aşa marea Muceniţă Anastasia a ajuns la capătul nevoinţei, graind din inima sa lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Plecându-şi capul sub sabie, trecut-a la Domnul dintr-această iarnă grea a suferintelor Muceniţă Anastasia. Se odihneşte în cămara Mirelui său, unde acum se veseleşte pentru veşnicie. Lacrimile noastre nu se vor usca şi te vom lăuda până vom ajunge la tine aşa:
Bucură-te, că ai ajuns cu mare biruinţă la capătul alergării tale;
Bucură-te, icoană vie şi duioasă în slava Domnului cea tare;
Bucură-te, odraslă mucenicească şi purpurie floare;
Bucură-te, tânără căprioară ce ai mers la a morţii junghiere;
Bucură-te, izvorul cel de miere curgător şi dătător de mână nemuririi;
Bucură-te, părticica mântuită de lacrima Harului Treimii;
Bucură-te, diamant de loviturile păgâne nezdrobit;
Bucură-te, mamă duhovnicească ce chinuită te-ai slăvit;
Bucură-te, că diademă de nuanţată lumină din mâna Arhiereului ceresc ai primit;
Bucură-te, cuvioasă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!
Condac al 12-lea:
Zăcând trupul tău pe pământ, îngerul Domnului s-a arătat stareţei tale
Icosul al 12-lea:
Ajungând stareţa
Bucură-te, mare Muceniţă Anastasia, căci cu sabia ai fost tăiată;
Bucură-te, ce la dulcele tau Mire de îngeri ai fost ridicată;
Bucură-te, că ai primit cununa, pe Hristos Cel prea iubit;
Bucură-te, că pentru numele Lui ai pătimit;
Bucură-te, căci trupul tău zdrobit şi sfâşiat;
Bucură-te, de înger, stareţei a fost arătat;
Bucură-te, că acum la Domnul Iisus în slavă te veseleşti;
Bucură-te, căci vieţuieşti împreună cu oştile cereşti;
Bucură-te, ceea ce pe tirani i-ai biruit;
Bucură-te, şi viaţa veşnică, o, ai primit;
Bucură-te, cuvioasă Muceniţă Anastasia, mult pătimitoare!
Condacul al 13-lea:
O, mare Muceniţă a lui Hristos Anastasia, care pentru Domnul ai pătimit şi sfârşitul prin sabie l-ai primit, adu-ţi Aminte de noi care facem a ta pomenire şi ne fii mijlocitoare înaintea lui Dumnezeu, ca milostiv să ne fie nouă şi iertător, ca împreună cu tine să slăvim şi să cântăm în veacul ce va să fie: Aliluia! (de trei ori)
Apoi se zic Icosul 1 şi Condacul 1.
Rugăciune către Sfânta Anastasia Romană:
Mare Muceniţă a lui Hristos Anastasia, ce ai suferit pentru credinţa dreptslăvitoare, învaţă-mă pe mine cel ce sunt întunecat şi fără cunoştinţă, a mărturişi pe Dumnezeu şi a sta neclintit în credinţă. Tu care ai suferit dezbracărea trupului asemenea ca a lui Hristos, îmbracă-ma în haina pocăinţei celei adevărate. Focul cel iute şi arzător în care ai fost pusă să stingă văpaia patimilor mele cele necurate de care sunt cuprins. Roata cea îngrozitoare pe care ai fost legată şi zdrobită la oase să vindece sufletul meu cel ruinat de păcate. Sânurile tale care au fost tăiate fără milă de păgâni, cu briciul otrăvit, să întinerească sufletul meu îmbătrânit şi gârbovit de mulţimea fărădelegilor. Capul tău cel prea cinstit care cu sabia a fost tăiat să înalţe capul meu către Dumnezeu, căci spre patimi rele este aplecat. Mijloceşte pentru a ajunge şi noi în Împărăţia luminii celei neapropiate a Sfintei Treimi acum şi în veci. Amin.
23 decembrie
Acatistul Sfântului Ierarh Nifon al Constanţianei
Rugăciunile începătoare:
Troparul (glasul al IV-lea):
Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor învăţător al înfrânării te-a arătat pe tine turmei tale adevărul lucrurilor pentru aceasta ai câştigat cu smerenia cele înalte cu sărăcia cele bogate părinte Ierarhe Nifon al Constanţianei roagă pe Hristos Dumnezeu mântuiască sufletele noastre.
Condacul 1:
Cel ce ai fost ales din tinereţile tale să slujeşti lui Dumnezeu cu credinţă cu nădejde şi cu dragoste sfântă ai învins toate patimile trupului şi ai trecut toate obstacolele vieţii acesteia trecătoare făcându-te vas ales al Domnului Savaot iar ca cel ce ai multă îndrăzneală către bunul Dumnezeu roagă-te şi pentru noi ca să-ţi strigăm: Bucură-te Sfinte Ierarh Nifon al Constanţianiei mare văzător cu duhul.
Icosul 1:
Tatăl nostru cel ceresc cunoscând sufletele şi inimile aleşilor săi a vegheat cu străşnicie lucrarea harului pe pământ făcând să te naşti într-o familie bună din Egipt tatăl tău fiind guvernator pe nume Agatit te-a dat la învăţătură în Constantinopol locuind în casa generalului Savatie unde ai început să înveţi cu multă sfintele scripturi apoi mergând în biserică as-cultai cu multă evlavie toate slujbele iar vieţile sfinţilor le cântai cu multă sete ajungând să fiţi înţelept de tânăr iar noi îţi cântăm aşa:
Bucură-te că te-ai născut în Egipt;
Bucură-te că tatăl tău a fost guvernator;
Bucură-te că ai fost dat la învăţătură;
Bucură-te că ai învăţat în casa guvernatorului Savatie;
Bucurẳ-te că ai învăţat în casa generalului Savatie;
Bucură-te că ai învăţat sfintele scripturi;
Bucură-te că te-ai dus la sfânta biserică;
Bucură-te căci ai evlavie la Domnul Dumnezeu;
Bucură-te că ai aflat cine erau sfinţii;
Bucură-te că din tinereţe ai citit vieţile sfinţilor;
Bucură-te că ai devenit înţelept;
Bucură-te că ai fost foarte sârguincios;
Bucură-te că ai avut mult folos sufletesc;
Bucură-te sfinte ierarh Nifon al Constanţianei, mare văzător cu duhul!
Condacul al 2-lea:
Din tinereţile tale ai îmbinat virtuţile materiale cu cele duhovniceşti, ajutând pe cei săraci, înlesnindu-le cele de trebuinţă iar mai târziu te întrebai dacă vei putea doborî ispitele, iar noi cu smerenie cântăm: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Făcându-te flăcău mare şi înţelept, soţia generalului Savatie a vrut să te înfieze promiţându-ţi averea iar tu nefiind dornic de avere ai refuzat, drept pentru care te-a dat pe mâna unui iconom care te-a dus spre păcate iar tu mai târziu dându-ţi seama de greşelile tale ai luat-o cu râvnă pe calea pocăinţei rugându-te cu nădejde spre Maica Domnului care auzind rugăciunile tale te-a scăpat din nevoi, iar noi cu toţii cântăm aşa:
Bucură-te că ai îmbinat rugăciunea cu facerea de bine;
Bucură-te că ai ajutat pe cei săraci;
Bucură-te că te-ai gândit să dobori ispitele lumii;
Bucură-te că nu ţi-ai lipit inima de averile lumii;
Bucură-te că te-ai gândit la cele cereşti;
Bucură-te că ţi-ai dat seama de păcatele făcute;
Bucură-te că ai văzut calea întoarcerii;
Bucură-te că te-ai luptat cu duhurile rele;
Bucură-te că ţi-ai aplicat singur canon de pocăinţă;
Bucură-te că ai avut scăpare cerească;
Bucură-te că te-ai rugat Maicii Domnului;
Bucură-te că te-a ajutat Maica milostivirii sfinte;
Bucură-te sfinte ierarh Nifon al Constanţianei, mare văzător cu duhul!
Condacul al 3-lea:
Lupte grozav de grele ai avut sfinte ierarh Nifon cu duhurile întunericului dar arătânduţi-se în descoperire valoarea smereniei te-ai rugat domnului să o dobândeşti şi având această mare calitate sufletească ai rezistat la toate răutăţile cântând creştineşte: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Făcând pocăinţă aspră mulţi ani de zile ai reuşit să treci de deznădejdea în care necuraţii vrăjmaşi încercau să te arunce şi având descoperiri în vis cât şi în realitate slăveai pe Domnul Dumnezeu din toată inima, iar noi cântăm aşa:
Bucură-te că te-ai luptat vârtos cu duhurile rele;
Bucură-te că nu ai făcut voia celor răi;
Bucură-te că ai cerut Domnului să fii smerit;
Bucură-te că ai văzut marea valoare a smereniei;
Bucură-te că ai dobândit mari calităţi sufleteşti;
Bucură-te că ai făcut pocăinţă aspră;
Bucură-te că nu ai căzut în deznădăjduire;
Bucură-te că te-ai lămurit despre adevărul cel sfânt;
Bucură-te că ai avut vise profetice;
Bucură-te că visele ţi s-au tâlcuit;
Bucură-te că din tinereţe ai făcut pocăinţă cu nare râvnă;
Bucură-te că sufletul tău de nimic rău nu a fost umbrit;
Bucură-te sfinte ierarh Nifon al Constanţianei, mare văzător cu duhul!
Condacul al 4-lea:
Mergând la biserica sfântului mucenic Anastasie şi auzind vorbe urâte din partea unor oameni care chefuiau în cârciumă te-ai rugat Domnului Dumnezeu să închidă gurile chefuitorilor până ai trecut de acel loc iar Domnul Dumnezeu auzind rugăciunea ta sfinte ierarh Nifon Ţi-a împlinit dorinţa şi când ai ajuns la biserică împreună cu ucenicul tău cel devotat v-aţi închinat împreună cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
La întoarcere de la sfânta biserică trecând pe lângă o poartă care avea la partea superioară o icoană mare a Maicii Domnului cu pruncul în braţe primind darurile magilor ai înălţat rugăciune către Domnul Dumnezeu şi sa auzit un sunet înfricoşător iar Duhul sfânt S-a revărsat asupra ta ridicându-te în văzduh cu mâinile ridicate iar la revenire pe pământ faţa îţi strălucea ca soarele iar slava Domnului a prefăcut greutatea corpului tău într-o uşoară nepătimire, însă noi cântăm aşa:
Bucură-te că te-ai dus la biserica sfântului mucenic Anastasie;
Bucură-te că s-au închis gurile cele rele ale chefuitorilor;
Bucură-te că Domnul Dumnezeu a auzit rugăciunea ta;
Bucură-te că ai avut evlavie la Maica Domnului;
Bucură-te că ai îmbinat rugăciunea cu smerenia;
Bucură-te că ai auzit sunetul Duhului Sfânt;
Bucură-te că Duhul Sfânt S-a pogorât la rugăciunea ta;
Bucură-te că Duhul Sfânt S-a revărsat peste tine;
Bucură-te că ai fost ridicat în văzduh rugându-te;
Bucură-te că ai coborât viu pe pământ;
Bucură-te că faţa ta strălucea ca soarele;
Bucură-te că greutatea corpului tău sa uşurat;
Bucură-te sfinte ierarh Nifon al Constanţianei, mare văzător cu duhul!
Condacul al 5-lea:
Înainte de culcare aşterneai pe jos un rând de pietre apoi peste ele puneai o pătură mică după care cântai imnuri de înmormântare, apoi te însemnai cu semnul sfintei cruci şi ziceai pe de rost patru slujbe din cartea Apostolul şi patru pericope din sfânta Evanghelie iar sub căpătâi puneai o piatră şi cântai Domnului: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Văzând duhurile întunericului că te odihneşti în condiţii grele, năvăleau în somn peste tine. Voind unul să te lovească în somn cu un târnăcop, Maica Domnului te-a ocrotit iar duhul rău a fugit răcnind aşa: „O, Marie pretutindeni mă arzi, ocrotind pe acesta tare de cap”. Şi de atunci te ungeai pe frunte şi la urechi cu untdelemn sfinţit din candela Maicii Domnului. Văzând şi noi sfinţenia ungerii cu untdelemn sfinţit cântăm cu smerenie:
Bucură-te că patul tău a fost din pietre;
Bucură-te că făceai multă rugăciune înainte de culcare;
Bucură-te că te-ai însemnat cu semnul sfintei cruci;
Bucură-te că ştiai pe de rost sfintele evanghelii;
Bucură-te că piatra îţi ţinea drept pernă;
Bucură-te că dădeai de furcă duhurilor rele;
Bucură-te Bucură-te că erai prevăzător şi în somn;
Bucură-te că Maica Domnului te-a ocrotit;
Bucură-te că duhurile rele fugeau răcnind;
Bucură-te că te ungeai cu untdelemn sfinţit;
Bucură-te că toate simţurile ţi se sfinţeau;
Bucură-te că această lucrare şi alţii au învăţat;
Bucură-te sfinte ierarh Nifon al Constanţianei, mare văzător cu duhul!
Condacul al 6-lea:
Fiind văzător cu duhul ai observat cum duhurile rele îi învrăjbeau pe oameni iar oamenii din motive neînsemnate se luau la ceartă fără să îşi dea seama că sunt ispitiţi. Însă tu sfinte ierarh Nifon te-ai mâhnit văzând cum este semănată duşmănia între oameni iar noi apelând la tine pentru motiv de apărare spirituală cântăm Domnului Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Trecând pe lângă o casă de creştini săraci i-ai văzut pe toţi stând la o masă iar în jurul lor erau sfinţi îngeri ce apăreau ca nişte tineri frumoşi îmbrăcaţi în haine strălucitoare însă te-ai lămurit prin descoperire Divină căci la masa creştinilor cinstiţi, smeriţi şi curaţi la suflet vin sfinţii îngeri iar dacă la masă se vorbeşte de rău atunci sfinţii îngeri pleacă şi în locul lor vin duhurile rele care învaţă cuvinte deşarte, însă noi care am auzit toate acestea zicem aşa:
Bucură-te că ai văzut ceia ce oamenii nu vedeau;
Bucură-te că relele meşteşuguri ale viclenilor ţi sau descoperit;
Bucură-te că ai certat duhurile rele care inspirau la fărădelegi;
Bucură-te că ce ai văzut sa scris;
Bucură-te că ai văzut sfinţii îngeri la masa creştinilor;
Bucură-te că multe ţi sau descoperit;
Bucură-te că ai primit sfinte învăţături în chip luminat;
Bucură-te că învăţăturile tale sau scris şi se transmit creştinilor;
Bucură-te pentru cei care au citit cartea sfântă a vieţii tale;
Bucură-te pentru toţi ce iau aminte la cele scrise despre viaţa ta;
Bucură-te că pe toate le-ai văzut în viaţa ce ai trăit-o pe pământ;
Bucură-te pentru toţi cei ce au evlavie la tine;
Bucură-te sfinte ierarh Nifon al Constanţianei, mare văzător cu duhul!
Condacul al 7-lea:
Întrebat fiind de mai mulţi oameni cât şi de ucenicul tău ales care a scris viaţa şi minunile tale, sfinte ierarh Nifon ai dat răspunsuri cu multă cuvioşenie, cu multă dragoste şi cu mult folos duhovnicesc şi de aceia noi cântăm din toată inima cântarea sfântă: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Cei ce vor să lucreze pentru Domnul Savaot trebuie să îşi pregătească sufletul de luptă în orice timp şi în orice loc căci în tot locul este mântuire pentru cei ce fac strădanie sfântă fiindcă Domnul Dumnezeu luminează mintea fiecărui rugător, postitor sau împlinitor al poruncilor lui, iar noi auzind toate acestea strigăm:
Bucură-te că ai fost inspirat de către Domnul Dumnezeu;
Bucură-te că inspiraţia ta a fost de bun folos;
Bucură-te că învăţăturile tale au fost minunate;
Bucură-te că pe toate le-ai expus frumos;
Bucură-te că ucenicul tău a scris faptele tale cele minunate;
Bucură-te lucrătorule neobosit al Domnului Savaot;
Bucură-te că sufletul l-ai pregătit mereu pentru luptă;
Bucură-te că nu ai lâncezit;
Bucură-te că pe toate cele bune le-ai folosit;
Bucură-te că ai fost iluminat de cele cereşti;
Bucură-te că ai fost un sfânt pe pământ;
Bucură-te că ai fost ierarh cu minte luminată;
Bucură-te sfinte ierarh Nifon al Constanţianei, mare văzător cu duhul!
Condacul al 8-lea:
Mergând pe drum ai văzut un duh rău făcând război cu un călător creştin care se apăra straşnic şi nerăbdând lucrarea lui cea rea i-ai spus să înceteze dar el a răspuns că este vai şi amar de acel duh rău care se leneveşte la război. Auzind răspunsul vrăjmaşului i-ai poruncit să se ascundă într-o gaură de şarpe şi să plângă pentru nesuferitul foc care i sa pregătit, drept pentru care înnegritul a dispărut iar tu ai cântat Domnului: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Ai văzut în vedenie pe Preasfânta Fecioară Maria cu sfinţii apostoli în biserica sfântului Anastasie cercetând virtuţile fiecărui creştin şi rugându-se pentru pocăinţa unora. Văzând un demnitar bogat care nu dădea milos-tenie şi era în biserică, Maica Domnului a întrebat pe sfântul înger Evtheel care era păzitorul aceluia, dacă acel bogat are bani acasă şi i sa răspuns că are dar este înşelat de un întunecat al adâncurilor. Omul bogat a pătimit, fiind bolnav, apoi şi-a cheltuit averea şi a pierdut totul fiindcă nu şi-a pus nădejdea în Domnul Dumnezeu, iar noi cu toţii să luăm aminte zicând:
Bucură-te sfinte ierarh Nifon căci ai văzut creştini luptându-se cu duhurile întunericului;
Bucură-te că duhul întunericului a vorbit despre ce făcea;
Bucură-te că şefii înnegriţilor dau pedepse duhurilor lor;
Bucură-te că pe duhul rău, straşnic l-ai mustrat;
Bucucură-te că duhul întunericului nu a răbdat şi a fugit;
Bucură-te că ai văzut pe Maica Domnului şi pe sfinţii apostoli
Bucură-te că Maica Domnului se roagă pentru creştini;
Bucură-te că Maica Domnului cerceta virtuţile creştinilor;
Bucură-te că ai auzit şi ai văzut convorbirea ei cu sfântul înger Evtheel care păzea un bogat nemilostiv;
Bucură-te că Maica Domnului se interesa de soarta creştinilor iubitori de Dumnezeu;
Bucură-te pentru numele îngereşti lăsate scrise nouă;
Bucură-te pentru cei ce acceptă conlucrarea cu sfintele personalităţi cereşti;
Bucură-te sfinte ierarh Nifon al Constanţianei, mare văzător cu duhul!
Condacul al 9-lea:
Când ai trăit pe pământ ai avut o vedenie despre înfricoşata judecată de la cea de a doua venire a Domnului Iisus Hristos şi ai văzut totul cu de-amănuntul, precum şi darurile binefăcătorilor iar după două săptămâni de la începutul vedeniei ai revenit la starea normală prin bunăvoinţa Domnu-lui Iisus Hristos drept pentru care ai cântat: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Atunci când mergeai la sfânta biserică, mulţime mare de îngeri te înconjurau sfinte ierarh Nifon şi toţi aveau cruci strălucitoare iar cei ce erau înaintea ta purtau o cruce care strălucea ca aurul iar toate crucile sfinţilor îngeri te înconjurau făcând zid sfânt. Când între cruci se făcea câte o mică deschizătură, vrăjmaşii aruncau săgeţi, însă rugându-te ai izgonit grupul duhurilor războinice şi pe întunecatul lor conducător, dar noi în mod smerit să zicem aşa:
Bucură-te pentru vedenia avută despre înfricoşata judecată;
Bucură-te căci pe toate le-ai văzut aşa cum vor fi;
Bucură-te că vedenia a durat două săptămâni;
Bucură-te că Domnul Iisus Te-a eliberat de toate relele;
Bucură-te că ai înălţat rugăciune smerită pentru cele văzute;
Bucură-te că ai fost apărat de sfinţii îngeri;
Bucură-te că îngerii făceau zid de cruci strălucitoare în jurul tău spre a fi apărat de toţi duşmanii văzuţi şi nevăzuţi;
Bucură-te că vrăjmaşii nimic nu au izbutit contra ta;
Bucură-te că s-au înfricoşat toţi duşmanii tăi;
Bucură-te că întunecatul conducător al înnegriţilor a dat ordin de fugă celor care erau cu el şi ţi se împotrivea;
Bucură-te că tu râdeai de fuga duhurilor necurate;
Bucură-te că sfinţii îngeri straşnic te păzeau;
Bucură-te sfinte ierarh Nifon al Constanţianei, mare văzător cu duhul!
Condacul al 10-lea:
O dată pe când te rugai cu privirea aţintită spre cer ai văzut un sfânt înger îmbrăcat în veşminte diaconeşti cădind cu o cădelniţă de aur şi deschizându-se totul în faţa ta ai văzut înfricoşatele vămi ale văzduhului şi pe sfinţii îngeri certându-se cu duhurile întunericului pentru fiecare suflet în parte iar noi auzind toate acestea cântăm cu mult respect sfânt: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Ai văzut cum vrăjmaşii târau un suflet în iad care era al unui om ce se spânzurase iar în urma lui era sfântul înger păzitor care se tânguia cu amar pentru pierderea lui şi zicea cu lacrimi că omul de deznădejde sa sinucis. Iar pe când se tânguia a apărut un alt sfânt înger din ceruri care i-a zis: Tatăl nostru, Domnul Savaot îţi porunceşte să mergi la Roma unde se botează copilul unui ostaş. Primeşte-l şi păzeşte-l prin Duhul Sfânt care ţi l-a dat o dată cu botezul. Iar îngerul ce a adus vestea avea poruncă de pedepsire a stăpânului celui ce îşi luase viaţa însă noi cutremuraţi de toate acestea zicem:
Bucură-te că ai văzut un sfânt înger cădind;
Bucură-te că ai văzut înfricoşatele vămi ale văzduhului;
Bucură-te că ai văzut lucrarea din vămile văzduhului;
Bucură-te că sfinţii îngeri ocroteau sufletele creştine;
Bucură-te că sfinţii îngeri au afecţiune sfântă faţă de creştini;
Bucură-te că ai văzut cum se primesc misiunile cereşti;
Bucură-te că misiunile cereşti se îmbină cu cele pământeşti;
Bucură-te că sfântul înger păzitor al celui spânzurat a primit o nouă misiune sfântă de la Tatăl Ceresc;
Bucură-te că ai văzut pe sfântul înger plecând la Roma;
Bucură-te că răutatea nu rămâne nepedepsită;
Bucură-te că dreptatea Divină este vădită;
Bucură-te pentru cei ce se bucură de sfânta dreptate Divină;
Bucură-te sfinte ierarh Nifon al Constanţianei, mare văzător cu duhul!
Condacul al 11-lea:
Ai auzit sfinte ierarh Nifon tânguirea duhurilor rele şi viclene care vorbeau de un sfânt înger pedepsitor (sau nemilostiv în raport cu ei) care i-a legat cu o funie pe toţi şi i-a bătut aplicându-le mii de lovituri iar de urletele şi de văietul lor sa speriat lumea. Sfântul înger împlinindu-şi cu străşnicie misiunea îi mustra cumplit şi după pedepsire i-a slobozit pe toţi cu nenumărate suferinţe pentru relele care le-au făcut iar noi cu smerenie şi cu mult respect cântăm: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Fiind în biserica de lângă palatul Aftonia ai vorbit cu sfântul înger păzitor al bisericii care a povestit despre faptul că toate rugăciunile făcute în biserică se duc în Împărăţia Cerurilor iar acolo în ceruri se vorbeşte şi despre faptele celor de pe pământ. Despre cei mai înflăcăraţi iubitori de Dumnezeu se spune că sunt pomeniţi de sfinţii îngeri şi Arhangheli în ceruri iar noi minunându-ne cântăm din toată inima:
Bucură-te că sunt îngeri care pedepsesc duhurile rele;
Bucură-te că înnegriţii se înspăimântă de puterile cereşti;
Bucură-te că îngerii pedepsitori nu au milă de întunecaţi;
Bucură-te că ai auzit duhuri rele tânguindu-se;
Bucură-te că multe duhuri rele au fost mustrate şi bătute;
Bucură-te că ai întînlit pe sfântul înger păzitor al bisericii de lângă palatul Aftonia;
Bucură-te că ai vorbit cu minunatul înger păzitor al bisericii
Bucură-te că rugăciunile creştinilor sunt duse în ceruri de sfinţii îngeri păzitori ai bisericilor (creştine);
Bucură-te că sfântului înger păzitor i-a părut bine;
Bucură-te că ai fost pomenit de îngeri şi Arhangheli;
Bucură-te că adevărul cel sfânt de către un înger ţi sa spus;
Bucură-te de colaborarea îngerilor cu devotaţii creştini;
Bucură-te sfinte ierarh Nifon al Constanţianei, mare văzător cu duhul!
Condacul al 12-lea:
Fiind la rugăciune şi uitându-te spre apus ai văzut o adunare mare de înnegriţi iar unul îşi aranja oştirea sa nelegiuită pe când alţii veneau din iad cu arme (de ale lor) cu uniforme (demonice) şi planuri în număr de 365 care reprezintă patimile şi păcatele supărătoare la adresa Domnului Dumnezeu. Când s-a spus ca să priveşti spre răsărit ai văzut un câmp lumi-nos cu îngeri frumoşi la vedere aşezaţi în mii şi mii de cete iar între ei era cineva măreţ şi preafrumos care îi pregătea să lupte spre a-i apăra pe creştini. După ce toate oştirile îngereşti au fost trimise la luptă acel preafrumos conducător s-a ridicat la ceruri iar noi cu smerenie şi cu dragoste să cântăm: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Întrebat fiind sfinte ierarh Nifon cum va fi în viitor ai spus: „În zilele cele mai de pe urmă adevăraţii slujitori ai lui Hristos se vor ascunde de oameni. Şi dacă nu vor face semne şi minuni mari ei vor călători pe calea cea strâmtă cu toată smerenia. În vremea lor nu va mai fi cineva să facă semne minunate şi chiar văzându-i nu vor vrea să se înţelepţească în luptele duhovniceşti. Cei ce vor şedea pe scaunele bisericeşti din toată lumea vor fi cu totul străini şi nici idee nu vor avea de virtute. Va domni peste tot iubirea de arginţi, dar vai de monahii care se vor desfăta cu banii”, dar noi cu smerenie zicem aşa:
Bucură-te că ai văzut oştile potrivnice Domnului;
Bucură-te că le-ai văzut armele şi uniformele;
Bucură-te că ai fost pregătit să vezi toate acestea;
Bucură-te că nu ţi-a fost frică de înnegritele oşti;
Bucură-te că ai privit spre răsărit;
Bucură-te că ai văzut sfinte oştiri îngereşti;
Bucură-te că toţi îngerii străluceau;
Bucură-te că au fost pregătiţi pentru apărarea creştinilor;
Bucură-te că ai văzut pe mai marele îngerilor;
Bucură-te că ai avut darul profeţiei sfinte;
Bucură-te că ai văzut viitorul
Bucură-te că ai spus sfântul adevăr;
Bucură-te sfinte ierarh Nifon al Constanţianei, mare văzător cu duhul!
Condacul al 13-lea:
Viaţa ta pământ a fost o lumină pentru noi sfinte ierarh Nifon că multe fapte bune ai făcut, multe învăţături sfinte ai lăsat, multe rugăciuni au rămas nouă drept mărturie a credinţei nestrămutate pe care ai avut-o. La sfârşitul vieţii tale ai avut vizitatori cereşti pe sfinţii apostoli, pe sfinţii mucenici, pe prooroci şi cuvioşi, pe cei din ceata drepţilor, apoi pe preasfânta fecioară Maria iar la urmă Domnul Iisus Hristos a venit şi Te-a chemat zicând: Vino la mine suflete care ai purtat smerenia Mea şi dându-ţi duhul în mâinile Domnului Iisus ai trecut la cele veşnice iar noi cântăm: Aliluia! (de 3 ori)
Apoi se zice iarăşi Icosul 1:
Tatăl nostru cel ceresc cunoscând sufletele şi inimile aleşilor săi a vegheat cu străşnicie lucrarea harului pe pământ făcând să te naşti într-o familie bună din Egipt tatăl tău fiind guvernator pe nume Agatit te-a dat la învăţătură în Constantinopol locuind în casa generalului Savatie unde ai început să înveţi cu multă sfintele scripturi apoi mergând în biserică ascultai cu multă evlavie toate slujbele iar vieţile sfinţilor le cântai cu multă sete ajungând să fiţi înţelept de tânăr iar noi îţi cântăm aşa:
Bucură-te că te-ai născut în Egipt. Bucură-te că tatăl tău a fost guvernator;
Bucură-te că ai fost dat la învăţătură;
Bucură-te că ai învăţat în casa guvernatorului Savatie;
Bucurẳ-te că ai învăţat în casa generalului Savatie;
Bucură-te că ai învăţat sfintele scripturi;
Bucură-te că te-ai dus la sfânta biserică;
Bucură-te căci ai evlavie la Domnul Dumnezeu;
Bucură-te că ai aflat cine erau sfinţii;
Bucură-te că din tinereţe ai citit vieţile sfinţilor;
Bucură-te că ai devenit înţelept;
Bucură-te că ai fost foarte sârguincios;
Bucură-te că ai avut mult folos sufletesc;
Bucură-te sfinte ierarh Nifon al Constanţianei, mare văzător cu duhul!
şi Condacul 1:
Cel ce ai fost ales din tinereţile tale să slujeşti lui Dumnezeu cu credin-ţă cu nădejde şi cu dragoste sfântă ai învins toate patimile trupului şi ai trecut toate obstacolele vieţii acesteia trecătoare făcându-te vas ales al Domnului Savaot iar ca cel ce ai multă îndrăzneală către bunul Dumnezeu roagă-te şi pentru noi ca să –ţi strigăm; Bucură-re Sfinte Ierarh Nifon al Constanţianiei mare văzător cu duhul.
Rugăciune:
Sfinte ierarh Nifon al Constanţianei care din tinereţe ai fost un ales al Domnului Dumnezeu şi ai lucrat pentru luminarea şi înţelepţirea creştinilor, te rugăm din tot sufletul şi din toată inima să ne ajuţi pe noi şi să ne scoţi din nevoile şi din greutăţile care ne împresoară din toate părţile. Roagă-te şi pentru noi care suntem acum pe pământ şi vino în ajutorul nostru când suntem înconjuraţi de duhurile cele întunecate. Te mai rugăm sfinte ierarh Nifon să fii bun şi îngăduitor şi cu urmaşii noştri căci poate şi din ei vor ieşi sfinţi în viitor care să fie vrednici de laudă înaintea Domnului Dumnezeu cum au fost mulţi alţii în trecut. Iar la obştescul nostru sfârşit pune un cuvânt bun şi pentru noi păcătoşii. Poate se va milostivi preabunul Domn Iisus Hristos aşa cum sa milostivit de tine şi de mulţi alţii ori să trimită un sfânt înger spre a ne proteja pe noi cei de acum şi spre a ne călăuzi spre sfânta Împărăţie a cerurilor. Amin.
24 decembrie
Acatistul Sfintei Eugenia - Sfânta Muceniţă
După obişnuitul început se zic:
Condacul 1:
Luminându-te cu lumina dumnezeieştii cunoaşteri ai fugit de slava cea deşartă, părăsind dulceaţa lumii şi casa părinţilor tăi, şi ieşind din cetate de frumusetea cântării de psalmi te-ai rănit şi primind în inima ta feciorelnică dumnezeiasca dragoste ai împărtăşit duh şi celor ce călătoreau împreună cu tine, Sfântă Cuvioasă Fecioară Muceniţă Eugenia. Pentru aceasta şi noi îţi cinstim prăznuirea, cântându-ţi: Bucură-te, Muceniţă Eugenia de Dumnezeu binecuvântată!
Icosul 1:
Din rânduiala dumnezeiască înger din cer a fost trimis să-ţi deschidă, fecioară, calea spre mucenicie, arătându-te slujitoare aleasă a Împăratului tuturor. Iar noi, văzând vieţuirea ta cea minunată îţi înălţăm cântări de laude ca acestea:
Bucură-te, ceea ce nume de bun neam ai purtat;
Bucură-te, că frumoasă la chip fiind şi vitează cu duhul te-ai arătat;
Bucură-te, că înţelepciunea cea elinească şi filozofia ritorilor cu înlesnire ai învăţat;
Bucură-te, că logodna cu nici unul din tinerii cei luminaţi cu neamul, cu mărirea şi cu bogăţia nu ai primit;
Bucură-te, că fecioria cea curată ai râvnit;
Bucură-te, că prin rânduiala dumnezeiască Epistolele Sfântului Apostol Pavel ai citit;
Bucură-te, că de la el ai aflat că unul este Dumnezeu cel adevărat;
Bucură-te, că, ieşind din cetate şi auzind cântarea cea dulce a psalmilor, cu lumina dumnezeieştii cunoaşteri te-ai luminat;
Bucură-te, că de rătăcirea părinţilor te-ai ruşinat şi de idolii cei făcuţi de mână omenească te-ai lepădat;
Bucură-te, că cele trecătoare ai lăsat;
Bucură-te, că de Mirele tău Hristos ai fost înţelepţită;
Bucură-te, purtătoare de cunună preafericită;
Bucură-te, Muceniţă Eugenia de Dumnezeu binecuvântată!
Condacul al 2-lea:
Când te-ai logodit cu Hristos, te-ai adus Lui de bunăvoie, ca o zestre însufleţită, slugile care, urmând tăriei tale, fecioară binecuvantată Eugenia, au strălucit lămurit cu credinţă şi cu harul, deprinzându-se cu toată fapta bună, ca nişte adevăraţi mucenici înţelepţi ai lui Dumnezeu, cântându-l: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Înţelegerea cea neînţeleasă căutând, Muceniţă, să o înţelegi, ai lepădat slava cea deşartă, şi lipindu-te de Hristos ai grăit către slugile tale: „Eu nu mă voi mai numi doamnă a voastra, ci soră şi împreună slujitoare a lui Dumnezeu cel adevărat”; pentru aceasta şi noi iti cântăm:
Bucură-te, că părul cel fecioresc ţi-ai tăiat şi cu dorire spre mănăstirea lui Teodor ai plecat;
Bucură-te, că îmbărbătată de har fiind, firea femeiască ţi-ai uitat;
Bucură-te, că împreună cu cei doi oameni slujitori ai tăi spre lucrările bărbăteşti ai alergat;
Bucură-te, că Dumnezeu cu vederea cea-mai-înainte te-a povăţuit;
Bucură-te, că, din purtare de grijă, Dumnezeu toate cele despre tine fericitului episcop Elen le-a descoperit;
Bucură-te, că arhiereul Elen cu Sfântul Botez în Hristos v-a îmbrăcat;
Bucură-te, că luminându-va, jugul Lui aţi dorit;
Bucură-te, că luând chip şi nume bărbătesc cu ceata monahilor te-ai unit;
Bucură-te, că urmând tie, din robi cu trupul, slugile tale libertatea duhului au dobândit;
Bucură-te, că a strălucit în inima ta binecuvântarea lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ai înflorit ca un crin în pustiul păgânătăţii;
Bucură-te, că bunul neam al sufletului l-ai păzit nevătămat;
Bucură-te, Muceniţă Eugenia de Dumnezeu binecuvântată!
Condacul al 3-lea:
Fericită fecioară, cea acoperită cu haine şi cu nume bărbăteşti, bine vieţuind şi slujind lui Dumnezeu atâta ai sporit în dumnezeiască învăţătură încât şi Sfânta Scriptură o cunoştea pe de rost şi multora le erai mirare şi pildă pentru bucuria cea nepieritoare, cântând: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Pururea fiind împodobită, fecioară, cu viaţă curată, cu bun cuvânt şi cu har, jertfă te-ai adus pe tine Celui ce pentru noi a luat trup din Fecioara; pentru aceasta şi noi îţi cântăm:
Bucură-te, smerenie blândă şi îmblânzitoare;
Bucură-te, a celor mâhniţi caldă mângâietoare;
Bucură-te, că şi darul tămăduirii ai primit;
Bucură-te, că mai mult decât toţi pustnicii ai strălucit;
Bucură-te, că taina ta cea acoperită de Dumnezeu fraţii nu o cunoşteau;
Bucură-te, că, murind egumenul şi adunându-se obştea, cu multă rugare la stăreţie te sileau;
Bucură-te, că a-L întreba mai întâi pe Hristos i-ai îndemnat;
Bucură-te, că urmând cuvântul Domnului tuturor slugă şi rob te-ai arătat;
Bucură-te, că pentru toţi te-ai ostenit în grele slujiri mănăstireşti;
Bucură-te, că slujind fraţilor cu dor şi fără încetare te rugai lui Dumnezeu;
Bucură-te, că mult iubeai slujbele cele bisericeşti;
Bucură-te, că în toate ţi-ai păzit inima curată;
Bucură-te, Muceniţă Eugenia de Dumnezeu binecuvântată!
Condacul al 4-lea:
Vifor de ispite a asmuţit asupra ta şarpele cel pierzător de suflete văzându-te purtătoare de biruinţă, îndreptată spre mântuire, dar luminându-te cu lumina cea înţelegătoare l-ai batjocorit cu puterea Celui Preaînalt, cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Văzând Melantia cea bogată cu averea dar săracă de fapte bune frumuseţea ta, s-a rănit de dragostea cea fără de rânduială, neştiind firea cea femeiască ce se tăinuia în chipul şi în numele cel bărbătesc; dar tu, mustrând-o cu asprime, i-ai spus că una îţi este nunta, dorirea de Hristos. Pentru aceasta iti cântam:
Bucură-te, că ai vindecat-o de friguri pe Melantia ungând-o cu untdelemn sfinţit;
Bucură-te, că cele trei vase de argint pline de bani de la ea nu le-ai primit;
Bucură-te, că la săraci să-i dăruiască o învăţai;
Bucură-te, că tu cu dragostea lui Dumnezeu te îndestulai;
Bucură-te, că sărăcind cu Hristos, bogăţie adevărată ţi-ai agonisit;
Bucură-te, că mărturisindu-ţi aceea pofta ei desfrânată cu asprime o certai;
Bucură-te, de Dumnezeu înţelepţită că în tărie cu nimic nu ai slăbit;
Bucură-te, că pe cea aprinsă de tăciunii desfrânării ai alungat;
Bucură-te, primitoare de înţelepciune;
Bucură-te, că te desfătai cu dragostea de cumpătare;
Bucură-te, rugătoare pentru alungarea ispitelor;
Bucură-te, Muceniţă Eugenia de Dumnezeu binecuvântată!
Condacul al 5-lea:
Ca un orb care si-a pierdut lumina ochilor cea înnegrită cu fapta şi cu numele a căutat să-ţi aducă ocară şi ducându-se la judecătorul cetăţii tatăl tău a minţit fără de ruşine că ai voit să o sileşti spre desfrânare. Dar tu nu te dezlipeai de Mirele tău cel ceresc strigându-l: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Umplându-se judecătorul de mânie şi trimiţând îndată să fii legată şi adusă la judecată împreună cu toţi monahii de sub ascultarea ta, ai răbdat ocară şi defăimare. Dar nevoind tu să se facă de batjocură haina călugărească ţi-ai sfâşiat haina rostind: „Se cuvine ca noi, călugării, să suferim cu mulţumire ocările, batjocura şi chinuirea trupului. Dar pentru ca să nu se facă de batjocură haina călugărească iată vă spun că sunt femeie; judecătorul este preaiubitul meu tată, soţia lui e mama mea, aceştia de lângă mine îmi sunt fraţi şi nu-i numesc robi”. Pentru aceasta îţi cântam:
Bucură-te, ceea ce nu ai dat somn genelor tale până nu ai omorât toată patima desfătării;
Bucură-te, că te-ai făcut lăcaş curat Ziditorului tău;
Bucură-te, statornicie fără clătinare;
Bucură-te, a călugărilor povăţuitoare;
Bucură-te, că ai arătat nebunia patimii celei trupeşti;
Bucură-te, apărătoarea hainei călugăreşti;
Bucură-te, că ai purtat candela fecioriei nestinsă;
Bucură-te, că părinţii tai văzându-te, cu bucurie mare s-au bucurat;
Bucură-te, că Domnul a pedepsit-o pe necredincioasa Melantia, foc trimiţând peste casa şi averea ei;
Bucură-te, că tatăl tau Filip, văzând cele petrecute, de toată mărirea, bogăţia şi desfătarea vieţii s-a lepădat;
Bucură-te, că împreună cu mama ta Claudia şi cu fraţii tăi s-au botezat;
Bucură-te, că şi el muceniceşte viaţa şi-a săvârşit;
Bucură-te, Muceniţă Eugenia de Dumnezeu binecuvântată!
Condacul al 6-lea:
Mărturisitor şi purtător de Dumnezeu devenind Filip, tatăl tău, Precuvioasă Eugenia, şi ritor bine grăitor fiind, pe mulţi din elinii cei mai de frunte i-a sfătuit şi i-a adus la Hristos, iar pe cei slabi la suflet şi pe cei ce se îndoiau în credinţă i-a întărit; şi împărţindu-şi averea, a lepădat dregătoria, ajungând păstor creştinilor din Alexandria. Dar din zavistia vrăjmaşului, fericitul episcop Filip a fost ucis în ascuns de urătorii de Dumnezeu păgâni care nu ştiau să cânte: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Strălucind tu cu duhul ai atras la tine mulţime de fecioare şi împreună cu ele ai slujit lui Hristos, Mirele cel ceresc, biruind toată patima şi urâciunea; pentru care noi, minunându-ne, să strigam:
Bucură-te, că ai trecut fără să te arzi prin focul ipitelor;
Bucură-te, că fără să ţi se înmoaie vitejia ai trecut prin apa cea nestatornică a clevetirii;
Bucură-te, că din toate nevoinţele ai ieşit biruitoare;
Bucură-te, că slăbiciunea femeiască ţi-a fost întărită de puterea lui Hristos;
Bucură-te, că celor curaţi cu fecioria le eşti ocrotitoare;
Bucură-te, că lui Hristos Îmăaratul tuturor, ai logodit multe fecioare;
Bucură-te, că le-ai dăruit Lui ca pe o zestre cuvântătoare;
Bucură-te, că pe toţi i-ai uimit cu lumina înţelepciunii;
Bucură-te, că pe mulţi i-ai condus să creadă luminat în Hristos, Lumina lumii;
Bucură-te, că ai risipit negura închinării la idoli;
Bucură-te, că nu încetezi să te rogi pentru noi, cei osteniţi de truda fără rânduială;
Bucură-te, că nu ne laşi pe noi, cei întunecaţi de întunericul acestui veac;
Bucură-te, Muceniţă Eugenia de Dumnezeu binecuvântată!
Condacul al 7-lea:
Voind fericita Claudia, maica ta, să se întoarcă în Roma, ai urmat-o împreună cu fraţii şi casa ta, făcându-vă acolo pricinuitoare de întoarcere la Dumnezeu pentru multe suflete, văduvele având scăpare la maica ta, iar fecioarele la tine, Sfântă Eugenia, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Văzând mărita Vasilisa viaţa ta cea purtătoare de Dumnezeu, pe tine cu dragoste te-a urmat, că s-a logodit cu Hristos părăsind toate desfătările trupeşti şi s-a învrednicit de bucuria mucenicilor. Pentru aceasta şi noi îţi cântam unele ca acestea:
Bucură-te, că ai lucrat la înmulţirea Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, că nu te-a oprit focul prigoanei păgânilor;
Bucură-te, că mulţime de inimi ai deschis dulcelui Mântuitor;
Bucură-te, că şi pe mărita Vasilisa cea de neam împărătesc ai adus-o Împăratului tuturor;
Bucură-te, că descoperire ai primit de la Domnul pentru mucenicia Vasilisei;
Bucură-te, că Sfânta Vasilisa ţi-a mărturisit descoperirea cea despre îndoita ta cunună mucenicească;
Bucură-te, că te-ai rugat cu înflăcărare pentru fecioarele încredinţate ţie;
Bucură-te, că eşti pururea rugătoare pentru cei ce-şi păzesc fecioria;
Bucură-te, că îi plângi pe cei ce aleg veselia cea vremelnică;
Bucură-te, că îi jeluieşti pe cei din durerea cea veşnică;
Bucură-te, că L-ai propovăduit pe Hristos prin viaţa ta;
Bucură-te, că te-ai mutat la lumina cea neînserată;
Bucură-te, Muceniţă Eugenia de Dumnezeu binecuvântată!
Condacul al 8-lea:
Locuind acum în locaşurile cele cereşti, mărită, lămurit te-ai învrednicit de desfătările raiului. Cu fecioarele şi cu muceniţele, curată fecioară Eugenia, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, că văzând nevoinţă străină să ne înstrăinam cu mintea la cer şi să cântăm: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Lămurit-ai tuturor adevărul Scripturilor celor de Dumnezeu insuflate, preacinstită Eugenia, îmbărbătând partea cea femeiască şi logodind lui Hristos mulţime nenumărată de fecioare care cu dragoste te-au urmat. Pentru aceasta îţi cântăm şi noi unele ca acestea:
Bucură-te, bucurie luminată de lumina cea neînserată;
Bucură-te, mireasa a lui Hristos cu inima curată;
Bucură-te, feciorielnică gingăşie cu har îmbărbătată;
Bucură-te, nevinovată copilă şi povăţuitoare preaînţeleaptă;
Bucură-te, duhovnicească ocrotitoare şi mângâietoare;
Bucură-te, că întunecimea necredinţei ai risipit;
Bucură-te, că fecioria ta în Hristos a rodit însutit;
Bucură-te, că Duhul Sfânt ţi-a dăruit har peste har;
Bucură-te, că lupta nu ţi-a fost în zadar;
Bucură-te, că eşti fecioară şi maică duhovnicească;
Bucură-te, că luminezi şi încălzeşti cu raze de iubire cerească;
Bucură-te, că ai biruit ceata cea idolească şi blestemată;
Bucură-te, Muceniţă Eugenia de Dumnezeu binecuvântată!
Condacul al 9-lea:
Dobândit-ai dorirea cea mai presus de minte şi de pricepere, ajungând inainte la dorita Lumina, Sfântă Muceniţă Eugenia, că încă în bezna temniţei fiind, razele strălucitoare ale Treimii celei stăpânitoare lămurit te-au luminat pe când cântai: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Ai înfierat cu tărie prin dumnezeieştile tale învăţături nebunia idolească prealăudată, logodind lui Hristos, Împăratul tuturor, mulţime nenumărată de fecioare, luminându-se cu sângiuirile muceniciei. Pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, făclie aprinsă de dorirea de Dumnezeu;
Bucură-te, candelă cu untdelemn de înţelepciune;
Bucură-te, potir de lumină plin de har sfinţitor;
Bucură-te, mireasă a Mirelui Mântuitor;
Bucură-te, dorire de mucenicie pentru Hristos;
Bucură-te, nădejde şi pentru noi cei păcătoşi;
Bucură-te, bucuria celor ce îţi urmează în călugărie;
Bucură-te, îndrumătoare a celor ce trăiesc în feciorie;
Bucură-te, floare binemirositoare a pustniciei;
Bucură-te, podoabă strălucitoare a muceniciei;
Bucură-te, mijlocitoare neobosită pentru cei căzuţi;
Bucură-te, liman al celor bolnavi şi deznădăjduiţi;
Bucură-te, Muceniţă Eugenia de Dumnezeu binecuvântată!
Condacul al 10-lea:
Purtând candela fecioriei nestinsă, întrutot-lăudată Muceniţă Eugenia, ca o jertfă fără prihană te-ai adus Stăpânului, dobandind cununa muceniciei; şi acum nu înceta rugându-te, ca prin rugăciunile tale să ne mântuim şi noi, cei ce te lăudăm şi cu dragoste te cinstim, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Hristos, Mirele tău, după cuviinţă te împodobeşte cu îndoite cununi, de Dumnezeu întelepţită Eugenia, şi Cel drept în cămara luminată pe drept te aşează, că încă în bezna lumii fiind ai dobândit lumina cea neînserată. Pentru aceasta îţi cântăm:
Bucură-te, că piatra cea mare singură de tine s-a dezlegat;
Bucură-te, că apa Tibrului nu te-a înecat;
Bucură-te, că întocmai ca Petru mergeai peste ape, dar nu te scufundai;
Bucură-te, că pentru Lumina lumii ai pătimit;
Bucură-te, că L-ai urmat şi te-ai luminat;
Bucură-te, că ai fost aprinsă de focul adus de Hristos pe pământ;
Bucură-te, că focul cel materialnic ţi s-a facut rob ascultător;
Bucură-te, că în zadar te-au aruncat chinuitorii în cuptor;
Bucură-te, că focul s-a facut răcoare şi nu te-a vătămat;
Bucură-te, că în temniţa cea întunecoasă Domnul luminii te-a cercetat;
Bucură-te, că Domnul milei rănile ţi-a vindecat şi în lumina Lui te-a îmbrăcat;
Bucură-te, că pâine albă şi mai dulce ca mierea de la îngeri ai primit;
Bucură-te, Muceniţă Eugenia de Dumnezeu binecuvântată!
Condacul al 11-lea:
Către dumnezeiasca răcoare ai ieşit trecând prin focul cel de nesuferit al chinurilor şi prin apa cea nestatornică a supărărilor preabună Muceniţă Eugenia; nu înceta să te rogi pentru noi cei cufundaţi în noroiul patimilor ca mântuindu-ne să cântăm împreună cu tine: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Închisă fiind în temniţă ţi s-a arătat Hristos zicând: „Eu sunt Cel ce am primit cruce şi moarte pentru tine, precum şi tu pentru dragostea Mea rabzi nişte cumplite munci ca acestea. De aceea de multe daruri şi de preamare slavă am să te învrednicesc în Împărăţia Mea cea veşnică şi te vei despărţi de lumea aceasta vremelnică şi stricăcioasă în ziua în care M-am nascut Eu om”. Pentru aceasta şi noi, nevrednicii, te lăudăm strigând:
Bucură-te, că te topeai ca ceara de focul dorului dumnezeiesc;
Bucură-te, că te revărsai ca un râu de dragoste către Mirele cel ceresc;
Bucura-te, ca apa Tibrului nu ţi-a stins focul iubirii de Hristos;
Bucură-te, că focul nu ţi-a ars trupul înflăcărat de iubire dumnezeiască;
Bucură-te, că de cutremurul rugăciunii tale capiştea idolească s-a prăbuşit;
Bucură-te, că şi idolii făcuţi de mână omenească s-au zdrobit;
Bucură-te, că toţi cu uimire s-au cutremurat;
Bucură-te, că Lumina lumii în bezna temniţei ţi-a vorbit;
Bucură-te, că pentru Naşterea Domnului vistieriile inimii ţi le-ai golit;
Bucură-te, că în loc de smirnă sângele ţi l-ai dăruit;
Bucură-te, că în locul aurului ai adus credinţă în focul Duhului curăţită;
Bucură-te, că în loc de tămâie ai adus duhul tău înmiresmat de rugăciune curată;
Bucură-te, Muceniţă Eugenia de Dumnezeu binecuvântată!
Condacul al 12-lea:
În râu bărbăteşte şi în foc cu tărie ai fost încercată; pe cele potrivnice firii cu tărie le-ai trecut slăvind pe Hristos şi cu dragoste şi credinţă cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Harul lui Dumnezeu strălucitor luminându-te te-a împodobit pentru locaşurile cereşti, pe care prin rugăciunile tale ajută-ne să le dobândim şi noi, cei ce-ţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, că ne vesteşti bucuria Naşterii Stăpânului;
Bucură-te, că lisus cel preadulce ţi-a îndulcit cu arătarea Sa chinul şi ţi-a vindecat rănile trupului;
Bucură-te, că de praznicul Naşterii Domnului păgânii ţi-au tăiat frumosul tău cap;
Bucură-te, că iubita ta maică şi cei din casă în locul numit „Calea romanilor” te-au îngropat;
Bucură-te, că moaştele tale împreună cu moaştele sfinţilor mucenici de tine mai înainte îngropaţi s-au odihnit;
Bucură-te, că plângându-te maica ta cu plângere multă, i te-ai arătat în vis strălucită şi împodobită şi de multe fecioare însoţita;
Bucură-te, că fericita Claudia mult s-a bucurat, iar tu vremea mutării la Domnul i-ai anunţat;
Bucură-te, că ai biruit cu harul slăbiciunea femeiască;
Bucură-te, mijlocitoare pentru toată neputinţa omenească;
Bucură-te, purtătoare de nebiruită putere dumnezeiască;
Bucură-te, călăuza luminată pentru cei ce rătăcesc încă pe cale;
Bucură-te, grabnic ajutătoare pentru cei ce caută alinare în rugăciunile tale;
Bucură-te, Muceniţă Eugenia de Dumnezeu binecuvântată!
Condacul al 13-lea:
O, Sfântă Cuvioasă Fecioară şi Muceniţă Eugenia, primeste acum de la noi această smerită şi puţină rugăciune de laudă pe care ţi-o aducem cu buze necurate şi scoate-ne cu rugăciunile tale din toată întunecimea păcatului, din toate nevoile şi durerile sufleteşti şi trupeşti, şi cere pentru noi de la Mirele tău să ne întărească în păzirea poruncilor Sale, să ne dăruiască mila Lui cea dumnezeiască şi să nu ne lepede în ziua cea înfricoşată a Judecăţii, ca împreună cu tine să-i cântăm: Aliluia! (de trei ori)
Apoi se citesc Icosul 1 şi Condacul 1.
Rugăciune către Sfânta Muceniţă Eugenia:
Sfântă Cuvioasă Fecioară şi Muceniţă Eugenia, mireasă cu totul frumoasă a lui Hristos Dătătorul frumuseţilor, Făcătorul de bine şi Mirele sufletelor, fiind tu înfrumuseţată cu ostenelile pustniceşti şi strălucind luminat cu luptele muceniceşti, întocmai cu îngerii petrecând pe pământ, cu ei dănţuieşti acum în casa Părintelui Ceresc! Te rugăm, luminată Fecioară şi Muceniţă, roagă-te lui Hristos Dumnezeu pentru noi, cei aflaţi în nevoile acestei vieţi trecătoare, să ne dăruiască harul Lui cel de viaţă dătător; cere pentru noi credinţă curată, viaţă luminată de har, răbdare în încercări, bărbăţie în luptele împotriva patimilor, tărie nestrămutată, bucuria împlinirii poruncilor dumnezeieşti, dragoste nefăţarnică, iubire de vrăjmaşi, smerenie şi blândeţe, iertare de păcate şi răspuns bun la înfricoşătoarea Judecată, ca să moştenim şi noi Lumina cea neînserată şi să proslăvim Numele cel Sfânt al Domnului, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Şi se face otpustul.
