sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Acatiste speciale fără dată (V)

Acatistul Noului Mucenic Valeriu Gafencu, Sfântul Închisorilor

Condacul 1:

Pe cel ce plinind cuvântul Evangheliei a strălucit, luminând ca o candelă din care s-au aprins mănunchiuri de lumânări în întunericul temniţelor, veniţi, iubitorilor de nevoinţe, să îl cinstim ca pe un dascăl al jertfelniciei, al răbdării şi al iubirii aducătoare de roadă, şi să îi cântăm: Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Icosul 1:

A ajuns până la noi propovăduirea ta, alesule mărturisitor: „Vă cheamă Domnul slavei la lumină, vă cheamă mucenicii-n veşnicii; fortificaţi Biserica creştină cu pietre vii, zidite-n temelii”. Şi vrând a urma îndemnului tău, ne rugăm ţie să fii grabnic apărător al nostru, ca să îţi putem cânta într-un glas:

Bucură-te, cunună a Bisericii şi comoară a neamului românesc;

Bucură-te, că eşti bucurie a credincioşilor şi dar dumnezeiesc;

Bucură-te, nou apostol care în temniţe ai propovăduit dreapta credinţă;

Bucură-te, că harismele tale le-ai ascuns sub veşmânt de umilinţă;

Bucură-te, rudenie a mucenicilor din primele veacuri creştine;

Bucură-te, că pământul Basarabiei se slăveşte prin tine;

Bucură-te, că din anii copilăriei ai stat sub cereasca binecuvântare;

Bucură-te, că spre slujirea Domnului şi a aproapelui ai avut chemare;

Bucură-te, că tinereţea ta a fost pecetluită de feciorie şi jertfelnicie;

Bucură-te, că luptându-te cu ispitele ai fost iubitor de curăţie;

Bucură-te, că din curajul tatălui tău ai învăţat să stai tare în necazuri;

Bucură-te, că nu te-ai temut nici de moarte, nici de chinuri;

Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 2-lea:

Având mare cinstire faţă de Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, nu te-ai sfiit a spune altora: „Maica Domnului îmi împlineşte rugăciunile”, pentru a spori în ei nădejdea în ocrotirea sa cerească. Iar ea, arătându-ţi-se în temniţă în chip minunat, a răspuns evlaviei tale, zicându-ţi: „Eu sunt dragostea ta! Să nu te temi! Să nu te îndoieşti! Biruinţa va fi a Fiului meu!”. Pentru aceasta noi, văzând cum Dumnezeu a rânduit să fii întărit pentru a-ţi duce crucea fără cârtire, Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Ai văzut-o pe Preacurata Fecioară, nădejdea celor deznădăjduiţi şi bucuria celor întristaţi, dând mărturie că Hristos a sfinţit închisoarea în care ai pătimit pentru El, împreună cu alţi mucenici, mireni, monahi sau preoţi, pentru ca din jertfa voastră să ia pildă cei de acum şi cei ce vor veni după noi. Cuvintele ei sfinte alungă de la noi orice îndoială în sfinţenia ta, şi pentru aceasta te lăudăm aşa:

Bucură-te, că fiind ocrotit de Maica Domnului temniţa în chilie o ai schimbat;

Bucură-te, a jertfelniciei mireasmă pe care Dumnezeu în lume o a împrăştiat;

Bucură-te, tânăr care ai căutat iubirea cea netrecătoare;

Bucură-te, că virtuţile tale străluceau în faţa celorlalţi ca un soare;

Bucură-te, că Preacurata Fecioară pe calea curăţiei te-a călăuzit;

Bucură-te, că sub sfântul ei acoperământ viaţă cuvioasă ai trăit;

Bucură-te, încredinţarea celor ce aleg calea fecioriei;

Bucură-te, mlădiţă a smereniei şi floare a bucuriei;

Bucură-te, că i-ai cinstit pe sfinţi şi în soborul lor ai intrat;

Bucură-te, chivot peste care Duhul Sfânt S-a revărsat;

Bucură-te, că plângându-ţi păcatele ai cunoscut al umilinţei fior;

Bucură-te, că flacăra inimii tale a fost aprinsă de cerescul dor;

Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 3-lea:

Învăţător înţelept te-ai arătat, zicând că „orice bucurie adevărată se câştigă cu preţ de jertfă; orice cetate se cucereşte cu bărbăţie, cu credinţă, cu îndrăzneală, cu încredere în misiunea dată de Dumnezeu şi mai ales cu rugăciune”. Pentru care noi, hrănindu-ne cu învăţăturile tale, Îi cântăm lui Dumnezeu, Celui ce te-a înţelepţit: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Filă de Filocalie scrisă cu sânge şi dascăl iscusit al rugăciunii lui Iisus ai fost, mucenice, arătându-te urmaş tainic al marilor Părinţi din vechime. Ai aflat pacea inimii şi i-ai încurajat şi pe alţii să o caute, zicând: „în luptă cu puterile întunericului, cu gândul la Dumnezeu, mi-am găsit pacea în rugăciune”. Iar noi, vrând să mergem pe drumul pe care ai mers şi tu, îţi zicem:

Bucură-te, că prin rugăciunea lui Iisus inima ta a devenit altar;

Bucură-te, că rugându-te neîncetat sufletul tău s-a umplut de har;

Bucură-te, că rugându-te Sfântului Arhanghel Mihail înger în trup ai devenit;

Bucură-te, că de frumuseţile Împărăţiei cerurilor sufletul tău a fost rănit;

Bucură-te, binecuvântare pentru cei împreună-pătimitori cu tine;

Bucură-te, pururea îndemnătorule spre facerea de bine;

Bucură-te, rugătorule pentru cei ce vroiau să se mântuiască;

Bucură-te, că de râvna nemăsurată îi sfătuiai să se ferească;

Bucură-te, că cei ce te cinstesc se minunează de vieţuirea ta;

Bucură-te, că împreună cu cetele îngereşti încep a te lăuda;

Bucură-te, rug aprins de Dumnezeul cel viu în pustia temniţei;

Bucură-te, că prin rugăciunile tale scăpăm de patima desfrâului şi a mâniei;

Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 4-lea:

Pentru nevoinţele, pătimirile şi rugăciunile tale ai primit harisma vederii cu duhul, de care lucru s-au bucurat cei ce sufereau împreună cu tine. Şi unuia dintre aceştia i-ai proorocit: „va veni un moment în viaţa ta când inima ta va cânta singură rugăciunea”, iar la împlinirea cuvintelor tale el I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Zăcând pe patul de suferinţă, în noaptea Sfintelor Paşti, ai văzut prin darul lui Dumnezeu la depărtare pe credincioşii care veneau de la schit după slujbă, coborând cu lumânările aprinse. Prin care minune cei închişi cu tine au înţeles măsura sporirii tale, că lanţurile şi zidurile temniţei nu puteau închide sufletul tău curat. Şi pentru aceasta te lăudăm, zicând:

Bucură-te, că Duhul Sfânt în inima ta s-a sălăşluit;

Bucură-te, că Dumnezeu de mari daruri te-a învrednicit;

Bucură-te, că multe din cele viitoare dinainte le-ai cunoscut;

Bucură-te, că ziua trecerii tale la Domnul mai înainte o ai ştiut;

Bucură-te, că cel căruia i-ai destăinuit această taină de sporirea ta s-a încredinţat;

Bucură-te, că la împlinirea proorocirii mărturie despre sfinţenia ta a dat;

Bucură-te, că vestea despre harismele tale în temniţă s-a răspândit;

Bucură-te, că fugind de patima mândriei talanţii primiţi de sus i-ai înmulţit;

Bucură-te, că prin darul primit de la Domnul celor ce se roagă ţie le vii în ajutor;

Bucură-te, că cei ce îţi cer cele de folos cunosc că eşti de minuni făcător;

Bucură-te, că lepădându-te de bucuriile lumeşti ai primit harisme cereşti;

Bucură-te, că acum împreună cu îngerii pe Dumnezeu Îl preamăreşti;

Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 5-lea:

Celor care te îndemnau, în ultimele zile ale vieţii tale sfinte, să-ţi cruţi puţina vlagă care-ţi rămăsese şi să vorbeşti cât mai puţin, le-ai cerut: „Nu-mi luaţi această bucurie, căci pentru a-L mărturisi pe Hristos trăiesc; şi de trăiesc, prin mila Lui trăiesc, şi fără să vă arăt dragostea pe care v-o port nu ar mai avea rost să trăiesc”. Şi noi, văzând în tine icoana iubirii celei nefăţarnice, Îl lăudăm pe Dumnezeu, Cel ce a pus inima ta această virtute de mare preţ, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Ai fost pildă pentru cei închişi împreună cu tine, smerindu-te şi pu-nând binele aproapelui înaintea binelui tău. Ai iubit învăţăturile Sfintei Scripturi şi ţi-ai modelat viaţa după cuvintele lui Hristos, jertfindu-te pentru aproapele tău şi urcând pe scara virtuţilor, şi pentru aceasta te lăudăm:

Bucură-te, că dăruind altora, de la Dumnezeu înmulţit ai dobândit;

Bucură-te, că dând haina de pe tine celui lipsit lui Hristos I-ai dăruit;

Bucură-te, că precum cei doi bani ai văduvei pomana ta s-a socotit;

Bucură-te, că cei care au aflat de fapta iubirii tale s-au umilit;

Bucură-te, dătătorule de bună voie care ai primit răsplata dumnezeiască;

Bucură-te, arătătorule al drumului spre Împărăţia cerească;

Bucură-te, că urmând cuvântului Evangheliei te-ai arătat chip al milosteniei;

Bucură-te, că ruşinându-ne de faptele tale fugim de patima lăcomiei;

Bucură-te, ostaş al lui Hristos care pentru dragostea Lui te-ai jertfit;

Bucură-te, sfinte mucenice, că fapta ta în inimile noastre a odrăslit;

Bucură-te, că prin rugăciunile tale inimile noastre împietrite ca ceara se topesc;

Bucură-te, că spre facerea de bine chiar şi cei tari de cerbice se sârguiesc;

Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 6-lea:

Am auzit sfătuirea ta plină de înţelepciune: „În toate împrejurările roagă-te lui Dumnezeu să se împlinească voia Lui”. Şi vrând să aflăm şi să facem voia dumnezeiască, lepădându-ne de voia noastră şi ferindu-ne de ispitele celui viclean, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Nou Iov fiind, sfinte, cu multă răbdare ai purtat crucea bolii, arătându-ne şi nouă cum trebuie să primim încercările care vin asupra noastră. Din îngăduinţa lui Dumnezeu ai răbdat chinuri muceniceşti când doctorul a tăiat trupul tău fără ca leacul amorţitor să-şi fi făcut lucrarea, de care lucru uimindu-ne, îţi cântăm:

Bucură-te, că răbdând dureri înfricoşătoare ai cugetat la Cel răstignit;

Bucură-te, că diavolul deznădejdii să te îngenuncheze nu a reuşit;

Bucură-te, leac trimis de Dumnezeu trupului de boală apăsat;

Bucură-te, liman al celor îngreuiaţi de boli de nevindecat;

Bucură-te, că de la bolnavii care se roagă ţie nerăbdarea o izgoneşti;

Bucură-te, că pe cei ce îi îngrijesc pe bolnavi îi răsplăteşti;

Bucură-te, nou doctor fără de arginţi care prin rugăciune dai tămăduire;

Bucură-te, că eşti diavolilor prigonitor şi celor îndrăciţi izbăvire;

Bucură-te, că de voia noastră ne-ai sfătuit să ne lepădăm;

Bucură-te, că voia Domnului ne-ai cerut să o îmbrăţişăm;

Bucură-te, că ne îndemni să părăsim toată grija cea lumească;

Bucură-te, că ne întăreşti să facem voia dumnezeiască;

Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 7-lea:

„Sfârşitul vieţii mele este o ultimă mărturisire ortodoxă. M-aş bucura mult să reveniţi la Biserica cea adevărată”, i-ai zis de pe patul de moarte doctorului înşelat de învăţăturile ereticului Luther şi te-ai rugat pentru venirea sa în Biserica cea adevărată. Voind a ne împărtăşi din râvna ta pentru mântuirea celor ce stau departe de Adevăr, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

„Cine crede fără a fi şi un misionar, acela n-a cunoscut frumuseţea credinţei” - ai spus, mucenice, aprinzând în noi focul mărturisirii lui Hristos. Şi ai întărit prin faptele tale aceste cuvinte, căci te-ai jertfit din iubire pentru un pastor evreu, rugându-te ca el să devină fiu al Sfintei Biserici şi dăruindu-i lui medicamentele care ţi-ar fi putut salva viaţa trupească. Pentru această iubire fără de margini îţi cântăm:

Bucură-te, că în ţarina Domnului ai fost neobosit lucrător;

Bucură-te, că în întunericul temniţei ai fost luminător;

Bucură-te, cel ce pastorului evreu i-ai arătat iubire mucenicească;

Bucură-te, că jertfa ta în sufletele noastre a început să rodească;

Bucură-te, păzitor viteaz al predaniilor bisericeşti;

Bucură-te, cel ce învăţăturilor neortodoxe te împotriveşti;

Bucură-te, că iubindu-i pe eretici ai defăimat noianul rătăcirilor;

Bucură-te, că fără teamă ai vădit felurimea minciunilor lor;

Bucură-te, că ascultându-te pe tine unii oameni de păcatele lor s-au pocăit;

Bucură-te, că după ce au crezut propovăduirii tale în nădejdea Învierii au adormit;

Bucură-te, că de osândă şi de chinurile veşnice s-au izbăvit;

Bucură-te, că înaintea lui Dumnezeu despre faptele tale cele bune au mărturisit;

Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 8-lea:

Valurile vieţii ne aruncă în vâltoarea patimilor, neînfricatule mărturisitor, şi ne este mai uşor să alegem calea cea largă, spre care ne cheamă necuratul diavol. Dar păstrăm în inimile noastre cuvântul tău: „Trebuie să înfrunţi păcatul până la sânge. Aşa te naşti din nou. Nu există cale de compromis”, şi ducând lupta cea bună Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

„Cum vei putea rezista la marile încercări la care suntem supuşi, dacă nu poţi rezista ispitei fumatului?”, l-ai întrebat pe tânărul care nu-şi dădea seama că prin patima sa îndepărta de la el harul dumnezeiesc; şi acesta, smerindu-se în faţa mustrării tale, nu numai că şi-a înţeles greşeala, ci şi-a schimbat întreaga viaţă. Iar noi, luând aminte la îndreptarea lui şi rugându-ne ţie să ne ajuţi să ne izbăvim de toate patimile, te lăudăm aşa:

Bucură-te, că cei ce te cinstesc mintea de gândurile cele rele şi-o păzesc;

Bucură-te, că lepădând înţelepciunea acestui veac se sfinţesc;

Bucură-te, că scriind pentru noi îndreptarul de spovedanie ai vădit hăţişul păcatelor;

Bucură-te, cel ce eşti stavilă în faţa patimilor şi a poftelor;

Bucură-te, că pentru a scăpa de povara păcatelor la scaunul spovedaniei ne-ai îndrumat;

Bucură-te, că pe oameni să facă ascultare de duhovnic i-ai îndemnat;

Bucură-te, că de împărtăşirea cu nevrednicie cu Sfintele Taine ne fereşti;

Bucură-te, că furtuna patimilor noastre prin rugăciune o potoleşti;

Bucură-te, cel ce în vremuri de desfrâu ai fost pildă de curăţie;

Bucură-te, că nelegându-te de bogăţiile lumeşti ai fost iubitor de sărăcie;

Bucură-te, cel ce, fără să fii monah, ai ţinut voturile monahiceşti;

Bucură-te, că ajungând la sfinţenie spre sfinţenie ne călăuzeşti;

Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 9-lea:

Vrând să ne trezeşti din amorţeala care ne-a cuprins, robule al lui Dumnezeu, ai scris că „păcatul este a doua răstignire adusă Mântuitorului; acum Îl scuipă în faţă cei ce sunt botezaţi, acum cununa de spini I-o pun cei ce se numesc creştini, acum Îi dau palme, acum Îi bat piroanele, acum Îl împung cu suliţa cei pentru care a suferit batjocoriri şi bătăi şi pentru care Şi-a dat sângele pe Golgota”. Ca să fim feriţi de o astfel de cădere, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

„Creştinii nu pot primi pacea ispititoare a Satanei, creştinii nu vor primi decât pacea lui Hristos, oricât de multe sacrificii li se vor cere”, răsuna în temniţe cuvântul tău, precum al Botezătorului în pustie. O, mucenice, vom şti oare să primim cuvântul tău, când Irozii vremurilor noastre ne vor cere să primim pacea cea mincinoasă prin lepădarea de Hristos? Pentru ca să rămânem tari la vreme de încercare, ne rugăm ţie:

Bucură-te, că pentru pacea cea după Dumnezeu te-ai nevoit;

Bucură-te, că liniştea ta şi pe paznicii temniţei i-a îmblânzit;

Bucură-te, sabie a cuvântului mustrătoare a fărădelegilor;

Bucură-te, adevăr care împrăştie norii minciunilor;

Bucură-te, mângâiere în vremurile de tulburare;

Bucură-te, a făţărniciei pierzătoare de suflet certare;

Bucură-te, dreptar de vieţuire a mirenilor;

Bucură-te, veghetor tainic al mănăstirilor;

Bucură-te, al preoţilor ajutător în propovăduire;

Bucură-te, a ierarhilor râvnitori sprijinire;

Bucură-te, cărare spre Răsăritul răsăriturilor;

Bucură-te, făclie a iubitorilor de adevăr şi ucenic al Adevărului;

Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 10-lea:

„Sunt fericit că mor pentru Hristos. Totul e o minune. În măsura în care mi se va îngădui, de acolo de unde mă voi afla mă voi ruga pentru voi şi voi fi alături de voi”, ai spus în ultima zi a vieţii tale, mărturisind grija ta pentru cei apropiaţi ţie. Iar noi, cugetând la slăvitul tău sfârşit, Îi cântăm Celui ce te-a chemat în Împărăţia Sa: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Fiind prigonit pentru Hristos, ai mărturisit că îl simţi ca prieten al tău pe fiecare suflet care se gândeşte la tine cu iubire creştinească. Oare iubirea şi cinstirea noastră nu le vei primi? Îndrăznind, ne rugăm ţie, sfinte, cerându-ţi să primeşti şi puţinele noastre laude:

Bucură-te, că sufletul tău de frumuseţile veşnice se desfătează;

Bucură-te, prieten al celor care poveţele tale le urmează;

Bucură-te, cel ce împreună cu cetele sfinţilor te rogi pentru noi;

Bucură-te, că prin rugăciunile tale ne izbăvim din nevoi;

Bucură-te, că în temniţă pe cei şovăitori în credinţă i-ai întărit;

Bucură-te, că pe cei îndărătnici prin răbdare i-ai biruit;

Bucură-te, cel ce nu te-ai scârbit când pe nedrept ai fost defăimat;

Bucură-te, cel ce în faţa prigonitorilor îndrăzneală ai arătat;

Bucură-te, că încă în trup fiind ai pregustat veşnica fericire;

Bucură-te, că văzând sporirea ta, ceilalţi s-au umplut de uimire;

Bucură-te, sămânţă a sfinţeniei sădită pe al temniţei pământ;

Bucură-te, slujitor credincios al Noului Legământ;

Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 11-lea:

S-a adeverit cuvântul tău, sfinte, că „moartea pentru Hristos aduce fericirea vieţii veşnice”. Căci părăsind tu această lume, unul dintre cei cu care împreună ai pătimit te-a văzut în vis urcând la cer pe un tron luminat, şi aflând apoi de trecerea ta la Domnul, I-a cântat Iubitorului de oameni: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

„Aici va fi într-o zi loc de pelerinaj”, a proorocit Cuviosul Gherasim, cerându-ţi să te rogi pentru el. Şi de la acest slăvit mărturisitor, care de la stăreţia Tismanei a ajuns în temniţa de la Târgu Ocna, fiindu-ţi frate de suferinţă, învăţându-ne a-ţi cere să te rogi şi pentru noi, zicem către tine:

Bucură-te, cel ce cu dreptate sfânt al închisorilor ai fost numit;

Bucură-te, că prin sfinţenia ta marilor mucenici te-ai asemuit;

Bucură-te, că mulţimea pelerinilor care vin la Târgu Ocna a sporit;

Bucură-te, că profeţia Cuviosului Gherasim despre temniţa aceasta s-a împlinit;

Bucură-te, că împreună cu noii mărturisitori din toată lumea pe Hristos Îl slăveşti;

Bucură-te, că de tine se bucură soborul mucenicilor din temniţele româneşti;

Bucură-te, că pe noii mucenici ne-ai îndemnat să-i cinstim;

Bucură-te, că urmând povaţa ta mult folos agonisim;

Bucură-te, prin rugăciune nerăbdarea celor închişi cu tine în răbdare s-a schimbat;

Bucură-te, că pe aceştia precum Sfântul Dimitrie pe Nestor i-ai bine-cuvântat;

Bucură-te, că împreună cu tine răsplata cea cerească o au primit;

Bucură-te, că întărindu-se în credinţă Adevărul cel veşnic L-au mărturisit;

Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 12-lea:

Femeii care şi-a riscat viaţa, venind la tine pe ascuns într-o noapte, i-ai cerut: „Vă rog să mărturisiţi oamenilor şi familiei mele dragi că am crezut până la sfârşit, că sunt împăcat, că-mi dau viaţa pentru Hristos şi pentru semeni”. Şi noi, luând îndrăzneala de a mărturisi oamenilor despre păti-mirile tale muceniceşti, Îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Sfinte Mucenice Valeriu, încredinţaţi fiind de sfinţenia ta, ne rugăm lui Dumnezeu ca prin rugăciunile tale să ne dea putere să punem început bun mântuirii noastre. Credem că tu te rogi pentru tot omul ce aleargă la tine cu nădejde, şi pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, crin ales între florile muceniciei;

Bucură-te, că de la tristeţe ai ajuns în Împărăţia bucuriei;

Bucură-te, pentru vremurile de pe urmă far strălucitor;

Bucură-te, mijlocitor pentru noi în faţa Dreptului Judecător;

Bucură-te, mângâiere cerească celor aflaţi în focul ispitelor;

Bucură-te, că vădeşti şi ruşinezi degrabă lucrarea diavolilor;

Bucură-te, pavăză tare la vreme de prigoană a creştinilor;

Bucură-te, cel ce ne îndemni să mergem pe urmele mucenicilor;

Bucură-te, roadă a Evangheliei răsărită în neamul românesc;

Bucură-te, că dreptslăvitorii de alte neamuri cu evlavie te cinstesc;

Bucură-te, că lauda ta în toată Biserica se vesteşte;

Bucură-te, că prin tine Hristos Se preamăreşte;

Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, Sfinte Valeriu, cunună a mucenicilor români din prigoana celui de-al douăzecilea veac, fii apărătorul nostru ceresc! Vezi, sfinte, cursele diavolului cele amăgitoare, vezi patimile care ne împresoară, vezi neputinţa sufletelor noastre. Dar vezi şi nădejdea noastră în ajutorul cel de sus, şi vino şi scoate-ne din focul încercărilor, ca ajungând în Împărăţia cea cerească să Îi cântăm împreună cu tine Dumnezeului celui viu: Aliluia! (de trei ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul 1:

A ajuns până la noi propovăduirea ta, alesule mărturisitor: „Vă cheamă Domnul slavei la lumină, vă cheamă mucenicii-n veşnicii; fortificaţi Biserica creştină cu pietre vii, zidite-n temelii.” Şi vrând a urma îndemnului tău, ne rugăm ţie să fii grabnic apărător al nostru, ca să îţi putem cânta într-un glas:

Bucură-te, cunună a Bisericii şi comoară a neamului românesc;

Bucură-te, că eşti bucurie a credincioşilor şi dar dumnezeiesc;

Bucură-te, nou apostol care în temniţe ai propovăduit dreapta credinţă;

Bucură-te, că harismele tale le-ai ascuns sub veşmânt de umilinţă;

Bucură-te, rudenie a mucenicilor din primele veacuri creştine;

Bucură-te, că pământul Basarabiei se slăveşte prin tine;

Bucură-te, că din anii copilăriei ai stat sub cereasca binecuvântare;

Bucură-te, că spre slujirea Domnului şi a aproapelui ai avut chemare;

Bucură-te, că tinereţea ta a fost pecetluită de feciorie şi jertfelnicie;

Bucură-te, că luptându-te cu ispitele ai fost iubitor de curăţie;

Bucură-te, că din curajul tatălui tău ai învăţat să stai tare în necazuri;

Bucură-te, că nu te-ai temut nici de moarte, nici de chinuri;

Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

şi Condacul 1:

Pe cel ce plinind cuvântul Evangheliei a strălucit, luminând ca o candelă din care s-au aprins mănunchiuri de lumânări în întunericul temniţelor, veniţi, iubitorilor de nevoinţe, să îl cinstim ca pe un dascăl al jertfelniciei, al răbdării şi al iubirii aducătoare de roadă, şi să îi cântăm: Bucură-te, multpătimitorule Valeriu, întărire a celor prigoniţi pentru Hristos!

Rugăciune:

Sfinte Valeriu, noule mărturisitor al credinţei în Hristos, la tine alergăm ca la un grabnic ajutător al tuturor celor ce se roagă ţie. Vezi, sfinte, durerile noastre, vezi neputinţele noastre, vezi puţinătatea credinţei noastre, şi nu te scârbi de lenevia şi nimicnicia noastră.

Ne rugăm ţie, sfinte, grăbeşte de ne ajută cu neîncetatele şi sfintele tale rugăciuni şi ne sprijineşte pe noi. Ştim că ai pătimit grele prigoniri pentru dragostea lui Hristos, dar prin răbdarea lor ai aflat dar de la Dumnezeu şi astăzi vieţuieşti în lumina raiului. Faptele tale binecuvântate ne-au făcut să te chemăm în ajutor. Suntem încredinţaţi că pe tot cel ce aleargă la tine, cerând cu credinţă ajutor, nu-l treci cu vederea.

Ridică-ne din groapa fricii, în care ne-a aruncat vrăjmaşul diavol, ridică-ne pe calea mărturisirii credinţei în Dumnezeul cel adevărat. Fii nouă pildă, fii nouă îndrumător, că iscusite sunt cursele vrăjmaşului şi nu ne pricepem să ne ferim de ele. Roagă-te să fim feriţi de înşelare şi să primim de la Dumnezeu darul dreptei socoteli. Pe cei căzuţi în păcate ajută-i prin rugăciunile tale să se pocăiască, aşa cum i-ai ajutat prin cuvânt pe păcătoşii pe care i-ai întâlnit în temniţele prin care ai trecut.

Roagă-te, sfinte mucenice, pentru duhovnicii noştri, să ne călăuzească pe calea cea dreaptă. Roagă-te pentru toţi preoţii şi diaconii, să le dea Dumnezeu curajul de a semăna cuvântul Evangheliei acolo unde trebuie. Roagă-te pentru ierarhii ortodocşi, să păstorească turma cu frică de Dumnezeu, fără a se teme de mai marii lumii acesteia. Ai grijă, Sfinte Valeriu, de toţi monahii şi de toate monahiile, fiindu-le sprijinitor şi ocrotitor, ca avându-te pe tine împreună rugător să sporească în nevoinţă şi virtute.

Ai grijă, sfinte, de toţi cei prigoniţi pentru Hristos, să rabde cu răbdare mucenicească, fără să cârtească. Şi ai grijă şi de prigonitorii lor, rugându-te pentru ei, aşa cum te-ai rugat şi pentru cei ce te-au prigonit pe tine.

Întăreşte-ne, sfinte, în lupta pe care o ducem pentru mântuirea noastră, ca mulţumindu-ţi ţie să lăudăm şi să binecuvântăm şi să slăvim întru-tot-lăudatul şi preaputernicul nume al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Rugăciune pentru proslăvirea noilor mucenici:

Doamne, Dumnezeul nostru, Cel ce i-ai păzit pe cei trei tineri şi pe Daniel în cuptorul cel de foc, Cel ce i-ai întărit pe mărturisitorii ultimei prigoane să dea mărturia cea bună în faţa prigonitorilor, primeşte de la noi această puţină rugăciune.

Sădeşte, Hristoase Dumnezeule, jertfa lor ca o sămânţă pe pământul inimii noastre. Să fie această sămânţă aducătoare de roadă bună, să ne fie nouă spre început bun mântuirii şi dătătoare de curajul mărturisirii adevărului în faţa celor care îl batjocoresc. Fă, Doamne, ca pilda lor să nu fie dată uitării, ci din ea să se hrănească fiii Bisericii celei dreptslăvitoare. Fă ca virtuţile şi jertfa lor să mustre lenevia şi negrija noastră, şi să primim această mustrare spre îndreptarea noastră.

Cerut-a oarecând Sfânta Maria Magdalena trupul Tău, zicând Grădinarului: „Doamne, spune-mi unde l-ai pus, şi eu îl voi lua”. Tot aşa noi că-dem înaintea Ta, rugându-ne Ţie cu nădejdea că ne vei ierta îndrăzneala şi nu vei trece cu vederea cererea noastră: „Doamne, arată-ne nouă locurile în care se află sfintele moaşte ale mărturisitorilor Tăi, ca aflându-le să le cinstim cu evlavie”. Şi dacă din pricina păcatelor noastre nu am fost vred-nici să ne închinăm lor, ne rugăm Ţie cu zdrobire de inimă, Doamne, să nu laşi sfintele moaşte ale robilor Tăi să zacă în uitare, ci scoate-le la lumină, pentru a primi închinarea cuvenită.

Ca închinându-ne cu evlavie, să ne putem bucura şi de cinstirea lor în Biserica Ta, după cum li se cuvine, împreună cu a cetelor de sfinţi mucenici şi mucenice. Şi împreună cu ei să Îţi aducem slavă, cinste şi închină-ciune Ţie, Dumnezeului cel în Treime lăudat, Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururi şi în vecii vecilor. Amin!

Acatistul Sfântului Necunoscut de la Mănăstirea Neamţ

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin!

Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin! Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin!

După aceea:

Condacul 1:

Cela ce prin descoperire dumnezeiască ne-ai fost arătat ridicându-se pietrele, dar prin smerenie nu ai vrut să fii cunoscut ca pildă de viaţă a celui ce trăieşte neştiut de oameni, ne întăreşte păzindu-ne de ispitele aduse de vrăjmaşul mântuirii noastre pe noi cei ce-ţi cântăm: Bucură-te sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mântuire tainic te rogi!

Icosul 1:

Făcătorul îngerilor şi al oamenilor, purtătorul de grijă al mântuirii noastre, prin a sa pronie te-a dat pe tine, Sfinte, spre mângâierea sufletelor noastre, pentru care îţi cântăm;

Bucură-te, că ai fost aflat în chip minunat;

Bucură-te, că pietrele cele necuvântătoare vorbesc despre sfinţenia ta;

Bucură-te, că precum pietrele de pe osemintele tale s-au ridicat aşa şi negura păcatelor o ridici de pe sufletele noastre cu rugăciunile tale;

Bucură-te, bucuria lavrei Neamţului;

Bucură-te, cel ce cu rugăciunile tale înmoi inimile noastre de piatră;

Bucură-te, că ai fost aflat de fraţii tăi călugări;

Bucură-te, că mângâiere a adus în sufletele noastre descoperirea Sfintelor tale moaşte;

Bucură-te, că în vreme de prigoană nouă spre mângâiere te-a dat Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mântuire tainic te rogi!

Condacul al 2-lea:

Nimeni nu-ţi cunoaşte viaţa, decât Dumnezeu şi puterile nevăzute, dar sfinţenia se vădeşte prin minunile şi binefacerile care lucrează în cei ce sunt bine plăcuţi Lui. De aceea, împreună cu tine îi cântăm lui Dumnezeu, ce te-a proslăvit: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Ostenelile şi nevoinţele tale nu sunt arătate pentru a ne da pildă căci noi să nu arătăm virtuţile noastre, pentru care îţi aducem acestea:

Bucură-te, cel ce izgoneşti necredinţa;

Bucură-te, cel ce risipeşti deznădejdea;

Bucură-te, celor întristaţi, veselie duhovnicească;

Bucură-te, mustrător celor necinstitori de cele sfinte;

Bucură-te, că pildă de smerenie ne este prin ascunderea în taină a numelui tau;

Bucură-te, că ne eşti întărire în nevoinţă;

Bucură-te, că ne ajuţi când suntem la îndoială;

Bucură-te, mare nădejde celor asupriţi;

Bucură-te, Sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mântuire tainic te rogi!

Condacul al 3-lea:

Lui Dumnezeu i se aduce laudă, Care te-a descoperit minunat prin negrăite judecaţi, în vreme de tulburare, nouă celor ce cântăm: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

După ce v-au fost scoase din locul de unde se odihneau osemintele tale, Sfinte, s-au şi ascuns acestea ca o comoară de mare preţ pentru care cântăm:

Bucură-te, că după ce s-au descoperit Sfintele Tale Moaşte în Paraclisul Sfântul Gheorghe au stat;

Bucură-te, că şi în tezaur ai fost dus;

Bucură-te, că împreună cu alte Sfinte Moaşte la un loc ai stat;

Bucură-te, că n-ai fost găsit de duşmanii credinţei;

Bucură-te, că prin iconomia dumnezeiască şi după, moaştele tale au stat ascunse;

Bucură-te, că bucurie ai adus părinţilor din lavra Neamţ;

Bucură-te, că ai astupat gurile rău grăitoare;

Bucură-te, că ne ajuţi alungând de la noi deznădăjduirea;

Bucură-te, Sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mântuire tainic te rogi!

Condacul al 4-lea:

Mintea ta, Sfinte, întru smerenie a plecat din trup, iar la proslăvirea ta, întru smerenie te-ai descoperit aducând laudă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Dorind ca şi după petrecerea ta de aici să foloseşti oamenilor şi să-i mângâi în necazuri, te-ai descoperit nouă, pentru cele de laudă aducându-ţi, cântări aşa:

Bucură-te, cel ce pe cei ce se nevoiesc îi întăreşti;

Bucură-te, că pe cei slabi îi întăreşti;

Bucură-te, că conştiinţele adormite la viaţă le trezeşti;

Bucură-te, liman lin în mijlocul grijilor pământeşti;

Bucură-te, rugător pentru cei din nevoi şi scârbe;

Bucură-te, că tainic ajuţi celor ce se roagă ţie;

Bucură-te, mijlocitorul la Împăratul ceresc;

Bucură-te, cel ce alini suferinţele cele greu de purtat al inimilor îndurerate;

Bucură-te, Sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mântuire tainic te rogi!

Condacul al 5-lea:

Doritor al Împărăţiei Cerurilor te-ai făcut prin virtuţi sfinte numai de Dumnezeu ştiute, pe care roagă-L să dobândim şi noi, ca împreună cu tine să-i cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Următor al Lui Hristos te-ai făcut prin smerenie şi iubire înflăcărată, pentru care te-ai descoperit nouă, ajutor mântuirii făcându-te nouă, pentru care zicem acestea:

Bucură-te, că te milostivesti pentru cei fără ajutor;

Bucură-te, lecuire sfânta aduci celor ce cu evlavie saruta Sfintele Tale Moaste;

Bucură-te, bucuria celor ce te cinstesc;

Bucură-te, izbăvire grabnică, atunci când ajutorul omenesc este deşert;

Bucură-te, împreună locuitor cu îngerii;

Bucură-te, căci ai moştenit viaţa cea adevărată;

Bucură-te, că pe noi din prăpastia lumii şi a plăcerilor ne tragi, povăţuindu-ne către limanul ceresc;

Bucură-te, că nu uiţi pe fraţii tăi ce sunt în neputinţă;

Bucură-te, Sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mântuire tainic te rogi!

Condacul al 6-lea:

Vieţuind în această vale a plângerii cu viaţă plăcută lui Dumnezeu, te-ai făcut moştenitor bunătăţilor celor nepieritoare pentru care roagă-te lui Dumnezeu pentru noi împreună cu tine să cântăm în Împărăţia Lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Bine ai ştiut, binecuvântate, a-ţi cârmui corabia sufletului şi a înainta spre limanul păcii, Hristos, pentru care cântare aducem:

Bucură-te, că pe cei ce-ţi slujesc de mari daruri îi învredniceşti;

Bucură-te, că eşti ocrotitor al acestei Lavre;

Bucură-te, că nimic nu te-a împiedicat ca să te faci plin de Duhul Sfânt;

Bucură-te, că nu laşi neascultate rugile noastre;

Bucură-te, că la limanul lin, Hristos ai ajuns;

Bucură-te, că de ispitele veacului acesta ne aperi;

Bucură-te, că te milostiveşti de ale noastre neputinţe

Bucucăa-te că Sfintele Tale Moaşte pe draci îi ard;

Bucură-te, Sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mântuire tainic te rogi!

Condacul al 7-lea:

Fiind plin de iubire şi milostivire faţă de noi, ne rugăm ţie să ne învrednicim, ca împreună cu tine să cântăm, în lăcaşurile cele de sus Lui Dumnezeu, cântare: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Nici unul dintre cei ce se închină ţie cu credinţă nu rămâne necercetat, ci le dăruieşti cele de folos. Cerând ca şi pe noi să nu ne treci cu vederea, acestea cu umilinţă cântăm:

Bucură-te, că la mulţi ţinuţi de boli şi care cu credinţă, s-au rugat la sfintele tale moaşte, vindecare au dobândit;

Bucură-te, că pe femeia care o părticică din sfintele tale moaşte a îndrăznit să ia la smerenia o ai adus;

Bucură-te, iertător celor ce se pocăiesc din inima pentru greşelile lor;

Bucură-te, veselia pelerinilor din toată lumea;

Bucură-te, că şi celor păcătoşi le îngădui să sărute sfintele tale moaşte;

Bucură-te, mir de mult preţ, ce umpli de bună mireasmă duhovnicească biserica Neamţului;

Bucură-te, podoaba ce de nepreţuit a bisericii;

Bucură-te, că întru tine se bucură săracii şi cei lipsiţi;

Bucură-te, Sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mântuire tainic te rogi!

Condacul al 8-lea:

Noi cei căzuţi în grea deznădejde din pricina necazurilor ce ne apasă, rugându-ne la tine, Sfinte, şi am căpătat întărire şi mângâiere cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Preaslăvită descoperirea ta pe cei credincioşi a umplut de bucurie iar pe cei necredincioşi a amuţit, îndemnând pe toţi a cânta:

Bucură-te, mustrator al necredinciosilor;

Bucură-te, cel ce vădeşti reaua credinţă;

Bucură-te, că prin această minune biserica s-a întărit;

Bucură-te, ajutorul celor ce conduc;

Bucură-te, bucuria credincioşilor prigoniţi;

Bucură-te, ruşinarea necredincioşilor prigonitori;

Bucură-te, încredinţarea celor ce stau la îndoială;

Bucură-te, îndemn la sfinţenie în zilele noastre;

Bucură-te, Sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mântuire tainic te rogi!

Condacul al 9-lea:

Împreună cu îngerii, Sfinte, negrăit te desfătezi cântând Părintelui ceresc cântare sfântă: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ca un părinte ne eşti, Fericite iar noi, fii tăi duhovniceşti cerând purta-rea ta de grijă îţi aducem din inima acestea:

Bucură-te, părinte duhovnicesc;

Bucură-te, Avvă al Neamţului;

Bucură-te, cel ce pe calea cea aspră ai călătorit;

Bucură-te, mult rugătorule;

Bucură-te, mângâierea noastră în necazuri;

Bucură-te, duhovnicesc părinte la care alergăm în nevoie;

Bucură-te, Siluam al Duhului Sfânt către care alergăm neîncetat;

Bucură-te, doctor cel ce nu ceri arginţi ci credinţă şi lacrimi;

Bucură-te, Sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mântuire tainic te rogi!

Condacul al 10-lea:

Mijloceşte pentru noi nevrednicii, care suntem cuprinşi de ispitele veacului acesta, care lui Dumnezeucu nădejde şi credinţă să-i cântăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Multe sunt cursele vrăjmaşului, dar tu, Sfinte, care le-ai biruit pe toate aceste înşelăciuni ale mele auzi de la noi acestea:

Bucură-te, biruitorule al lumii şi al demonilor;

Bucură-te, că bine te-ai nevoit;

Bucură-te, sfinte;

Bucură-te, plinule de smerenie;

Bucură-te, de duh purtătorule;

Bucură-te, slăvitorule al Sfintei Treimi;

Bucură-te, luminarea minţilor întunecate;

Bucură-te, dătătorule de binecuvântare;

Bucură-te, Sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mântuire tainic te rogi!

Condacul al 11-lea:

Binefacerile, care le reverşi asupra noastră prin diferite căi, sunt ca un imn închinat Sfintei Treimi, căreia cu mulţumire cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Luminează-ne pe noi alungând negura şi ne întăreşte pe piatra credinţei, pentru care-ţi cântăm:

Bucură-te, dezlegătorul nelămuririlor;

Bucură-te, că şi trupul ţi l-ai sfinţit;

Bucură-te, că eşti împăciuitor celor certaţi;

Bucură-te, că linişte aduci în sufletele tulburate;

Bucură-te, dumnezeiască înţelegere;

Bucură-te, că pe viclenii draci i-ai ars cu rugăciunile tale;

Bucură-te, că toate acestea nouă nevrednicilor ni le dăruieşti;

Bucură-te, lauda creştinilor asupriţi;

Bucură-te, Sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mîntuire tainic te rogi!

Condacul al 12-lea:

Harul pe care de la Dumnezeu îl reverşi nouă, cu dragoste şi mulţumire îl primim noi toţi, care alergăm către mijlocirea ta, cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Doxologii înalţă ceata sfinţilor către Domnul, bucurându-se căci nu ai uitat această lume întunecată de păcat, dăruindu-te pe tine nouă prea binecuvântate, care te cinstim aşa:

Bucură-te, îndreptătorul celor rătăciţi;

Bucură-te, sprijinul celor obosiţi;

Bucură-te, milă bogată;

Bucură-te, pocăinţă bine primită;

Bucură-te, ocrotitorul Moldovei;

Bucură-te, povăţuitorul călugărilor;

Bucură-te, că necunoscut eşti în cununa sfinţilor de la Neamţ;

Bucură-te, iubitorule de Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mântuire tainic te rogi!

Condacul al 13-lea:

Ca fugerul, rugăciunile tale, Sfinte, tâmpesc lucrările demonilor, iar smerenia ta ne povăţuieşte spre locaşurile cereşti, la care ajungând împreună cu tine, să-i cântăm lui Dumnezeu. Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1:

Făcătorul îngerilor şi al oamenilor, purtătorul de grijă al mântuirii noastre, prin a sa pronie te-a dat pe tine, Sfinte, spre mângâierea sufletelor noastre, pentru care îţi cântăm;

Bucură-te, că ai fost aflat în chip minunat;

Bucură-te, că pietrele cele necuvântătoare vorbesc despre sfinţenia ta;

Bucură-te, că precum pietrele de pe osemintele tale s-au ridicat aşa şi negura păcatelor o ridici de pe sufletele noastre cu rugăciunile tale;

Bucură-te, bucuria lavrei Neamţului;

Bucură-te, cel ce cu rugăciunile tale înmoi inimile noastre de piatră;

Bucură-te, că ai fost aflat de fraţii tăi călugări;

Bucură-te, că mângâiere a adus în sufletele noastre descoperirea Sfintelor tale moaşte;

Bucură-te, că în vreme de prigoană nouă spre mângâiere te-a dat Dumnezeu.;

Bucură-te, Sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mântuire tainic te rogi!

şi Condacul 1:

Cela ce prin descoperire dumnezeiască ne-ai fost arătat ridicându-se pietrele, dar prin smerenie nu ai vrut să fii cunoscut ca pildă de viaţă a celui ce trăieşte neştiut de oameni, ne întăreşte păzindu-ne de ispitele aduse de vrăjmaşul mântuirii noastre pe noi cei ce-ţi cântăm: Bucură-te sfinte al lui Dumnezeu care pentru a noastră mântuire tainic te rogi!

Rugăciune:

Sfinte al lui Dumnezeu cela ce în chip minunat te-ai descoperit nouă păcătoşilor, dar care prin negrăitele judecăţi a lui Dumnezeu nu-ţi cunoaştem numele, acum venim şi cădem rugându-te pe tine ca cel ce eşti prieten al adevăratului Mântuitor, mijloceşte pentru noi în ceasul acesta de grea încercare, şi precum în timp de prigoană te-ai făcut cunoscut aşa şi acum în timp de grea încercare sufletească ajută-ne nouă ca să putem birui în această luptă, unde demonii, lumea, şi patimile noastre s-au ridicat ca să ne dărâme la pământ, să ne calce în picioare şi să ne despartă de bunul nostru Mântuitor; îndură-te cum se cuvine Sfinţilor, şi ne ridică pe piatra credinţei şi ne dă smerenie în gânduri, nu ne lăsa până în sfârşit. Iar acestei Lavre în care bine ai voit să te descoperi fii mijlocitor înantea Tronului Sfintei Treimi ca să i se dea ei oameni duhovniceşti pentru a ocârmui această corabie la limanul vieţii veşnice şi pe noi pe toţi împreună cu tine să slăvim pe Prea Sfânta Treime în vecii vecilor. Amin!

A doua rugăciune către Sfântul necunoscut:

Sfinte al lui Dumnezeu cela ce porunca iubirii ai păzit-o prin care sfinţenia ai dobândit aşa şi noi urmându-ţi exemplul pre cât putem te rugăm pentru robii Lui Dumnezeu (N) care sunt în necazuri sufleteşti şi trupeşti ca mijlocind pentru ei să se facă moştenitori ai Împărăţiei Cereşti. AMIN

Acatistul Cuviosului Kukşa Făcătorul De Minuni (sărbătorit pe 29 septembrie pe calendarul vechi şi neintrodus încă pe calendarul nou)

Condacul 1:

Alesule făcător de minuni şi preaslavite mărturisitor al lui Hristos, pentru noi pururea rugător, preacuvioase parinte Kukşa, slăvind pe Dumnezeu Cel ce Te-a proslăvit pe tine, cântare de laudă îţi aducem ţie noi nevrednicii. Iar tu ca cel ce ai multă îndrazneală către Domnul, de toate ispitele şi necazurile slobozeşte-ne pe noi, cei ce-ti cântăm: Bucură-te, cuvioase Părinte Kukşa şi făcătorule de minuni şi mărturisitor al lui Hristos!

Icosul 1:

Înger în trup, răstignit lumii viclene, te vedem pe tine fericite Părinte Kukşa, căci sfinţilor mucenici te-ai asemănat care prin credinţă au biruit împăraţii, au făcut dreptate, au dobândit făgăduinţele, au astupat gurile leilor, au stins puterea focului, au scăpat de ascuţişul sabiei, s-au împuternicit, din slabi ce erau s-au făcut tari la război, au întors taberele vrăjmaşilor pe fugă. De aceea îţi cântăm cu evlavie:

Bucură-te, ales să fii sfeşnicul plaiurilor noastre;

Bucură-te, că prin nevoinţele şi minunile tale ai întărit credinţa ortodoxă;

Bucură-te, că pe aceasta ai mărturisit-o până la sânge şi cazne;

Bucură-te, bun următor vieţilor marilor sfinţi ai Rusiei;

Bucură-te, că în vremea tulbure şi împotriva lui Dumnezeu, luptător te-ai arătat;

Bucură-te, că te-ai învrednicit de daruri negrăite;

Bucură-te, că ai învăţat cu înţelepciune pe cei ce au venit la tine, să iubească binele;

Bucură-te, cuvioase Părinte Kukşa şi făcătorule de minuni şi mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 2-lea:

Vazând mama ta că ai fost ales de ceruri, că din tinereţe duh peste tine s-a pogorât, se bucura şi slăvea în inima ei pe Dumnezeul Cel minunat întru sfinţii Săi. Te-a binecuvântat icoana Maicii Domnului Kazanskaya să propăşeşti îngustă şi grea viaţă monahală şi te-a adus rod bineînmiresmat Domnului. Cu această icoană nicicând nu te despărţeai, astfel purtând binecuvântarea maicii tale pe căile vieţii şi cu umilinţă cântând Domnului: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Agonisind conştiinţă luminată de la Atotmilostivul Mântuitor, toate frumuseţile lumii acesteia din tinereţile tale le-ai urât, luând crucea şi urmând lui Hristos. Venind în pelerinaj în sfântul oraş Ierusalem şi sărutând locul pe care a pătimit Domnul, ai făgăduit să porţi crucea în cinul monahicesc. Laudând a ta bunăvoire îţi cântam ţie:

Bucură-te, că ai primit binecuvântarea sfintei cetăţi;

Bucură-te, că de Ierusalemul cel ceresc cu sufletul te-ai lipit;

Bucură-te, că de semne cereşti în acest pelerinaj te-ai învrednicit;

Bucură-te, că în apa Siloamului în care ca prin minune primul ai intrat, ţi s-a făcut baia naşterii de-a doua spre îmbrăcăminte de nestricăciune;

Bucură-te, că prin aceasta ai fost însemnat că vei creşte multe roade duhovniceşti;

Bucură-te, că la mormântul Domnului uleiul din candelă peste tine s-a revărsat pe neaşteptate;

Bucură-te, că de la acest untdelemn mulţi oameni atingându-se de tine s-au miruit;

Bucură-te, că prin această minune ai fost semn al harului nesecat ce se va dărui prin tine celor drepţi;

Bucură-te, cuvioase Părinte Kukşa şi făcătorule de minuni şi mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 3-lea:

Puterea Celui de Sus te-a hărăzit, fericite, când în pământul Maicii Domnului, pe sfântul munte Athos te-ai făcut locuitor, ca să te arăţi adevărat ascultător Egumenei tuturor mănăstirilor, preasfintei Fecioare Născătoare de Dumnezeu; ai cunoscut nevoinţele ascezei, crescând pe scara faptelor bune şi neîncetat strigând Întemeietorului ascezei Hristos: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având adevărată grija de mântuirea sufletului, te-ai lepădat de propria voinţă, ca să faci ascultare sfinţilor părinţi Athoniţi şi sa capeţi cugetare întru Hristos. Pentru aceasta ţi-a trimis Dumnezeu un avva iscusit şi nemincinos, anume pe pustnicul Melchisedec şi sub a lui oblăduire ai crescut din putere în putere pe scara virtuţilor, învrednicindu-te a fii tuns în monahism. Minunindu-ne de atâta stăruinţă, cu umilinţă strigăm:

Bucură-te, lauda sfântului munte Athos;

Bucură-te, al Egumenei tuturor mănăstirilor nevoitor preaiubit;

Bucură-te, al nevoinţelor lor sârguincios oglânditor;

Bucură-te, că ai dus luptă nevăzută împotriva duhurilor răutăţilor;

Bucură-te, că ai fost dăruit cu rugăciunea minţii;

Bucură-te, că începătorul monahismului rusesc, cuviosului Antonie te-ai asemănat;

Bucură-te, că ai adus blagoslovenia athonită la Kiev;

Bucură-te, cuvioase Părinte Kukşa şi făcătorule de minuni şi mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 4-lea:

Vifor de ispite cumplite a pornit duşmanul neamului omenesc, ca să semene ranchiură în Sfântul Munte şi să te scoată pe tine din Athos. Iar tu precuvioase, cu smerenie ai răbdat această prigoană şi venind în oraşul cel ales de Dumnezeu, te-ai sălăşluit în lavra stinţilor Antonie şi Teodosie din Kiev, ca împreună cu sfinţii prezenţi aici prin sfintele lor moaşte, să cânţi cântarea Preasfintei Treimi: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzit-au, părinte prealudate, călugării din Lavra Pecerska despre viaţa ta cea bineplăcută lui Dumnezeu şi văzând statornicia ta întru credinţă, se minunau de atâta năzuinţă către desăvârşirea ta, vrând ei a-ţi urma întru toate. Însă atunci când diavolul a împrăştiat neghinele eresurilor în sânul bisericii, te-ai arătat din nou stâlp al curăţeniei Ortodoxiei, părinte, căci şi pe fraţi întărindu-i mereu auzi acestea:

Bucură-te, luminător al credinţei ortodoxe;

Bucură-te, râvnitor al predaniilor părinteşti;

Bucură-te, stâlp de foc care arăţi calea mântuirii în mijlocul întunericuluilui ateismului;

Bucură-te, că în vremea înmulţirii pierzătoare a eresurilor ai înduplecat prin rugăciune pe fraţii întru credinţă;

Bucură-te, că ai arătat tuturor exemplul de adevărată închinare Dumnezeului Celui viu;

Bucură-te, cel ce ai stins cu roua mărturisirii tale cuptorul cel preaîncins al luptei împotriva lui Dumnezeu;

Bucură-te, căci şi celor din Lavra Pecerska te-ai asemănat, precuviosule, mărturisitorule şi mucenice Kukşa;

Bucură-te, căci şi nevoinţele cuvioşilor din Lavra Kievului ai mostenit;

Bucură-te, cuvioase Părinte Kukşa şi făcătorule de minuni şi mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 5-lea:

Stea de Dumnezeu îndrumată în întunericul păcatelor omeneşti te-ai arătat, sfinte, luminând oraşul şi oamenii cu razele multor minuni. Aşadar şi de proorocia la ierarhului Serafim al Poltavei te-ai învrednicit, când acest stareţ de Dumnezeu înţelepţit, binecuvântându-te cu arhierească blagoslovenie a zis: „În aceste peşteri şi ţie ţi s-a făcut lăcaş!”, dându-ţi astfel de înţeles că Domnul te va preamări prin aflarea moaştelor tale cele neputrezite. Văzând noi acum împlinirea acestei proorociri, cu evlavie sărutăm sfintele tale moaşte cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzându-te nelegiuiţii a fi râvnitor al dreptei credinţe, s-au gândit să te nimicească, te-au dat chinurilor şi în temniţă te-au închis. Tu însă, ca un mucenic tare, statornic ai rămas dispreţuind năvălirile diavoleşti, privind către Dumnezeiescul Pătimitor şi urmând îndelung răbdării Sale. Pentru aceasta, te fericim aşa:

Bucură-te, că ai mers pe urmele Domnului până la chinurile Golgotei;

Bucură-te, că prin mărturisire te-ai luminat;

Bucura-te, că de la luptătorii împotriva lui Dumnezeu multe chinuri ai suferit;

Bucură-te, că aceia către tâlhari şi criminali ca pe un miel la lupi te-au aruncat;

Bucură-te, că pe aceştia ca pe nişte fiare sălbatice prin smerenia ta i-ai îmblânzit;

Bucură-te, că geruri aspre şi lihniri cumplite în taigaua Siberiei ai suferit;

Bucură-te, căci şi tie, precum lui Ilie ţi-a trimis Domnul printr-un corb hrană;

Bucură-te, că te-a izbăvit de boală grea pentru care urma să mori;

Bucură-te, cuvioase Părinte Kukşa şi făcătorule de minuni şi mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 6-lea:

De Dumnezeu purtătorule Părinte, propovăduitor al harului Dumnezeiesc te-ai arătat, blândule păstor, când ai primit tainic de la episcopul Antonie Sfintele Daruri, cele trimise ţie într-o legătură. Împărtăşindu-te cu evlavie cu acestea, n-ai uitat nici de fraţii şi surorile întru călugărie, aceştia împreună cu tine fiind întemniţaţi, i-ai spovedit pe ascuns şi i-ai făcut părtaşi ai sfintelor şi de viaţă făcătoarelor ale lui Hristos taine. A fost această Trapeza precum Cina cea de taină a ucenicilor lui Hristos Dumnezeu, ca Paştele luminat în mijlocul întristării, ca Cinzecimea ce a revărsat peste ei limbile de foc ale Duhului. Aflând atâta milă, înălţau caldă mulţumire Dumnezeului şi plăcutului Său, cândând Aliluia!!

Icosul al 6-lea:

Lumina milostivirii a luminat peste tine Hristos Izbăvitorul, când în ziua Marelui Mucenic Gheorghe purtătorul de biruinţă, ai fost eliberat din temniţa întunecată; căci, deşi vrăjmaşul vroia să te doboare, ai rămas nebiruit. Trecând acestea, la noi încercări ai fost supus părinte cuvioase, căci ai fost expulzat mai departe, ducând acolo lipsuri şi nevoi, neavând unde să-ţi pleci capul. Pentru aceasta cântăm ţie:

Bucură-te, că ai urmat viaţa celor ce au pribegit în piei de oaie şi în piei de capre;

Bucură-te, că asemenea celor lipsiţi, strâmtoraţi şir au primiţi ai fost;

Bucură-te, că asemenea celor de care lumea nu era vrednică, ai rătăcit în pustii, în peşteri şi în crăpăturile pământului;

Bucură-te, că şi ţie ca şi acestora, mărturisiţi fiind prin credinţă, ţi s-a dăruit făgăduinţa;

Bucură-te, că darul negrăit al facerii de minuni a fost trimis ţie de la Domnul spre înzestrare;

Bucură-te, că Dumnezeu odihnă ţi-a gătit ţie trimiţându-ţi văduva precum lui Ilie;

Bucură-te, că şi prin tine, ca prin Ilie, de mari binecuvântări se învredniceau casele care te primeau;

Bucură-te, cuvioase Părinte Kukşa şi făcătorule de minuni şi mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 7-lea:

Vrând Domnul Atotvăzătorul să te arate pe tine laminător plaiului acela, nu te-a ascuns, ci ca pe un sfeşnic mare te-a aşezat, din nou întorcându-te în Lavra Kievului ca să ajuţi lumea. Oamenii dreptmăritori, ca pe o piatră preţioasă avându-te, se bucurau nespus şi înălţau cântarea de mulţumire Domnului: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Creatorul şi Stăpânul tuturor minunilor noi, ne-a arătat prin tine cucernice, ca pe toţi cei ce veneau la tine din toate părţile îi tămăduiai, pe îndrăciţi de duhurile rele îi slobozeai, pe cele viitoare le prooroceai, bubele păcatelor vădite le făceai, tuturor dăruind cele de folos spre mântuire. Creştinii fiind izbăviţi prin tine de atâtea necazuri, cu bucurie îţi cântau:

Bucură-te, că mare făcător de minuni a aflat întru tine Sfânta Biserică;

Bucură-te, că slava minunilor tale a răsărit peste tot pământul;

Bucură-te, că eşti doctor al sufletelor şi al trupurilor noastre;

Bucură-te, al pocăinţei dreptule învăţător;

Bucură-te, că eşti schivnic văzător cu duhul şi plin de sfinţenie;

Bucură-te, stareţ blajin şi cumpătat;

Bucură-te, izgonitor înfricoşat al demonilor;

Bucură-te, că dracii, nesuferind lumina chipului tău, departe de la tine fugeau;

Bucură-te, cuvioase Părinte Kukşa şi făcătorule de minuni şi mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 8-lea:

Pribegind şi multe scârbe suferind părinte fericite, ai împlinit asupra-ţi cuvintele apostolului, ca cei ce vor să petreacă viaţa în bună credinţă prigoniţi vor fi. Aşijderea şi pe tine, duşmanii Domnului care erau la putere, te-au izgonit din Lavra Pecerska, dar prin pronia Domnului, aceasta prigoană te-a adus în Lavra Poceaevului, ca şi acolo să luminezi prin trăirea ta, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Fraţii Sfântului munte Poceaev te-au întâlnit cu freamăt de bucurie, văzând în tine un preot cinstit, înfrumuseţat cu nevoinţele călugăreşti şi cununi muceniceţti. De aceea te cinsteau cu astfel de cuvinte:

Bucură-te, că de însăţi Preacurata Născătoarea de Dumnezeu, care a lăsat pe acest munte urma tălpii sale şi icoana făcătoare de minuni, ai fost primit;

Bucură-te, că muntele acesta ca un al doilea Athos, pentru tine s-a făcut;

Bucură-te, că aşijderea lui ai luptat împotriva sciziunilor;

Bucură-te, că pe cei orbiţi de eresurile pierzătoare îi întorceai întru Una Adevărată Sfânta Sobornicească şi Apostolească Biserică;

Bucură-te, că la Dumnezeiască Euharistie asemenea îngerilor, înconjurat de lumina, Domnului slujeai;

Bucură-te, aşadar că prin a lor fierbinte rugăciuni de boala cea grea şi moartea grabnică ai fost izbăvit;

Bucură-te, cuvioase Părinte Kukşa şi făcătorule de minuni şi mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 9-lea:

Toată firea omenească s-a mirat de marea bunăvoinţă a lui Dumnezeu asupra ta rugătorule fericite, căci pe Domnul Slavei Cel necuprins, pe care nici îngerilor a-L vedea nu este cu putinţă, mereu Îl vedeai cu ochii duhovniceşti aţintind mintea la cele de sus şi cântând întotdeauna Creatorului Tău: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

A ritorisi nu erai iscusit, părinte smerit, dar ca pe Maria Egipteanca, Dumnezeu te lumina cu Duhul Său, căci Evanghelia şi Psalmii lui David, pe de rost îi ştiai, toată slujba bisericească în memorie o aveai şi slujeai fără să te poticneşti; chiar neavând studii de teologie, Sfânta Scriptura o tâlcuiai ca un teolog iscusit, descoperind adâncurile sfintelor taine ale lui Dumnezeu. De ceea minunându-ne cântăm ţie:

Bucură-te, că ai fost hărăzit cu înţelepciunea cea de sus;

Bucură-te, luminatule cu Duhul Sfânt;

Bucură-te, că în neputinţa ta puterea Lui Dumnezeu s-a descoperit;

Bucură-te, că de bogăţia cuvintelor tale cei săraci cu duhul se îmbogăţesc;

Bucură-te, că de învăţăturile tale părinteşti cei flămânzi şi însetaţi hrănindu-se se satură;

Bucură-te, că lucrând ai învăţat a dispreţui trupul căci este trecător;

Bucură-te, că prin pilda ta pe mulţi ai ridicat a căuta la suflet la lucrul cel nemuritor;

Bucură-te, că pentru aceasta împreună cu îngerii se bucura sufletul tău;

Bucură-te, cuvioase Părinte Kukşa şi făcătorule de minuni şi mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 10-lea:

Mântuire şi de moartea veşnică izbăvire te-ai făcut tuturor celor ce veneau la tine, sfinte părinte, scoţându-i din patimile păcatelor şi înălţându-i la Împărăţia Cerurilor, unde şi tu acum stai împreună cu toţi sfinţii înaintea tronului Domnului Puterilor, rugându-te pentru noi, fiii tăi duhovniceşti şi viersuind lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Întru tot erai întru cele de sus, avva preaminunate, dezbrăcându-te de omul cel vechi şi de faptele lui, îmbrăcându-te întru Hristos, pe care L-ai iubit din toată inima. Pentru aceasta ţi s-a dat mult har de la Domnul, ca toţi în rugăciuni să te cheme aşa:

Bucură-te, al părinţilor din vechime Antonie, Pahomie şi Macarie ucenic şi urmaş în călugărie eşti;

Bucură-te, că asemenea Sfântului Serghie de Radonej slujitor sârguincios al Sfintei Triemi ai fost;

Bucură-te, că şi Sfântului Serafim de Sarov te-ai asemănat - sărutându-i pe toţi cu pascală bucurie: „Hristos a Înviat”;

Bucură-te, că al doilea Ambrozie de la Optina ai fost, pe toţi numindu-i a fii copiii tăi;

Bucura-te, că şi cuviosului Siluan Athonitul în cugetarea teologică ai urmat;

Bucură-te, că ai agonisit duhul păcii şi în jurul tău cu miile s-au mântuit credincioşii;

Bucură-te, că prin tine Domnul a arătat ca nu s-au împuţinat în Sfânta Rusie cuvioşii;

Bucură-te, cuvioase Părinte Kukşa şi făcătorule de minuni şi mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 11-lea:

Cântare de umilinţă îţi aduceau locuitorii oraşului Odessa, precuvioase Kukşa, căci lor Domnul te-a dăruit pe tine, apărător şi acoperitor, pazindu-i de multele necazuri şi de stihiile ispitelor. Aşadar, şi mănăstirea cu hramul Adormirea Maicii Domnului, în care se odihnesc astăzi moaştele tale, s-a înzestrat cu numele tău, cântând cântarea de laudă şi de mulţumire: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Candelă preluminoasă care izvorăşte uleiul harului tămăduitor s-au arătat a fi cinstitele tale moaşte, cuvioase, căci de la ele curg şiroiuri de minuni, neputinţele izgonind, de pe patul morţii ridicând, sufletele înveselind şi toate născocirile diavoleşti biruind. Pentru acestea şi părinţii şi fraţii mănăstirii Sfintei Adormiri, slujind zi de zi tedeumuri în faţa raclei cu sfintele tale moaşte, cu multa dragoste îţi înalţă:

Bucură-te, locaş înfrumuseţat al Duhului Sfânt;

Bucură-te, tămâie binemirositoare a faptelor celor bune;

Bucură-te, chivot cinstit al comorilor nesecate;

Bucură-te, vas de mult preţ al darurilor nesfârşite;

Bucură-te, că prin neputreziciunea moaştelor tale, te-a preamărit Dumnezeu;

Bucură-te, că prin izvorârea minunilor de Domnul înălţat ai fost;

Bucură-te, că nimeni în deşert sau neauzit nu pleacă de la moaştele tale;

Bucură-te, că tămăduitoarele tale moaşte sunt pentru Odessa scut de apărare şi înfrumuseţare;

Bucură-te, cuvioase Părinte Kukşa şi făcătorule de minuni şi mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 12-lea:

Trimite-ne nouă har, părinte cinstite, cerând ajutorul lui Dumnezeu, ca să ne putem învăţa din îndreptările tale, să facem voia Mântuitorului cea bună şi desăvârşită, şi petrecând în cuvioşie şi dreptate, să ne învrednicim împreună cu tine în viaţa ce va să fie să cântăm Creatorului cântarea nesfârşită: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând viaţă curată şi cu frică de Dumnezeu, lăudăm mărturisirile, bolile tale şi truda ta, cinstim virtuţile călugăreşti, preaînălţăm năzuinţa în rugăciune şi îndrăznirea către Domnul. Căci tu cu grijă părintească ai păstorit turma drepţilor pe toţi înţelepţindu-i; slăvim înfrânarea trupului şi petrecerea fără cârtire a tuturor scârbelor, care pentru dragostea Domnului le-ai suferit, părinte sfinte, şi ai apărut nouă, celor ce trăim în vremurile din urmă, ca un sfeşnic care arde şi încălzeşte, ca puţin măcar să ne bucurăm de lumina lui. Nu ne lăsa pe noi orfani, învredniceşte-ne de ocârmuirea ta spre desăvârşirea duhovnicească şi pururea îţi vom cânta:

Bucură-te, că în ceata sfinţilor şi a cuvioşilor ai fost primit;

Bucură-te, că în Ierusalemul cel de sus ai urcat;

Bucură-te, că în cartea vieţii cu litere de aur numele tău e scris;

Bucură-te, că împreună cu toţi cei bineplăcuţi lui Dumnezeu, ai intrat la nunta Mielului;

Bucură-te, că haina cea de nuntă mai mult decât zăpada s-a albit;

Bucură-te, că ai moştenit ca un biruitor cununa adevărului;

Bucură-te, că stând înaintea tronului stăpânului eşti pentru noi cald mijlocitor;

Bucură-te, că pentru toţi cei ce cheamă numele tău sfinţit în ajutor cu îndrăzneală mijloceşti;

Bucură-te, cuvioase Părinte Kukşa şi făcătorule de minuni şi mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, preacuvioase şi de Dumnezeu purtătorule părintele nostrum Kukşa, cel ce eşti mare nevoitor şi de minuni făcătorule! Priveşte spre noi, cei ce suntem înconjuraţi de păcate şi poticniţi în întunericul necunoştinţei; cu mijlocirea ta cea bineplacutî lui Dumnezeu, sălăşuieşte frica Domnului în inimile noastre, întărâtările trupului omoară-ni-le, de ispite păzeşte-ne, ortodoxia o întăreşte, ca în cucernicie şi bunăcredinţă să petrecem puţinul zilelor noastre; şi izbăvindu-ne de veşnicele chinuri, să ne învrednicim în viaţa cea fără de sfârşit împreună cu tine să-L slăvim pe Dumnezeu, cel în Treime închinat, cântându-I: Aliluia! Aliluia! Aliluia! (de trei ori)

Apoi iarăşi Icosul 1 şi Condacul 1.

Rugăciune:

O, bunule păstor şi de Dumnezeu înţelepţite povăţuitor, preacuvioase părinte Kukşa, priveşte cu milostenie la cei ce stau de faţă şi cer cu umilinţă în rugăciune ajutorul tău şi apărarea ta. Pomeneşte pe toţi cei care cu credinţă şi cu dragoste cheamă numele tau în ajutor şi cu evlavie cinstesc sfintele tale moaşte. Cererile lor cele bune împlineşte-le cu blândeţe, luminându-i cu părintească binecuvântarea ta. Izbăveşte, părinte, de toată bântuiala vrăjmaşului Biserica nostră cea sfântă, oraşul (satul) acesta, mănăstirea (casa sau parohia) noastră şi tot pământul nostru; şi nu lepăda mijlocirea ta pentru noi neputincioşii şi îngreunaţii cu multe păcate şi întristări. Tămăduieşte pe toţi cei împresuraţi de bolile sufleteşti şi trupeşti. Hărăzeşte, fericite, mintea noastră cu lumina feţei Domnului, întăreşte cu harul; Dumnezeiesc viaţa noastră, ca în legea lui Hristos păzindu-ne, fără lenevire să trecem calea poruncilor sfinţilor. Pe deasupra, cere pentru noi de la Dumnezeu cumpătare, smerenie, răbdare şi pocăinţă, iar celor ce au căzut de la credinţa ortodoxă şi au fost orbiţi de erezii şi schism, întoarcere către adevăr le dăruieşte; pe cei din întunericul necredinţei, luminează-i cu lumina cunoştinţei lui Dumnezeu. Toată ranchiura şi întărâtările potoleşte-le.

Roagă-te Domnului Dumnezeu şi Preacuratei Macii Sale să ne dăruiască viaţă liniştită şi fără de păcat. Pomeneşte-ne pe noi nevrednicii în faţa tronului Atotţiitorului şi cere sfârşit creştinesc cu pace vieţii noastre şi învredniceşte-ne cu ajutorul tău să căpătăm mântuire şi Împărăţia Cerurilor să o moştenim, ca să slăvim milele Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, Dumnezeului celui în treime închinat şi dărnicia ta, cuvioase părinte Kukşa, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Acatist către toţi Sfinţii care au strălucit în pământurile Apusului (alcătuit de ierod. Grigorie Benea)

Condacul 1:

Pe sfinţii care au strălucit în pământurile Apusului în vechime şi aceste părţi le-au luminat prin nevoinţele şi luptele lor, pe aceştia toţi să-i lăudăm şi noi acum după cuviinţă. Şi să le cântăm lor ca unora ce pururea se roagă înaintea lui Dumnezeu pentru noi, zicându-le aşa:

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

Icosul 1:

Minunat s-a slăvit întru voi, sfinţilor Apusului, numele cel întru totul sfânt al Mântuitorului nostru Hristos. Că privind viaţa şi faptele voastre cele spre mântuire, popoarele Apusului s-au învăţat să se închine Dumnezeului celui Adevărat şi să vă cinstească pe voi cu bucurie, zicând:

Bucuraţi-vă, apostoli şi mucenici, cuvioşi şi episcopi, că voi sunteţi lauda şi bucuria întregului Apus;

Bucuraţi-vă, că voi înaintea tuturor sunteţi roada cea mai de preţ a acestor locuri;

Bucuraţi-vă, că sângele vostru sfânt a spălat toată întinăciunea păgânească;

Bucuraţi-vă, că prin învăţături pline de putere poporul din neştiinţă l-aţi scos;

Bucuraţi-vă, că în întunericul acelor vremuri aţi strălucit ca nişte faruri prealuminate;

Bucuraţi-vă, că v-aţi arătat înaintea lumii întregi povăţuitori nemincinoşi pe calea mântuirii;

Bucuraţi-vă, că prin aceasta sunteţi părinţi în Hristos pentru toate neamurile Apusului;

Bucuraţi-vă, că până acum vă rugaţi neîncetat pentru ele în ceruri;

Bucuraţi-vă, că voi mai ales sunteţi nădejdea cea tare a acestor locuri;

Bucuraţi-vă, că întru voi se laudă toţi credincioşii apuseni;

Bucuraţi-vă, că pe aceştia îi învăţaţi să aducă lui Dumnezeu dreaptă cinstire;

Bucuraţi-vă, că întreg Apusul îl chemaţi la pocăinţă şi întoarcere la Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

Condacul al 2-lea:

Şi pământurile Apusului s-au învrednicit de minunaţii Apostoli ai lui Dumnezeu, care cu râvnă nestinsă au propovăduit peste tot vestea cea bună a mântuirii neamului nostru. Iar prin aceştia popoarele Apusului s-au născut pentru întâia dată la Hristos şi au început să-I cânte Lui ca Unui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Luminători ai Apusului s-au făcut prin truda lor cea neobosită Sfinţii Apostoli. Că ei puterea cea întunecată a vrăjmaşului au socotit-o întru nimic, şi cu neînfricare au răspândit lumina lui Hristos pretutindeni. Pentru aceasta au şi mărturisit încă până la sânge adevărul şi s-au învrednicit să audă din gura tuturor cântări de laudă ca acestea:

Bucuraţi-vă, Apostoli ai lui Hristos, care v-aţi nevoit să duceţi vestea cea bună în pământurile Apusului;

Bucuraţi-vă, că voi mai întâi sunteţi părinţii şi ocrotitorii acestor locuri;

Bucuraţi-vă, aşadar, Sfinţilor Petru şi Pavel, mai-mării Apostolilor, că aţi întemeiat cea dintâi Biserică în Apus;

Bucuraţi-vă, că prin voi Roma păgână a început a aduce jertfă curată Adevăratului Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, că nu v-aţi spăimântat de toată înfricoşarea şi prigoana necredincioşilor;

Bucuraţi-vă, că până la urmă credinţa voastră în Hristos aţi pecetluit-o cu însuşi sângele vostru;

Bucură-te, apoi, Sfinte Iacove, Apostole, fiule al lui Zevedeu, care ai luminat pământurile Spaniei;

Bucură-te, că moaştele tale odihnesc până azi în acele părţi, aducând tuturor mângâieri;

Bucură-te, şi tu, Sfinte Apostole Simon Zelotul, care în Britania ai dus credinţa în Hristos cel Înviat;

Bucură-te, că asemenea celorlalţi Apostoli şi tu ai primit moarte pentru viaţa cea veşnică;

Bucură-te, Sfinte Aristobul, care Sfântului Simon i-ai urmat în propovăduire;

Bucură-te, că ai ajuns cel dintâi episcop al Britaniei şi mucenic al lui Hristos;

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

Condacul al 3-lea:

Lăsat-au Apostolii Domnului, în locurile pe care le-au luminat, ucenici şi urmaşi vrednici, care cu nimic nu au fost mai prejos părinţilor lor, ci întru totul le-au urmat în râvnă şi-n lucrare. Că ei prin pilda vieţii lor popoarele cele păgâne le-au ridicat de la slujirea idolească şi le-au adus la închinarea Singurului Dumnezeu, învăţându-le să-I cânte Acestuia neîncetat: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Să cântăm şi noi într-un glas tuturor celor ce s-au învrednicit a fi următori Sfinţilor Apostoli, care lucrarea acelora au dus-o mai departe şi pământul Apusului l-au sfinţit prin cuvintele şi sângele lor; şi să le zicem lor, ca unora ce până azi se roagă pentru noi înaintea tronului lui Dumnezeu, unele ca acestea:

Bucuraţi-vă, toţi cei ce v-aţi arătat minunaţi ucenici ai ucenicilor lui Hristos;

Bucuraţi-vă, că alături de părinţii voştri v-aţi nevoit cu râvnă pentru luminarea Apusului;

Bucură-te, aşadar, între ei toţi, Sfinte Clement, că mai-mărele Apostolilor te-a sfinţit episcop al Romei;

Bucură-te, că turma cea încredinţată ţie ai păstorit-o cu deplină înţelepciune şi vrednicie;

Bucură-te, apoi, Sfinte Ignatie, episcop de Antiohia, că şi tu ai primit hirotonia din mâinile Sfântului Petru;

Bucură-te, purtătorule de Dumnezeu, că scrierile tale ne sunt de mare mângâiere până în ziua de astăzi;

Bucură-te, că mucenicia ta cea slăvită este pentru toţi pildă de bărbăţie şi vitejie în faţa morţii;

Bucură-te, şi tu, Sfinte Iustin, filosofule, că prin cărţile tale ai întărâtat mânia vrăjmaşilor lui Hristos;

Bucură-te, că neîndurând înţelepciunea ta cea dumnezeiască, aceştia te-au mucenicit în arenele Romei;

Bucură-te, apoi, Sfinte Irineu, episcop de Lyon, că din Asia Mică ai ajuns să luminezi pământurile Galiei;

Bucură-te, că prin scrierile tale de-Dumnezeu-însuflate ai luptat neîncetat împotriva tuturor eresurilor;

Bucură-te, că pentru aceasta toţi creştinii te cinstesc ca pe un mare stâlp şi Părinte al Bisericii;

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

Condacul al 4-lea:

Cântare de laudă să aducem acum tuturor celor ce în pământurile Apusului au pătimit pentru Hristos până la sânge, şi prin bărbăţia lor moartea au biruit; iar lui Dumnezeu, Cel ce i-a întărit pe ei în chinuri şi munci mai presus de minte, să-I cântăm cu toţii neîncetat, zicând: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Sângele vostru, cinstiţilor mucenici, cu bucurie l-aţi vărsat pentru Împăratul Hristos, şi Lui v-aţi adus jertfă bineprimită. Iar neamurile Apusului văzând răbdarea voastră cea negrăită, au înţeles că Însuşi Dumnezeul slavei locuia întru voi, şi minunându-se de una ca aceasta au început să vă cânte vouă cu credinţă aşa:

Bucuraţi-vă, Tatiana şi Anastasia, împreună cu Sofia şi cu cele trei fiice ale ei;

Bucuraţi-vă, Cecilia şi Agnia, care v-aţi arătat femei fără seamăn în vitejie;

Bucuraţi-vă, Lavrentie, Arhidiacone, împreună cu Sebastian, slăvitul mucenic;

Bucuraţi-vă, bunilor biruitori, că voi prin pătimirile voastre cele cumplite aţi sfinţit Roma păgână;

Bucuraţi-vă, apoi, toţi cei ce întreg pământul Apusului l-aţi umplut de luptele voastre;

Bucuraţi-vă, Agata şi Lucia, muceniţe slăvite, că în Italia bine v-aţi nevoit;

Bucuraţi-vă, Valentin şi Ianuarie, episcopi prealuminaţi, că învăţătura voastră aţi pecetluit-o cu sânge;

Bucură-te, apoi, Cipriane, ierarhe, împreună cu Perpetua şi Felicita, şi cu toţi cei ce s-au jertfit pentru Hristos în pământurile Africii;

Bucură-te, Mavrichie, mucenic minunat, că alături de ostaşii tăi în Elveţia ai stat neînfricat în faţa morţii;

Bucură-te, Vichentie, diacone, că Spania ai sfinţit-o prin chinurile tale cele înfricoşătoare;

Bucură-te, Alban, viteaz luptător, că te-ai adus cea dintâi jertfă curată a Britaniei către Dumnezeul cel Adevărat;

Bucură-te, Ursula, mireasă a lui Hristos, care cu sângele tău ai spălat pământul Germaniei;

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

Condacul al 5-lea:

Văzând vrăjmaşul mântuirii noastre că nu poate birui credinţa ucenicilor lui Hristos prin chinuri şi prigoniri fără seamăn, a abătut asupra lor mulţime de învăţători şi dascăli mincinoşi, care prin înşelăciune au dus poporul cel credincios în rătăcire. Dar împotriva unora ca aceştia s-au ridicat Părinţi desăvârşiţi, mari în cuvânt şi-n faptă, care cu înţelepciunea Duhului Sfânt au biruit tot eresul, şi pe oameni i-au învăţat să aducă dreaptă cinstire lui Dumnezeu, zicând: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Pe neînfricaţii mărturisitori ai credinţei celei ortodoxe, care în pământurile Apusului cu vitejie au luptat pentru adevăr, şi prin nevoinţele lor cele multe minciuna din rândul poporului lui Hristos au stârpit-o, pe aceştia toţi să-i lăudăm şi noi acum cu bucurie, şi să le cântăm lor ca unor aleşi ai Prea-milostivului Dumnezeu, zicând:

Bucură-te, Sfinte Osie de Cordoba, că în fruntea celui dintâi sobor atoată-lumea ai stat;

Bucură-te, Sfinte Ilarie, episcop de Poitiers, că şi tu ai apărat cu neînfricare dreapta credinţă;

Bucură-te, că pentru aceasta din mâinile hulitorilor arieni nenumărate prigoniri şi chinuri ai răbdat;

Bucură-te, apoi, Ambrozie, ierarhe, că oraşul Milanului l-ai păstorit cu înţelepciunea ta cea dumnezeiască;

Bucură-te, că prin cuvântările şi scrierile tale ai întors mulţime de oameni la Hristos;

Bucură-te, şi tu, Augustine, fericite, că pentru rugăciunile maicii tale, Monica, Dumnezeu te-a întors din calea pierzării;

Bucură-te, că ai ajuns episcop preaînţelept şi mare luptător împotriva ereticilor;

Bucură-te, apoi, Ieronime, cuvioase, că prin scrierile tale cele multe ai luminat pământurile Apusului;

Bucură-te, Sfinte Leon, papă al Romei, că la soborul din Calcedon în chip minunat ai luptat pentru credinţa ortodoxă;

Bucură-te, că având lumină de la Dumnezeu, poporul cel încredinţat ţie l-ai povăţuit neabătut pe calea mântuirii;

Bucură-te, Sfinte Martin, papă neînfricat, că împreună cu Sfântul Maxim aţi mărturisit până la moarte adevărul;

Bucură-te, că pentru dreapta credinţă aţi îndurat cu bucurie toate chinurile împăratului celui răucredincios;

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

Condacul al 6-lea:

Sfârşindu-se prin rânduiala lui Dumnezeu şirul prigoanelor celor cumplite, nu s-a sfârşit şi şirul mucenicilor lui Hristos. Căci cei ce până atunci în chip văzut îşi vărsaseră sângele pentru credinţă, au început să se jertfească în chip nevăzut pentru ea, răstignindu-şi prin post şi prin lacrimi toate poftele cele rele. Pentru aceasta s-au şi făcut ca nişte îngeri în trup şi s-au învăţat să-I aducă lui Dumnezeu neîncetat cântarea: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Şi pământurile Apusului au rodit bărbaţi şi femei desăvârşiţi în sfinţenie, care prin nevoinţele lor cele mai presus de fire au câştigat bucuriile cele nepieritoare ale Raiului, şi tuturor pildă nemincinoasă pe calea mântuirii s-au făcut. Iar noi să le cântăm mai întâi celor ce au strălucit în pământurile Galiei, întemeind viaţa călugărească în acele părţi, şi să le zicem cu bucurie aşa:

Bucură-te, Sfinte Martin, că tu mai întâi dintre toţi apusenii te-ai învrednicit să guşti dulceaţa vieţii călugăreşti;

Bucură-te, că urmând ţie mulţime de credincioşi au ales să lepede slava trecătoare a lumii acesteia;

Bucură-te, că strălucind prin darul facerii de minuni ai ajuns episcop de Tours şi mare ocrotitor al Apusului;

Bucură-te, apoi, Sfinte Ioan Casian, că împreună cu prietenul tău Gherman te-ai adăpat din învăţătura părinţilor pustiei;

Bucură-te, că prin scrierile tale cele minunate te-ai făcut adevărat începător al vieţii călugăreşti în Apus;

Bucură-te, Sfinte Honorat, că în insula Lerins ai întemeiat cea mai vestită mănăstire din Galia;

Bucură-te, că în ea s-a nevoit mulţime nenumărată de sfinţi, prin care Galia a ajuns Tebaida Apusului;

Bucură-te, aşadar, împreună cu Ilarie şi Evherie, cu Chesarie şi Vichentie, şi cu mulţi alţi călugări sfinţiţi;

Bucură-te, apoi, Sfinte Grigorie de Tours, că neîncetat te-ai nevoit pentru slava sfinţilor din pământurile tale;

Bucură-te, Sfinte Gherman, episcop de Auxerre, care prin darurile tale ai luminat Britania şi Galia;

Bucură-te, că pe Genevieva, cuvioasa, ai binecuvântat-o de mică spre viaţa pustnicească;

Bucură-te, că aceasta s-a arătat apoi preaputernică ocrotitoare a Parisului prin rugăciunile ei;

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

Condacul al 7-lea:

Izvorând din pământurile Galiei ca dintr-o fântână preacurată şi limpede, viaţa călugărească s-a răspândit peste tot în Apus, şi în toate neamurile a rodit părinţi cuvioşi plini de virtute, care cu glas curat şi cu mulţumitoare inimă au cântat lui Dumnezeu, pentru ei şi pentru lumea întreagă, zicând: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Să-i lăudăm acum toţi într-un glas pe cei ce s-au nevoit pentru Hristos în pământurile Britaniei şi ale Italiei, şi prin luptele lor s-au făcut părinţi luminaţi ai vieţii călugăreşti şi apostoli ai acelor locuri, şi să le cântăm lor ca unor preaminunaţi biruitori în lupta cu puterile vrăjmaşului, zicându-le aşa:

Bucură-te, Sfinte Ninian, că la picioarele Sfântului Martin ai deprins toată viaţa călugărească;

Bucură-te, că ajungând desăvârşit în sfinţenie te-ai făcut luminător al Scoţiei, pământul tău de naştere;

Bucură-te, apoi, Sfinte Patrick, minunatule propovăduitor, că prin râvna ta cea dumnezeiască pământul Irlandei l-ai adus la Hristos;

Bucură-te, că prin aceasta te-ai făcut părinte al neamului irlandez, pentru care până azi te rogi neîncetat;

Bucură-te, că mulţime nenumărată de ucenici ţi-au urmat pe căile sfinţeniei;

Bucură-te, între ei toţi, Brigid, cuvioaso, că prin dragostea ta cea nespusă te-ai făcut maica întregii Irlande;

Bucură-te, şi tu, Sfinte David, episcop prealuminat, că în Ţara Galilor ai întemeiat mănăstiri nenumărate;

Bucură-te, că pentru aceasta poporul britan te cinsteşte până azi ca pe un ocrotitor al lui înaintea lui Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte Benedict, mare nevoitor, că pământul Italiei s-a luminat văzând viaţa ta cea nepământească;

Bucură-te, că prin rânduiala ta cea minunată te-ai făcut adevărat părinte al tuturor călugărilor din Apus;

Bucură-te, apoi, Sfinte Alexie, Omule al lui Dumnezeu, că în cetatea Romei ai trăit în deplină smerenie;

Bucură-te, că pentru darurile tale cele multe lumea întreagă te cinsteşte ca pe un mare cuvios;

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

Condacul al 8-lea:

Nu a putut răbda vrăjmaşul mântuirii să vadă popoarele Apusului înălţând toate într-un glas cântare de laudă Adevăratului Dumnezeu, şi pentru aceasta a abătut asupra lor valuri de popoare păgâne şi sălbatice, care cu cruzimea lor au trecut totul prin sabie şi foc. Dar în acele vremuri de mari greutăţi s-au ridicat în Apus propovăduitori luminaţi, cu nimic mai prejos celor dintâi apostoli, care prin râvna lor cea neobosită au întors ispita vrăjmaşului în binecuvântare cerească, şi neamurile cele păgâne le-au născut la Hristos, învăţându-le să-I cânte Lui ca Unui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Glas de laudă să aducem acum tuturor celor ce din neamul francilor au câştigat prin nevoinţele lor Raiul, şi cu râvnă au adus mulţime de oameni la Hristos. Că ei strălucind cu darurile cele dumnezeieşti, poporul l-au luminat şi l-au păstorit cu înţelepciune, şi pentru aceasta s-au şi învrednicit să audă din gura tuturor cântări ca acestea:

Bucură-te, Sfinte Remigiu, arhiepiscop minunat, că tu mai întâi te-ai făcut apostol al francilor;

Bucură-te, că mânat de râvnă sfântă l-ai botezat pe Clovis, regele franc, împreună cu mulţime de popor păgân;

Bucură-te, Sfântă Clotilda, femeie minunată, că prin lacrimile tale pe soţul tău l-ai adus la Hristos;

Bucură-te, că împreună cu Sfânta Radegunda şi Sfânta Batilda aţi dat tuturor pildă de soţii şi regine creştine;

Bucură-te, apoi, Sfinte Gherman, episcop al Parisului, că pentru milostenia ta ai fost numit „părintele săracilor”;

Bucură-te, că ai strălucit înaintea lumii întregi prin bunătatea şi blândeţea ta fără margini;

Bucură-te, Sfinte Eligiu, fierar iscusit, că dărnicia ta a îmblânzit inimile cele împietrite ale păgânilor;

Bucură-te, că ajungând episcop de Noyon ai întors mulţime de germani sălbatici la Hristos;

Bucură-te, Sfinte Amând, care în pământurile Ţărilor de Jos ai propovăduit credinţa creştină;

Bucură-te, Sfinte Lambert, că împreună cu ucenicul tău Hubert şi tu te-ai nevoit pentru luminarea acelor locuri;

Bucură-te, apoi, Sfinte Leger, episcop viteaz, că nu te-ai sfiit să mustri fărădelegile regelui şi ale supuşilor lui;

Bucură-te, că pentru aceasta în fel şi chip ai fost chinuit, şi până la urmă ai primit moarte mucenicească;

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

Condacul al 9-lea:

Văzându-se păstorii Apusului covârşiţi de mulţimea neamurilor păgâne, cu înţelepciune au socotit să meargă să le cucerească ei pentru Hristos. Iar pentru aceasta au trimis oameni luminaţi de Dumnezeu şi desăvârşiţi în virtute, care luptând cu neînfricare, întunericul păgânătăţii l-au biruit şi s-au făcut părinţi în Hristos pentru multe neamuri, împreună cu care au şi cântat neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Prin Grigorie, minunatul papă al Romei, şi prin Augustin, călugărul cel credincios, poporul englez mai întâi dintre neamurile germane s-a născut la viaţa cea nouă şi a adus jertfă curată lui Hristos mulţime de sfinţi. Cărora să le cântăm şi noi acum cu bucurie, ca unora ce s-au făcut vrednici de Împărăţia cerurilor şi de cinstirea lumii întregi, şi să le zicem aşa:

Bucură-te, mai întâi, Sfinte Grigorie, mare patriarh, că în deplină înţelepciune ai păstorit pământurile Apusului;

Bucură-te, că arzând de râvnă pentru Hristos te-ai nevoit să aduci popoarele păgâne la credinţă;

Bucură-te, că pentru aceasta pe Sfântul Augustin l-ai trimis propovăduitor, şi împreună cu el eşti numit până azi „apostolul englezilor”;

Bucură-te, apoi, Sfinte Augustin, că ai născut poporul englez la Hristos, botezându-l pe regele lor Ethelbert;

Bucură-te, că ajungând arhiepiscop de cânterbury, împreună cu ucenicii tăi ai început încreştinarea întregii Anglii;

Bucuraţi-vă, aşadar, Paulin, Birin şi Felix, apostoli minunaţi, că voi v-aţi făcut părinţi ai englezilor în Hristos;

Bucuraţi-vă, Oswald, Edwin şi Sigebert, regi mucenici, care aţi apărat până la sânge credinţa creştină;

Bucuraţi-vă, Aidan, Chad şi Botolf, părinţi cuvioşi, că în pământurile Angliei aţi întemeiat viaţa călugărească;

Bucuraţi-vă, Teodor, Wilfrid şi Ioan, episcopi preaînţelepţi, că prin voi Biserica Angliei a ajuns plină de slavă;

Bucuraţi-vă, Hilda, Mildred şi Audrey, sfinte maici, că prin nevoinţele voastre aţi întrecut pe mulţi dintre bărbaţi;

Bucuraţi-vă, între toţi sfinţii englezi, Cuthbert, mare făcătorule de minuni, şi Guthlac, părinte al pustiei;

Bucură-te, şi tu, Beda, cuvioase, călugăr înţelept, că toată viaţa ţi-ai închinat-o scrierilor sfinte;

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

Condacul al 10-lea:

Şi pământurile Spaniei s-au învrednicit de propovăduitori şi episcopi minunaţi, care prin truda lor cea neobosită au adus poporul cel păgân la Hristos şi pe eretici i-au întors la dreapta credinţă, şi pe toţi i-au chemat să aducă slavă şi cinste Adevăratului Dumnezeu şi să-I cânte cu mulţumire mereu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Pe cei ce în Spania au mărturisit în chip luminat dreapta credinţă în Mântuitorul Hristos, şi pentru ea au luptat până la moarte, pe toţi aceştia să-i cinstim şi noi acum după vrednicie. Şi să le aducem lor cântări de laudă, ca unora ce întunericul minciunii l-au risipit şi biruitor au făcut adevărul, zicându-le cu bucurie aşa:

Bucură-te, Sfinte Martin, arhiepiscop de Braga, că prin râvna ta poporul suevilor l-ai adus la dreapta credinţă;

Bucură-te, că pentru aceasta şi pentru multe altele eşti socotit până azi luminător şi părinte al acelor locuri;

Bucură-te, apoi, Sfinte Hermenegild, că din neamul vizigoţilor tu mai întâi ai mărturisit credinţa cea ortodoxă;

Bucură-te, că pentru aceasta încă şi moarte ai răbdat, înfruntându-l pe tatăl tău, regele răucredincios;

Bucură-te, Sfinte Leandru, că prin lucrarea ta vizigoţii au lepădat erezia ariană;

Bucură-te, că ajungând episcop de Sevilla, cu multă înţelepciune te-ai nevoit pentru binele păstoriţilor tăi;

Bucură-te, că în aceasta ai fost ajutat şi de fraţii tăi după trup, Sfinţii Fulgentie şi Florentina;

Bucură-te, şi tu, Sfinte Isidor, că eşti al patrulea şi cel mai cinstit fiu al acestei familii preasfinte;

Bucură-te, că pe scaunul Sevillei urmaş fratelui tău ai fost, şi te-ai arătat călăuzitor neînşelat pe calea mântuirii;

Bucură-te, că prin nenumăratele tale scrieri lumea ai luminat şi eşti soco-tit până azi Părinte al Bisericii;

Bucură-te, apoi, Sfinte Ildefons, arhiepiscop de Toledo, că ucenic Sfântului Isidor şi înţelept păstor te-ai arătat;

Bucură-te, că arzând de dragoste pentru Preacurata Maică a Domnului, ai apărat în scris pururea-fecioria ei;

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

Condacul al 11-lea:

Strălucit-a lumina lui Hristos şi în pământurile cele neprimitoare ale germanilor, că Dumnezeul slavei a chemat toate popoarele la slujirea Lui. Pentru aceasta să-I cântăm Celui ce cu milostivirea Sa cea necuprinsă a mântuit din stricăciune neamul omenesc, şi să ne închinăm Lui ca Unui Dumnezeu, zicând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Pe propovăduitorii cei minunaţi, cei răsăriţi din neamul irlandezilor şi al englezilor, care mulţime de popoare au luminat, şi prin râvna şi înţelepciunea lor s-au arătat a fi de o cinste cu Sfinţii Apostoli, pe aceştia să-i cinstim acum după cuviinţă şi să le cântăm ca unora care au adus lui Hristos roadă nenumărată de popor păgân, zicându-le aşa:

Bucură-te, mai întâi, Sfinte Columba, irlandez minunat, că prin râvna ta ai luminat pământurile Scoţiei;

Bucură-te, că întemeind vestita mănăstire din Iona, te-ai făcut apostol şi părinte al picţilor celor păgâni;

Bucură-te, şi tu, Sfinte Columban, că plecând din Irlanda ai ajuns propovăduitor neînfricat la multe neamuri;

Bucură-te, că ai întemeiat multe mănăstiri în Apus, şi ai aşezat în ele rânduială după învăţătura părinţilor pustiei;

Bucură-te, că fără şovăială ai mustrat nelegiuirile episcopilor şi dregătorilor nevrednici, pentru care nenumărate prigoane ai răbdat;

Bucură-te, apoi, Sfinte Gall, că te-ai învrednicit să fii ucenic al Sfântului Columban şi apostol iubit al Elveţiei;

Bucură-te, şi tu, Sfinte Clement, englez preaînţelept, că pe Hristos L-ai propovăduit în rândul păgânilor sălbatici;

Bucură-te, că pentru râvna ta cea aprinsă porţi până azi numele de „Apostol al Frisiei”;

Bucură-te, apoi, Sfinte Bonifatie, că alături de Sfântul Clement ai dus vestea cea bună în pământurile Germaniei;

Bucură-te, că prin tine şi prin ucenicii tăi sfinţi, Dumnezeu a rânduit să aducă la Sine întreg poporul german;

Bucură-te, că având binecuvântarea sfântului papă Zaharia, te-ai nevoit să îndrepţi nelegiuirile Bisericii france;

Bucură-te, că ţi-ai încununat sfânta lucrare cu cununa muceniciei, pe care ai primit-o la adânci bătrâneţi;

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

Condacul al 12-lea:

Neamurile cele cumplite de la miazănoapte au fost cele din urmă roade pe care poporul cel dreptcredincios din Apus le-a adus Dumnezeului celui Adevărat. Că luminându-se cu dreapta credinţă, poporul vikingilor a început să se închine cu râvnă Mântuitorului Hristos, şi să-I cânte Lui cu glas minunat, zicând: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cu laude să-i cinstim pe toţi cei ce în Apus au strălucit în vremurile de către sfârşit şi s-au făcut prin nevoinţele lor moştenitori Raiului. Că unii şi mucenicie au răbdat pentru Hristos, iar alţii L-au propovăduit în faţa păgânilor cu neînfricare. Pentru aceasta să le cântăm lor după vrednicie zicând:

Bucuraţi-vă, toţi cei ce în pământurile Iberiei aţi pătimit moarte din mâna agarenilor celor necredincioşi;

Bucuraţi-vă, între ei, Evloghie şi Gheorghe, că împreună cu mulţi alţii cu sângele vostru aţi sfinţit oraşul Cordobei;

Bucuraţi-vă, apoi, toţi cei ce în Irlanda şi Anglia aţi răbdat mucenicie din mâna sălbaticilor vikingi;

Bucuraţi-vă, că pentru jertfa voastră Dumnezeu a întors poporul care vă prigonea la credinţa în El;

Bucură-te, între toţi noii mucenici, Edmund, rege slăvit, că prin chinurile tale ai ajuns mare ocrotitor al Angliei;

Bucură-te, apoi, Sfinte Ansgar, că tu mai întâi L-ai binevestit pe Hristos în rândul vikingilor;

Bucură-te, că ai ajuns episcop de Hamburg şi eşti până azi cinstit ca „Apostol al Nordului”;

Bucură-te, şi tu, Sfinte Olaf, viteazule, că fiind viking de neam te-ai adus jertfă curată lui Dumnezeu;

Bucură-te, că ai ajuns rege creştin al Norvegiei, şi pentru credinţa ta cea neclintită ai fost omorât de păgâni;

Bucură-te, Sfinte Sigfrid, că prin luptele tale ai luminat pământul Suediei şi pe regele păgân l-ai adus la Hristos;

Bucură-te, apoi, Dunstan, arhiepiscop de cânterbury, că prin înţelepciunea şi blândeţea ta ai ajuns părinte iubit al întregii Anglii;

Bucură-te, că l-ai uns rege pe Sfântul Edward, nevinovatul mucenic, ale cărui moaşte aduc mângâiere creştinilor ortodocşi până astăzi;

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

Condacul al 13-lea:

Celui ce pe sfinţii Săi i-a chemat din tot pământul şi de la marginile lumii i-a adunat pe cei plăcuţi Lui, lui Dumnezeu, Cel slăvit în Sfânta Treime, să-I cântăm şi noi acum cu mulţumire. Că El prin Ioan, alesul Său, pe sfinţii cei vechi ai Apusului i-a descoperit nouă în vremurile acestea din urmă, spre bucuria şi mângâierea noastră. Pentru aceasta, dar, şi pentru toate celelalte, să-I mulţumim Lui ca unui Dumnezeu al nostru preaiubit, şi să I ne închinăm în glas de laudă zicând: Aliluia! (de 3 ori)

Şi iarăşi se zice Icosul 1:

Minunat s-a slăvit întru voi, sfinţilor Apusului, numele cel întru totul sfânt al Mântuitorului nostru Hristos. Că privind viaţa şi faptele voastre cele spre mântuire, popoarele Apusului s-au învăţat să se închine Dumnezeului celui Adevărat şi să vă cinstească pe voi cu bucurie, zicând:

Bucuraţi-vă, apostoli şi mucenici, cuvioşi şi episcopi, că voi sunteţi lauda şi bucuria întregului Apus;

Bucuraţi-vă, că voi înaintea tuturor sunteţi roada cea mai de preţ a acestor locuri;

Bucuraţi-vă, că sângele vostru sfânt a spălat toată întinăciunea păgânească;

Bucuraţi-vă, că prin învăţături pline de putere poporul din neştiinţă l-aţi scos;

Bucuraţi-vă, că în întunericul acelor vremuri aţi strălucit ca nişte faruri prealuminate;

Bucuraţi-vă, că v-aţi arătat înaintea lumii întregi povăţuitori nemincinoşi pe calea mântuirii;

Bucuraţi-vă, că prin aceasta sunteţi părinţi în Hristos pentru toate neamurile Apusului;

Bucuraţi-vă, că până acum vă rugaţi neîncetat pentru ele în ceruri;

Bucuraţi-vă, că voi mai ales sunteţi nădejdea cea tare a acestor locuri;

Bucuraţi-vă, că întru voi se laudă toţi credincioşii apuseni;

Bucuraţi-vă, că pe aceştia îi învăţaţi să aducă lui Dumnezeu dreaptă cinstire;

Bucuraţi-vă, că întreg Apusul îl chemaţi la pocăinţă şi întoarcere la Dumnezeu;

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

şi Condacul 1:

Pe sfinţii care au strălucit în pământurile Apusului în vechime şi aceste părţi le-au luminat prin nevoinţele şi luptele lor, pe aceştia toţi să-i lăudăm şi noi acum după cuviinţă. Şi să le cântăm lor ca unora ce pururea se roagă înaintea lui Dumnezeu pentru noi, zicându-le aşa:

Bucuraţi-vă, sfinţilor toţi, care în pământurile Apusului aţi mărturisit dreapta credinţă!

Rugăciune către toţi Sfinţii care au strălucit în pământurile Apusului:

O, voi, sfinţilor Apusului, care în vechime aţi mărturisit dreapta credinţă a Mântuitorului Hristos, şi pentru ea aţi luptat încă şi până la moarte; iar prin aceasta v-aţi făcut vrednici de slava cerească şi moştenitori ai vieţii celei veşnice. Înaintea voastră cădem noi acum, nevrednicii voştri urmaşi, şi vă rugăm cu umilinţă: după cum până acum aţi mijlocit cu îndrăzneală înaintea tronului lui Dumnezeu pentru noi, tot la fel vă rugaţi şi acum, sfinţilor, pentru toate popoarele Apusului, ca Milostivul şi Îndelungrăbdătorul Dumnezeu să le dea iertare de păcate şi îndreptare vieţii, şi să le întoarcă, cu judecăţile pe care le ştie, la pocăinţă şi la dreapta credinţă pentru care voi v-aţi jertfit.

Încă vă rugăm, sfinţilor, pentru toţi dreptcredincioşii apuseni care au nevoie de mila şi de ajutorul vostru: păziţi-ne, cu rugăciunile voastre, de toate ispitele care se abat asupra noastră, întăriţi-ne în dreapta credinţă şi daţi-ne râvnă spre propovăduirea ei, feriţi-ne de toată răutatea vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi şi faceţi-ne pe noi biruitori înaintea răucredincioşilor, spre slava lui Dumnezeu şi cinstea voastră. Ca prin voi, sfinţilor Apusului, dreapta credinţă să strălucească iarăşi cu putere în Apus, după cum strălucea în vechime, şi lumina lui Hristos să lumineze tuturor.

Aşa, sfinţilor, care din rânduiala lui Dumnezeu v-aţi arătat nouă în vremurile acestea din urmă, primiţi-ne şi pe noi la cinstirea voastră, ca pe cei din al 11-lea ceas. Şi rugaţi-vă pentru noi, cei ce vă cântăm cu nevrednicie cântări de laudă, ca lesne-iertătorul Dumnezeu să ne facă şi pe noi părtaşi bucuriei Raiului şi mântuire să ne dăruiască, ca un bun şi de oameni iubitor. Ca astfel împreună cu voi, sfinţilor iubiţi ai apusului, să-I cântăm şi să ne închinăm Lui ca unui Dumnezeu Preamilostiv: Tatălui, Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Acatistul Sfintei Matrona - Sfântă Cuvioasă Maică! (protectoarea orbilor)

După obişnuitul început zicem:

Condacul 1:

Din scutece de Duhul lui Dumnezeu fiind aleasă, fericită maică Matrona, orbirea şi neputinţa trupească pentru curăţia duhovnicească de la Dumnezeu primind cu darul înaintevederii şi al minunilor te-ai îmbogăţit. Pentru aceasta şi noi, cu mulţumire, cunună de laudă îţi aducem, cântând: Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Icosul 1:

Înger în trup te-ai arătat pe pământ, fericită Matrona, împlinind voia lui Dumnezeu. Căci din naştere în orbire trupească ai fost, însă Dumnezeu, înţelepţindu-i pe cei orbi şi iubindu-i pe cei cuvioşi, a luminat ochii tăi duhovniceşti, ca să slujeşti oamenilor şi lucrurile lui Dumnezeu să se arate prin tine. Iar noi cu dragoste îţi cântăm ţie acestea:

Bucură-te, din pruncie de Dumnezeu fiind aleasă;

Bucură-te, din scutece cu harul Sfântului Duh fiind însemnată;

Bucură-te, din copilărie cu darul minunilor fiind îmbogăţită;

Bucură-te, cu înţelepciune de la Dumnezeu fiind înzestrată;

Bucură-te, cu gândul voia lui Dumnezeu ai aflat;

Bucura-te, că pe înţelepţii veacului orbi la minte ai ruşinat;

Bucura-te, că sufletele rătăcite la Dumnezeu le întorci;

Bucura-te, că scârbele şi necazurile le alini;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 2-lea:

Văzând oamenii şi preotul când te-ai botezat, fericito, un stâlp de fum minunat înălţându-se deasupra capului tău şi simţind mirosul bineplăcut se minunau, ce va deveni acest prunc, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Minte având luminată, slujitorul lui Dumnezeu Vasile a aflat că cea botezată de el este vasul ales al lui Dumnezeu şi pe tine, cuvioasă Matrona, „sfântă” te-a numit. Iar noi din tot cugetul nostru îţi aducem laudele acestea:

Bucură-te, ceea ce în cristelniţa harul Sfântului Duh ai primit;

Bucură-te, ceea ce pe trupul tău crucea întipărită ai avut;

Bucură-te, rugătoare, de la Dumnezeu oamenilor dăruită;

Bucură-te, lumină arzătoare ce în faţa lui Dumnezeu luminezi;

Bucură-te, ceea ce cu darul facerii de minuni Dumnezeu pe pământ te-a slăvit;

Bucură-te, ceea ce cu cunună neveştejită de la Dumnezeu în cer te-ai împodobit;

Bucură-te, că prin mila lui Dumnezeu pe cei păcătoşi i-ai ridicat;

Bucură-te, că din izvorul apei celei vii pe cei însetaţi i-ai adăpat;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 3-lea:

Puterea harului lui Dumnezeu simţind încă din pruncie, fericită Matrona, către sfintele icoane te îndreptai şi, cu inima curată şi cu buzele de prunc, laudă lui Dumnezeu înălţai, cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având din copilărie darul înainte-vederii, fericită maică, inimile ascunse celor ce veneau la tine cunoscând şi viitorul ca pe cele de faţă spunând, pe mulţi pe calea mântuirii i-ai îndreptat. Pentru aceasta pe Dumnezeu Cel ce a înţelepţit orbii îi preamărim, cântând ţie acestea:

Bucură-te, a Domnului străvăzătoare;

Bucură-te, a păcatelor ascunse văditoare;

Bucură-te, celor întristaţi cu sufletul, luminată povăţuitoare;

Bucură-te, celor rătaciţi, milostivă călăuzitoare;

Bucură-te, stea, celor credincioşi calea arătând;

Bucură-te, lumină, în intunericul veacului acestuia luminând;

Bucură-te, unului Dumnezeu slujitoare;

Bucură-te, a uneltirilor diavoleşti cu darul Sfântului Duh pierzătoare;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 4-lea:

Viforul nedumeririlor şi al tulburărilor despre minunile tale în oameni răspândindu-se, maică fericită, şi aceştia, pe care i-ai îndreptat spre Dumnezeul Cel minunat întru sfinţii Săi, preamărindu-te şi lăudându-te, lui Dumnezeu cu mulţumire au cântat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzind oamenii, maică Matrona, că aduci ajutor în boli sufleteşti şi trupeşti, la tine vin cu nădejde şi, primind sfat bineplacut şi vindecare, îi mulţumesc lui Dumnezeu, cântând ţie:

Bucură-te, că pe cei bolnavi şi suferinzi îi primeşti;

Bucură-te, că pace sufletelor îndurerate dăruieşti;

Bucură-te, celor în rătăcire fiind îndreptătoare;

Bucură-te, a evlaviei învăţătoare;

Bucură-te, a necazurilor noastre alinare;

Bucură-te, în scârbe mângâietoare;

Bucură-te, doctorul cel fără de arginţi:

Bucură-te, a oricăror neputinţe tămăduitoare;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 5-lea:

Ca o stea dumnezeiască ai răsărit, maică fericită Matrona, în zilele grele în Patria noastră, căci, ca o nouă mărturisitoare, jugul lui Hristos cu îndrăzneală şi fără frică toată viaţa ai purtat si, cu harul lui Dumnezeu fiind întărită, ai dat celor nedumeriţi povatuire, celor slabi şi bolnavi vindecare, tuturor celor ce cu mulţumire cântă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzând mulţi oameni ruşi minunile şi vindecările date de harul lui Dumnezeu prin tine: celor şchiopi - umblare, celor slabi şi nemişcaţi - vindecare, celor îndrăciţi - a duhurilor rele alungare, îndreptându-ne către tine, maică, ca şi către un izvor nesecat, din care adăpându-ne cu nesaţ, cu inima smerită, strigăm ţie acestea:

Bucură-te, din pruncie pe calea mântuirii fiind chemată;

Bucură-te, cuvioasă, de Dumnezeu nouă dăruită;

Bucură-te, tămăduitoare ce bolile noastre le vindeci;

Bucură-te, în nevoile noastre, grabnică ajutătoare;

Bucură-te, ceea ce cu sfaturi folositoare de suflet ne povăţuieşti;

Bucură-te, ceea ce nedumeririle noastre de grabă le limpezeşti;

Bucură-te, ceea ce duhurile necurate de la om le alungi;

Bucură-te, ceea ce de toată răutatea cu rugăciunile tale ne aperi;

Bucură-te, cuvioasa maica Matrona, calda ru gatoare iui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 6-lea:

Vestitorul sfinţeniei şi al cuvioşeniei vieţii tale, fericită maică, s-a arătat sfântul şi cuviosul parinte Ioan din Kronstadt, când te-a văzut în biserică şi te-a numit moştenitoarea sa şi al optulea stâlp al Rusiei. Iar toţi cei ce au auzit acestea l-au lăudat pe Dumnezeu, înălţând Lui cântarea: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Aprinde cu rugăciunile tale, maică Matrona, lumina harului lui Dumnezeu în inimile ce nu l-au aflat pe Dumnezeu şi cu multe păcate pe El L-au supărat. Caci, văzând minunile săvârşite de tine, mă îndrept către Dumnezeu, cântându-ţi:

Bucură-te, ceea ce cu faptele tale pe Dumnezeu L-ai slăvit;

Bucură-te, ceea ce slava lui Dumnezeu ne-ai arătat;

Bucură-te, ceea ce pe calea cea dreaptă pe necredincioşi i-ai îndreptat;

Bucură-te, ceea ce întinăciunea păcatelor cu rugăciunile tale ai curăţat;

Bucură-te, că la pocăinţă ne-ai îndemnat;

Bucură-te, că lui Dumnezeu pentru toate să-i mulţumim ne-ai povăţuit;

Bucură-te, că biserica lui Dumnezeu s-o iubim ne-ai învăţat;

Bucură-te, ceea ce în ograda bisericii oile cele risipite ai adunat;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 7-lea:

Vrând Preasfintei noastre Stăpână, Maicii Domnului, să-i placi, maică Matrona, ai poruncit oamenilor să zugrăvească preacinstitul chip al Ei, numit „Aflarea celor pierduţi”, şi în biserica lui Dumnezeu să-l aşezi, ca toţi cei ce privesc chipul luminat al Preacuratei, cu umilinţă, s-o laude, iar lui Dumnezeu să cânte: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

O, nouă apărătoare, rugătoare şi mijlocitoare către Domnul ni te-a dăruit în anii grei tuturor ruşilor, căci mulţi s-au îndepărtat de Sfânta Biserică, însă tu, maică, pe cei necredincioşi şi rătăciţi îi invăţai cu fapta şi cu cuvântul, arătându-le minuni de la Dumnezeu. De aceea îţi cântăm ţie acestea:

Bucură-te, pentru ţara noastră rusească neîncetată nevoitoare;

Bucură-te, pentru mântuirea noastră mijlocitoare;

Bucură-te, al Dumnezeului Drept Judecător îmblânzire;

Bucură-te, celor bolnavi şi jigniţi ocrotire;

Bucură-te, celor neputincioşi şi deznădăjduiţi ajutătoare;

Bucură-te, împotriva duhurilor rele neîncetată luptătoare;

Bucură-te, căci tremură în faţa ta diavolii;

Bucură-te, căci se bucură pentru tine îngerii şi oamenii;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 8-lea:

Pe cei puţin credincioşi şi nechibzuiţi i-ai minunat, cum, oarbă din naştere fiind, vezi şi cunoşti nu numai cele din prezent, ci şi cele viitoare, nevăzând ei puterea lui Dumnezeu ce lucrează în neputinţele oamenilor. Pentru aceasta şi noi, fericită maică, înţelepciunea lui Dumnezeu în tine văzând, îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Toate supărările şi jignirile, prigonirile şi mustrările ai răbdat, fericită maică, însă nu te-ai tânguit, ci pentru toate lui Dumnezeu ai mulţumit. Cu aceasta învăţându-ne noi cu răbdare să ne purtăm crucea, îţi aducem laudele acestea:

Bucură-te, ceea ce în rugăciune neîncetată stăruiai;

Bucură-te, ceea ce duhurile rele cu post şi rugăciune le alungai;

Bucură-te, ceea ce pacea binecuvântată dobândeai;

Bucură-te, ceea ce cu dragostea ta pe mulţi îi mântuiai;

Bucură-te, ceea ce prin viaţa ta oamenilor ai slujit;

Bucură-te, că şi după moarte pe oameni neîncetat îi ajuţi;

Bucură-te, ceea ce acum rugăminţile noastre le asculţi;

Bucură-te, că pe cei ce se încred în tine nu-i părăseşti;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 9-lea:

Toate necazurile şi durerile le-ai răbdat, maică Matrona, neîncetat luptând cu puterile întunericului, uneltirile şi vicleniile lor vădind şi pe diavoli din îndrăciţi alungând, până la sfârşitul vieţii pe cei îndureraţi, bolnavi şi întristaţi i-ai ajutat, pururea cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei multgrăitori nu vor putea cu vrednicie să-ţi preamărească sfânta ta viaţă şi minunile tale cele cu puterea lui Dumnezeu de tine săvârşite, sfântă maică. Însă noi, dorind pe Dumnezeu cu psalmi să-L lăudăm şi îndemnaţi de iubire curată, îndrăznim să cântăm acestea:

Bucură-te, ceea ce calea cea strâmtă şi poarta îngustă ai ales;

Bucură-te, ceea ce cu multe fapte bune te-ai luminat;

Bucură-te, ceea ce toate cele stricăcioase din viaţă le-ai lepădat;

Bucură-te, ceea ce cu cunună smereniei te-ai împodobit;

Bucură-te, ceea ce după Evanghelie, ca păsările cerului, pe pământ ai locuit;

Bucură-te, ceea ce Fiului, ce nu avea unde să-şi plece capul, i-ai urmat;

Bucură-te, ceea ce acum în lăcaşurile raiului te desfătezi;

Bucură-te, ceea ce pe noi, păcătosii, către tine rugându-ne, nu ne laşi;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 10-lea:

Dorind să-i scapi pe mulţi de suferinţele trupeşti şi de bolile sufleteşti, cuvioasa lui Dumnezeu, toată noaptea petreceai în rugăciune, rugându-te pentru ajutorul şi întărirea lor Domnului nostru Iisus Hristos, cântându-i: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid şi acoperământ erai în timpul vieţii tale, fericită maică, tuturor celor ce alergau la tine şi după moarte nu încetezi să mijloceşti înaintea lui Dumnezeu pentru cei ce cu credinţă vin la mormântul tău. Pentru aceasta, auzindu-ne pe noi, păcătoşii, îndureraţi şi de multe necazuri fiind stăpâniţi şi nădăjduind toţi în ajutorul rugăciunilor tale, îţi cântam:

Bucură-te, celor jigniţi grabnică apărătoare;

Bucură-te, celor săraci mângâiere;

Bucură-te, a căsătoriei cinstite ocrotitoare;

Bucură-te, celor certaţi împăcare;

Bucură-te, celor judecaţi pe nedrept apărătoare;

Bucură-te, şi a celor vinovaţi faţă de judecată lumească către Dumnezeu milostivă mijlocitoare;

Bucură-te, celor fără casă adăpostire;

Bucură-te, tuturor celor ce te cheamă în ajutor ocrotire;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 11-lea:

Cântare îngerească auzeai, cinstită maică Matrona, încă pe pământ fiind. Învaţă-ne şi pe noi, nevrednicii, cum trebuie să-L slăvim pe Dumnezeu, Cel slăvit în Treime, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Căruia oştirile cereşti într-un glas îi cântă: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Cu lumină strălucitoare luminează viaţa ta, fericită Matrona, gonind întunericul lumii acesteia deşarte, şi ne atrage sufletele noastre: ca şi noi cu razele harului lui Dumnezeu să ne luminăm şi calea plină de scârbe a acestei vieţi trecătoare să o trecem şi în împărăţia Cerurilor să ajungem, unde tu, maică, acum te desfătezi, auzind glasul nostru către tine, strigând:

Bucură-te, lumina lui Dumnezeu pururea arzătoare;

Bucură-te, mărgăritar scump, cu strălucirea sfinţeniei tale luminându-ne;

Bucură-te, floare binemirositoare, ce mireasma Duhului Sfânt o răspândeşti;

Bucură-te, piatră a credinţei, care pe cei slabi de fire în evlavie îi întăreşti;

Bucură-te, stea preastrălucită, ce calea dreaptă ne-o arăţi;

Bucură-te, luptătoare neînfricată a lui Hristos, ce cu sabia rugăciunii armatele demonilor înspăimânţi;

Bucură-te, căci ai avut o viaţă sfântă şi curată;

Bucură-te, căci în faţa lui Dumnezeu ai avut o moarte cinstită;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 12-lea:

Harul lui Dumnezeu din belşug încă din scutece ai primit, maică fericită, care a fost cu tine toată viaţa. Credem neclintit că şi după moarte acest har e cu tine. Pentru aceasta, căzând la tine, ne rugăm: nu ne lăsa pe noi, călători încă pe pământ, lipsiţi de ajutorul şi ocrotirea ta, rugându-L pe Dumnezeu să ne miluiască pe toţi cei ce-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântăm minunile tale cele multe, maică Matrona, Îl lăudăm pe Dumnezeu Care te-a dăruit oraşului Moscova şi Patriei noastre, în zilele grele şi de prigoană, pe tine, stâlpul neclintit al evlaviei şi credinţei. Şi acum, maică fericită, cu inima recunoscătoare îţi cântăm ţie acestea:

Bucură-te, ceea ce pacea lui Hristos în suflet ai dobândit;

Bucură-te, ceea ce pentru lume jertfă lui Dumnezeu te-ai adus;

Bucură-te, ceea ce în trup neputincios puterea harului dumnezeiesc ai arătat;

Bucură-te, ceea ce la aflarea cinstitelor tale moaşte mila lui Dumnezeu ne-ai arătat;

Bucură-te, a cetei sfinţilor din Moscova minunată înflorire;

Bucură-te, a oraşului Moscova preaslavită podoabă;

Bucură-te, pentru Patria noastră înaintea lui Dumnezeu neîncetată rugătoare;

Bucură-te, la pocăinţă şi rugăciune pentru ţara Rusiei îndemnare;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 13-lea:

O, fericită maică, ascultă această cântare de laudă pe care ţi-o aducem ţie şi cere pentru noi de la Domnul nostru Iisus Hristos iertarea păcatelor, sfârşit bun creştinesc şi răspuns bun la înfricoşătoarea Lui judecată, ca să ne învrednicim şi noi în lăcaşurile raiului să slăvim Sfânta Treime, cântând: Aliluia! (de 3 ori)
Apoi Icosul 1 şi Condacul 1.

Rugăciune:

O, fericită maică Matrona, cu sufletul în cer, în fata Tronului lui Dumnezeu stând, iar cu trupul pe pământ odihnind şi cu binefacere de sus înzestrată multe minuni săvârşind. Coboară ochii tăi milostivi spre noi, păcătoşii, cei ce în scârbe, dureri şi păcate viaţa ne-o petrecem, alină-ne pe noi, cei deznădăjduiţi, vindecă-ne de bolile noastre cumplite pe care pentru păcatele noastre de la Dumnezeu le primim; izbăveşte-ne de mulţimea necazurilor şi a primejdiilor, roagă-L pe Domnul nostru Iisus Hristos să ne ierte toate păcatele şi fărădelegile pe care din tinereţile noastre şi până acum le-am săvârşit, că, primind cu rugăciunile tale binefacere şi mare milă, să slăvim pe Dumnezeu Cel Unul în Treime, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin