sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Acatistele lunii mai (II)

12 mai

Acatistul Sfântului Ioan Valahul Noul Mucenic (alcătuit de Preotul Dimitrie Buzatu)

După obişnuitul început se zic

Condacele şi Icoasele

Condacul 1:

Nevoitorului cel tânăr al lui Hristos, mucenicului Ioan Valahul, cu toţii să-i aducem acum cântare de laudă pentru nevoinţele sale, ca celui ce străluceşte în sfintele lăcaşuri cele de sus; şi ca unui apărător al credinţei şi ajutător întru nevoi cu mulţumire să-i cântam:

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Icosul 1:

Îngerii şi oamenii slăvesc pe Dumnezeu pentru nenumăratele faceri de bine arătate către făpturile Sale, din dragoste nesfârşită şi din milostivire fără de margini. Căci în vremi şi în locuri pe care înţelepciunea Sa nepătrunsă le alege au răsărit luceferi călăuzitori, care să lumineze cărările vieţii noastre vremelnice, îndrumându-ne spre cele nestricăcioase. Ca unuia dintre aceşti aleşi, bine-plăcuţi lui Dumnezeu, îţi cântăm ţie, Sfinte Ioane Valahule, laude ca acestea:

Bucură-te, vas ales şi de Dumnezeu preţuit;

Bucură-te, tânăr înţelept şi frumos, prin care credinţa s-a înălţat;

Bucură-te, trandafir odrăslit în pământul Valahiei;

Bucură-te, crin răsădit în grădina cea de sus;

Bucură-te, cel renăscut în duh la Constantinopole;

Bucură-te, că de toate te-ai lipsit, dar pe Hristos ai dobândit;

Bucură-te, cel ce ai înfruntat pe păgâni;

Bucură-te, cel ce ai risipit meşteşugurile satanei;

Bucură-te, părtaş al bucuriilor îngereşti;

Bucură-te, cel ce petreci laolaltă cu toţi sfinţii;

Bucură-te, moştenitor al cereştii împărăţii;

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Condacul al 2-lea:

Deşi tânăr cu vârsta, ai dovedit curată înţelepciune când ai ales mai bine a pătimi pentru Ziditorul şi a muri pentru El, decât a trăi şi a avea câştigare vremelnică; căci ai dorit a te încununa cu cununa muceniciei şi a cânta Domnului: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Slavă Ţie, Atotputernice Doamne, Care dintre noi oamenii şi pentru noi ai ales pe sfinţii Tăi, mucenici, apostoli, cuvioşi şi drepţi, ca să ne arate voia Ta, spre a ne împărtăşi de negrăitele Tale bunătăţi; şi aşa să se proslăvească numele Tău cel întru tot sfânt; iar alesului Tău să-i cântăm:

Bucură-te, Ioane Valahule, de Dumnezeu cinstitorule;

Bucură-te, cel ce vezi şi guşti acum înalte desfătări;

Bucură-te, ocrotitor al orfanilor;

Bucură-te, cel ce scapi din nevoi pe cei ce aleargă la tine;

Bucură-te, că izbăveşti pe cei ce se află în primejdii;

Bucură-te, mângâierea întristaţilor;

Bucură-te, izvor nesecat de alintări duhovniceşti;

Bucură-te, că luminezi pe cei întunecaţi la minte;

Bucură-te, floare îmbobocită a creştinătăţii;

Bucură-te, far de lumină în cărările tinerimii;

Bucură-te, că pentru legea creştină vitejeste ai luptat;

Bucură-te, cel ce te rogi şi mijloceşti pentru noi toţi;

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Condacul al 3-lea:

Credinţa ortodoxă mult a fost încercată de-a lungul vremurilor şi în laturile pământului, ca să se întărească temeliile sale. Ieşind dară, voi, slăviţi mucenici, din rândurile popoarelor, v-aţi pus viaţa pentru întărirea ei, dând liniştea şi sângele vostru pentru întinderea împărăţiei lui Dumnezeu, ca noi cu un glas să putem cânta totdeauna: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Viaţa ta, plină de necazuri şi cu totul lipsită de bucurii pământeşti a fost, preafericite Ioane. Că din copilărie te-au smuls de lângă sânul părinţilor tăi şi te-au purtat pe drumuri nesfârşite în amară robie. Pentru că tuturor împotrivirilor le-ai făcut faţă cu vrednicie, de aceea îţi cântăm laude ca acestea:

Bucură-te, robule, cel ce duci rugăciunea noastră către Stăpânul cel Prea-îndurat;

Bucură-te, cel ce cu vrednicie în veacul al XVII-lea: ai mărturisit pe Hristos

Bucură-te, că pe timpul lui Mihnea, voievodul cel turcit, ţi-a fost dat să pătimeşti;

Bucură-te, că agarenii luându-te rob te-au târât în chinuri spre Ţarigrad;

Bucură-te, cel ce în împărăteasca cetate ai primit cununa muceniciei;

Bucură-te, jertfă bine-primită înaintea Domnului;

Bucură-te, că nu ai ales să te bucuri de cele pământeşti;

Bucură-te, că bucuriile tale, în ceruri ţi le-ai adunat;

Bucură-te, că şi astăzi, tot de acolo, se revarsă milele tale;

Bucură-te, mângâierea maicilor îndurerate;

Bucură-te, aur lămurit în focul încercărilor;

Bucură-te, obraz sfânt, de Domnul mângâiat;

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Condacul al 4-lea:

Trimite-ne nouă, sfinte, de la Dumnezeu hrană de mântuire, ca să nu pierim de mulţimea păcatelor. Căci noianul greşelilor noastre numai nemărginita milostivire a lui Dumnezeu îl poate covârşi; şi aşa, împreună cu tine să-I cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Legat şi bătut, purtat ai fost pe drum lung, în vreme de iarnă; dar nici gerul, nici foamea, nici semnul însângerat al legăturilor nu au slăbit virtutea ta; că pe toate le-ai răbdat cu bărbăţie în trupul tău fraged; pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, mucenic tânăr, dar viteaz;

Bucură-te, cel ce ca şi Stăpânul şi Domnul ai pătimit;

Bucură-te, umbrar de odihnă pentru prigoniţii vieţii;

Bucură-te, toiagul şi călăuza călătorilor la drum lung;

Bucură-te, mângâierea celor îndepărtaţi de ţara lor;

Bucură-te, râvnitorule pentru slobozenie şi pace;

Bucură-te, cel ce te rogi pentru înfrăţirea oamenilor;

Bucură-te, izbăvitorule de prădăciuni;

Bucură-te, că te desfătezi în cămara cea de sus;

Bucură-te, că senin ai mers spre locul muceniciei tale, mulţumind lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce cu multă răbdare ai îndurat chinurile, foamea şi oboseala

Bucură-te, cel ce robit fiind cu trupul, nu ai pierdut slobozenia duhului;

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Condacul al 5-lea:

Pe cât de lung a fost drumul robiei şi al pătimirilor tale, o, fericite Ioane, pe atât de scurtă ţi-a fost calea vieţii celei de jos. Dar plăcutu-I-a milostivului Stăpân cum tinereasca ta făptură s-a împodobit cu cununa ostenelilor biruitoare, şi chemându-te la şine Îi cânţi cu veselie: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Ca şi când poverile robiei nu ar fi fost de ajuns, uneltirile celui viclean aprind patima cea blestemată a păgânului agarean, care cumpărându-te cu aur, privea cu nelegiuită căutătură spre mândreţea cea din afară a făpturii tale. Deci l-ai înfruntat pe acesta, mărturisindu-te rob al lui Hristos, care te-a răscumpărat odinioară cu preţ de sânge nevinovat, iar nu rob al patimilor păgâne şi urâte. Drept care, vrednic eşti de cinstire ca aceasta:

Bucură-te, cel ce ca um al doilea David ai biruit pe Goliat;

Bucură-te, căci ca un nou Nestor ai tăiat rădăcinile poftei celei dobitoceşti

Bucură-te, că ai mărturisit adevărul faptei cu curajul deplinei răspunderi;

Bucură-te, că de judecata vizirului nu te-ai temut;

Bucură-te, că din nou ai fost dat în robie ismaelitencei din Ţarigrad, şi supus altui fel de ispite;

Bucură-te, că nu ai luat în seamă ispitirile tinerei ismaelitence;

Bucură-te, că ţi-ai păzit cu straşnicie feciorescul trup, ca pe un templu al Duhului Sfânt;

Bucură-te, chip duhovnicesc, luminat împodobit;

Bucură-te, suflet de Dumnezeu blagoslovit;

Bucură-te, cel plin de virtute;

Bucură-te, înţelepciune înaltă în trup tineresc;

Bucură-te, faptă vie pentru toţi spre pilduire;

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Condacul al 6-lea:

Din rob puteai să fii slobod, din sărac să te îmbogăţeşti, din pripăşit, om cu aşezare. Dar cu ce preţ? Întinându-ţi trupul şi pierzându-ţi sufletul, pentru bunătăţi vremelnice şi pieritoare. Iar tu ai ales a cânta lui Dumnezeu cântare curată: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Ne minunam de cugetarea ta cea dreaptă, cinstitule mucenic. Că fragezimea minţii tale, la vârsta de 18 ani, a ştiut să aleagă fără greş lucrul cel mai de preţ. Că ce va da omul în schimb pentru sufletul său? Şi de ar câştiga lumea toată, dar sufletul şi l-ar pierde, ce bun a dobândit? Vrednicule de laudă, primeşte şi de la noi cântările acestea:

Bucură-te, minte vârstnică în trup nevârstnic;

Bucură-te, temelie de piatră a credinţei;

Bucură-te, neprecupeţită iubire către Dumnezeu;

Bucură-te, viteaz împotrivitor la păgâneşti furii;

Bucură-te, nădejde împlinită a celor ce te roagă pe tine;

Bucură-te, cel ce ţi-ai păstrat curăţia trupului;

Bucură-te, că ochii duhului tău au putut privi peste deşertăciunea veacurilor;

Bucură-te, că nădejdea ţi-ai pus numai în Hristos-Dumnezeu, de la Care putere ai primit şi biruinţă ai dobândit;

Bucură-te, că mintea ta a fost luminată de harul Duhului Sfânt;

Bucură-te, logodnic al cereştii împărăţii;

Bucură-te, comoară scumpă a lumii creştine;

Bucură-te cel ce prin moartea-ţi trupească ai chezăşuit nădejdea nemuririi

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Condacul al 7-lea:

Când suntem în necazuri şi în strâmtorare, pândiţi de ispite omeneşti şi de iscodirile celui viclean, gândul îl îndreptăm către Mântuitorul Hristos, Cel ce a poruncit oarecând: Înapoia Mea, satano!. Pentru că prin mijlocirile sfinţilor Săi fiind izbăviţi, să cântăm Treimei celei de o fiinţă cu toţii într-un glas: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Îndurat-ai amărăciunea înstrăinării, suferinţele robiei, îmboldirile multor feluri de ispite, de la agareanul cel păgân şi de la femeia cea de acelaşi neam cu el, şi pe toate le-ai înfruntat cu destoinicie creştină. Multă mâhnire ţi-a adus însă poftirea nelegiuitei femei de a te lăsa de credinţa creştină, ca să te poată avea soţ după legea ei. Valuri de împotrivire au ţâşnit atunci din inima ta şi oţelindu-te ai mărturisit cu hotărâre pe Hristos Domnul, de Care nici viaţa, nici moartea nu te-au putut despărţi; pentru aceasta auzi de la noi unele ca acestea:

Bucură-te, dar, viteazule mărturisitor;

Bucură-te, cel ce ai gustat amarul asupririi păgâneşti;

Bucură-te, că ai rămas neclintit în hotarele credinţei;

Bucură-te, că te împărtăşeşti de lumina cea neînserată a împărăţiei lui Hristos;

Bucură-te, făclie nestinsă din policandrul ceresc, cel cu mii de braţe al sfinţilor;

Bucură-te, rugător neadormit pentru sufletele noastre;

Bucură-te, cel ce pe cei greşiţi îi aduci la pocăinţă;

Bucură-te, aducător de înviorare duhovnicească;

Bucură-te, pavăză şigură a tinerilor evlavioşi;

Bucură-te, cumpănă înţeleaptă a vârstnicilor cuvioşi;

Bucură-te, că şi copiii te cinstesc după putere;

Bucură-te, caănici trupul nu ţi-ai întinat, nici credinţa nu o ai lepădat;

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Condacul al 8-lea:

Aprins fiind de dumnezeiască râvnă ţi-ai adunat puterile, ţi-ai întărit duhul şi cu ochii launtrici ţintă la cer ai înfruntat nelegiuirea. Că bucurându-ne şi noi, cu veselie sfântă să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Adusu-ţi-ai aminte, Ioane Valahule, că şi Iosif, fiul lui Iacob cel de demult, a înfruntat ademenirea femeii lui Putifar, dregătorul din ţara Egiptului. Că încercările vieţii sunt îngăduite de Dumnezeu spre lămurirea credinţei. Prin atâtea trecând şi pe toate biruindu-le, noi te cinstim cu cântări glăsuitoare ca acestea:

Bucură-te, cel ce te-ai războit împotriva îndulcirilor pământeşti;

Bucură-te, că de frumuseţea trupului nu te-ai amăgit;

Bucură-te, cel ce ţi-ai preţuit întru totul viaţa, jertfind-o pentru Hristos;

Bucură-te, că prin jertfa ta te-ai făcut trâmbiţaş al credinţei ortodoxe;

Bucură-te, că faptele tale întăresc credinţa noastră;

Bucură-te, că lăudând vredniciile tale slăvim pe atotputernicul Dumnezeu

Bucură-te, cel ce ai înţeles că pentru Hristos a muri este în fapt cu El veşnic a vieţui;

Bucură-te, mustrarea celor ce cu viclenie tăinuiesc păcatele;

Bucură-te, cel asupra poftelor biruitor;

Bucură-te, al înstrăinaţilor povăţuitor;

Bucură-te, al tuturor către Dumnezeu mijlocitor;

Bucură-te, cel din cetatea cea de sus priveghetor;

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Condacul al 9-lea:

Văzându-se înfruntată aspru de tine, ismaeliteanca şi-a dezlănţuit răzbunarea dându-te pe mâna mai-marelui cetăţii, care te-a azvârlit în temniţă. Dar nici negura şi umezeala temniţei nu te-au spăimântat, nici nu te-au împiedicat a cânta neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

O, temniţă înfricoşătoare! Cât de groase au fost zidurile tale şi cât de grea povara beznei tale! Şi, ca şi când închiderea înăuntrul tău, în lanţuri ferecate, nu ar fi fost de ajuns, s-au adăugat sfântului mucenic cumplite şi ucigătoare chinuri, ca noi să-i cântăm cu săltări duhovniceşti aşa:

Bucură-te, că pentru Dumnezeu, pe toate cele dureroase, desfătări le-ai socotit;

Bucură-te, cel ce petreci laolaltă cu toţi sfinţii;

Bucură-te, cel ce acum faţa lui Dumnezeu nemijlocit o priveşti;

Bucură-te, că floarea tinereţii cu vederea o ai trecut;

Bucură-te, purtător de finicul păcii lăuntrice;

Bucură-te, că oricare aleargă la ajutorul tău nu iese deşert;

Bucură-te, descoperirea gândurilor ascunse;

Bucură-te, cel ce trezeşti conştiinţele;

Bucură-te, că pentru cei cuprinşi de patimi eşti rugător către Dumnezeu;

Bucură-te, că nu suferi pe cei ce petrec în nelegiuiri;

Bucură-te, vestitor de bucurii spirituale;

Bucură-te, lumină aprinsă în bezna nepăsărilor;

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Condacul al 10-lea:

Moartea pe martiri nu-i înspăimântă; căci dragostea de Hristos învinge toate. Neocolind aceştia moartea cea trupească şi dispreţuind-o, ei primesc cu seninătate trecerea spre veşnica împărăţie, unde cu cetele cele de sus dănţuiesc şi cântă Dumnezeirii fără oprire: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Miratu-s-a făptura de mirarea ta cea multă, că neşovăielnic ai străbătut drumul drept al credinţei, mărturisind astfel pe Dumnezeul cel întreit sfânt, Căruia şi noi dimpreună cu tine ne închinăm şi bucurându-ne te lăudăm grăind unele ca acestea:

Bucură-te, cel ce prin spânzurare nemurire ai agonisit;

Bucură-te, că prin răbdare sufletul ţi-ai mântuit;

Bucură-te, că din mâna Domnului ai primit cununa biruinţei;

Bucură-te, că de sus ţi-a venit răsplată credinţei;

Bucură-te, că numele tău în cartea vieţii s-a scris;

Bucură-te, că astăzi dănţuieşti în cerescul paradis;

Bucură-te, că nu te-au amăgit cele trecătoare;

Bucură-te, cel ce ai ştiut să preţuieşti pe cele nepieritoare;

Bucură-te, al celor din primejdii apărător;

Bucură-te, al celor întristaţi de nădejde dătător;

Bucură-te, al ispitiţilor întăritor;

Bucură-te, al oropsiţilor ajutător;

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Condacul al 11-lea:

Cum să te slăvim mai bine, vrednicule mucenic, decât lăudând îndelunga ta răbdare şi iubirea de cele înalte? Căci fire omenească având, spre cele îngereşti ai râvnit. Pentru care, cu toţii cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Văzând păgânii că nu te lepezi de credinţa ta şi nu te supui poftelor stricăcioase, cerut-au vizirului să te omoare. Iar vizirul a poruncit eparhului să facă aceasta. Şi te-au dus călăii de te-au spânzurat. Deci, ca cel ce ai primit încoronare mucenicească, vrednic eşti de cântări ca acestea:

Bucură-te, Ioane de Dumnezeu iubit;

Bucură-te, mucenice prea fericit;

Bucură-te, cuget neprihănit;

Bucură-te, cel cu trupul nepîngărit;

Bucură-te, pildă de sufletească tărie;

Bucură-te, rază dătătoare de bucurie;

Bucură-te, lumină sfântă;

Bucură-te, armă nebiruită;

Bucură-te, înger pământesc;

Bucură-te, dar dumnezeiesc;

Bucură-te, ancoră tare;

Bucură-te, zid de scăpare;

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Condacul al 12-lea:

Slavă lui Dumnezeu pentru toate, a zis oarecând Ioan cel cu gură de aur, încheindu-şi în surghiun viaţa cea pământească. Iar tu, Ioane Valahule, privind cu ochii duhului tău dincolo de hotarele zărilor şi veacului acestuia, ai mulţumit lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cu cântări cinstim amintirea ta, fericim chinurile tale şi neclintită răbdarea ta, mărim şi lăudăm bărbăţia ta cea neînvinsă, binecuvântându-te ca pe un mare ajutător şi păzitor al nostru, şi din inima grăind:

Bucură-te, tânăr mult ispitit;

Bucură-te, luptătorule neostenit;

Bucură-te, nădejdea tinerilor cea tare;

Bucură-te, în nevoi a lor apărare;

Bucură-te, izbăvitorul celor umiliţi;

Bucură-te, scăparea celor prigoniţi;

Bucură-te, că pe necredincioşi i-ai smerit;

Bucură-te, că pe iubitorii de Hristos i-ai veselit;

Bucură-te, cel ce întăreşti pe cei în suferinţă;

Bucură-te, ca te-ai învrednicit de biruinţă;

Bucură-te, cel ce risipeşti gândurile necurate;

Bucură-te, alungătorul poftelor spurcate;

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, răbdătorule de chinuri, preafericite noule mucenice, purtător al semenlor de biruinţă, Sfinte Mucenice Ioane Valahule, ascultă acum nevrednica rugăciune ce-ţi aducem din toată inima, ca să ne izbăveşti pe noi de năpastă, de primejdii, de dureri şi de ispite, spre a cinsţi pomenirea ta, slăvind pe Dumnezeu, Cel de oameni iubitor, că împreună cu tine, în veacul ce va să fie, să-I cântăm Lui: Aliluia! Aliluia! Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Îngerii şi oamenii slăvesc pe Dumnezeu pentru nenumăratele faceri de bine arătate către făpturile Sale, din dragoste nesfârşită şi din milostivire fără de margini. Căci în vremi şi în locuri pe care înţelepciunea Sa nepătrunsă le alege au răsărit luceferi călăuzitori, care să lumineze cărările vieţii noastre vremelnice, îndrumându-ne spre cele nestricăcioase. Ca unuia dintre aceşti aleşi, bine-plăcuţi lui Dumnezeu, îţi cântăm ţie, Sfinte Ioane Valahule, laude ca acestea:

Bucură-te, vas ales şi de Dumnezeu preţuit;

Bucură-te, tânăr înţelept şi frumos, prin care credinţa s-a înălţat;

Bucură-te, trandafir odrăslit în pământul Valahiei;

Bucură-te, crin răsădit în grădina cea de sus;

Bucură-te, cel renăscut în duh la Constantinopole;

Bucură-te, că de toate te-ai lipsit, dar pe Hristos ai dobândit;

Bucură-te, cel ce ai înfruntat pe păgâni;

Bucură-te, cel ce ai risipit meşteşugurile satanei;

Bucură-te, părtaş al bucuriilor îngereşti;

Bucură-te, cel ce petreci laolaltă cu toţi sfinţii;

Bucură-te, moştenitor al cereştii împărăţii;

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Condacul 1:

Nevoitorului cel tânar al lui Hristos, mucenicului Ioan Valahul, cu toţii să-i aducem acum cântare de laudă pentru nevoinţele sale, ca celui ce străluceşte în sfintele lăcaşuri cele de sus; şi ca unui apărător al credinţei şi ajutător întru nevoi cu mulţumire să-i cântam:

Bucură-te, Sfinte Ioane, noule mucenic al lui Hristos!

Rugăciune:

Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeul nostru, Cel neîntrecut în înţelepciune şi minunat întru lucruri! Căci din iubirea de oameni cea nemăsurată, fiind Dumnezeul a toată mângâierea şi nădejdea, ai binevoit a ridica dintre seminţiile pământului fii aleşi, care prin credinţă tare şi prin viaţă pilduitoare să menţină trează credinţa în puterea şi în milostivirea Ta, şi să nu lase neamul omenesc a se prăbuşi în întunericul cel fără fund al neştiinţei de cele înalte şi al păcatului.

Binecuvântat eşti, Doamne Dumnezeul părinţilor noştri, Cel ce primeşti cu bunătate şi cu îndurare mijlocirile sfinţilor bine-plăcuţi Ţie, pentru nevoile de tot chipul, duhovniceşti şi trupeşti, ale nevrednicilor fiilor Tăi, cei ce plutesc pe marea cea sărată şi de atâtea ori înviforată a acestei vieţi vremelnice, pline de ispite şi de poveri nenumărate.

Însuţi dar, Doamne, pentru rugăciunile Preacuratei Născătoarei de Dumnezeu şi cele ale Sfântului Mucenic Ioan Valahul, primeşte şi acum smeritele noastre cereri, şi ne izbăveşte pe noi de toată întâmplarea cea rea, de năpastă, de prigoană, de uneltirile celui viclean, ocrotind viaţa noastră prin milostivirea Ta cea mare, şi nu pentru vrednicia noastră. Căci Tu ştii neputinţa firii omeneşti şi cunoşti pe fiecare, cu casa, cu cererea şi trebuinţa lui. Primeşte, dar, Stăpâne, şi rugăciunile noastre, apărându-ne de tot răul şi dăruindu-ne cele spre mântuire. Că pentru toate cele ce ne-ai dat şi ne dăruieşti nouă în toate zilele vieţii noastre, binecuvântat şi preaslăvit să fii, Părinte al luminilor şi izvorul bunătăţilor, dimpreună cu Cel fără de început al Tău Fiu şi cu Preasfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Si se face otpustul.

13 mai

Acatistul Sfantului Ignatie Briancianinov

Condac 1

Cel ce ai fost ales de împăratul Ceresc şi proslăvit de El, Părinte Ierarhe Ignatie, prăznuind acum preacinstită pomenirea ta, cu osârdie te rugăm: călăuzeşte-ne la calea mântuirii, izbăveşte-ne de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, de scârbe şi de dureri pe cei ce cu dragoste strigăm tie: Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Icosul 1:

Arhanghelii şi îngerii se minunau de vieţuirea ta, Părinte Ierarhe Ignatie, căci din pruncie ai avut mare dorire către Dumnezeu şi întru poruncile Lui ai petrecut neabătut viaţa ta. Minunându-ne de această bună pricepere a ta, cu umilinţă strigăm ţie:

Bucură-te, că pe părinţii tăi îndureraţi de nerodire, cu naşterea ta i-ai mângâiat;

Bucură-te, odraslă minunată şi de neam cinstit;

Bucură-te, necontenită bucurie a îngerului tău păzitor;

Bucură-te, cele ce cu blândeţea şi supunerea ta pe părinţii şi povăţuitorii tăi i-ai uimit;

Bucură-te, cela ce din pruncie te-ai gătit pentru ascultare monahicească;

Bucură-te, cel ce sufletul tău de prunc către Dumnezeu l-ai îndreptat;

Bucură-te, cel ce clipele de răgaz ale prunciei tale în rugăciune şi cugetare la Dumnezeu le-ai petrecut;

Bucură-te, cela ce pentru fraţii şi surorile tale mai mici pildă de rugăciune şi ascultare te-ai arătat;

Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl prea ales!

Condacul al 2-lea:

Văzând darurile tale cele mari, părinţii tăi te-au îndreptat către oraşul împărătesc, ca să dobândeşti învăţătură spre a primi cinul ostăşesc. Ci tu, alesule al lui Dumnezeu, tânăr fiind cu anii, dar bătrân cu înţelegerea, toate acestea stricăcioase şi degrab trecătoare le-ai socotit şi către şingura Frumuseţe şi Negrăită Desfătare - Domnul Iisus Hristos - cu mintea şi cu inima ai năzuit, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Înţelegere Dumnezeiască ai primit de la Iubitorul tău Mântuitor Hristos, Ignatie, vrednicule de mirare, atunci când încă prunc fiind, în toate chipurile cele văzute ale acestei lumi vedeai mâna Cerescului Făcător şi Purtător de grijă. Pentru aceasta mult slăvindu-te, îţi strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, cela ce în priveliştile cele văzute ale firii L-ai contemplat pe Dumnezeu Cel Nevăzut;

Bucură-te, cela ce liniştea şi însingurarea pădurii ai iubit;

Bucură-te, cela ce din anii copilariei mare dorire către Dumnezeu ai avut;

Bucură-te, cela ce toate cele frumoase şi desfătate ale lumii acesteia cu vederea le-ai trecut;

Bucură-te, cela ce de la Domnul răsplătire cerească ai primit;

Bucură-te, cela ce rugăciunea lui Iisus neîncetat ai săvârşit-o cu gura şi ai păstrat-o în minte;

Bucură-te, cela ce iubire desăvârşită către Domnul ai arătat;

Bucură-te, cela ce pe mult doritul tau Iisus în inimă pururea L-ai purtat;

Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl Preaales!

Condacul al 3-lea:

Umbrit ai fost de puterea Celui Prea înalt, Părinte preafericite, atunci când cele ce în lumea aceasta se socotesc ca bunătăţi le-ai lepădat, şi luând crucea, după porunca Mântuitorului Hristos urmatu-l-ai fără a te uita înapoi, neîncetat cântând în inima ta: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având în sufletul tău înflăcărată dorinţă de a părăsi lumea şi a urma lui Hristos, nu te-ai temut nici de mânia ţarului, nici de împotrivirile Părinteşti, şi încă vieţuind în lume, cu petrecere monahicească te-ai împodobit. Pentru aceasta, cinstind bărbăţia şi iubirea ta către Preadulcele Domn Iisus, te fericim aşa:

Bucură-te, cela ce în tinereţile tale tărie de diamant a duhului ai arătat;

Bucură-te, cela ce împărtăşirea în fiecare săptămână cu Sfintele lui Hristos Taine ca pe cea mai mare comoară, o, ai dorit;

Bucură-te, cela ce te împărtăseşti acum de Hristos în ceruri, precum ai dorit încă fiind pe pământ;

Bucură-te, că sămânţa cea Dumnezeiască pusă în pământul cel bun al inimii tale, cu lacrimi îmbelşugate, o, ai udat;

Bucură-te, că în mijlocul neghinelor lumii roada cea însutită a virtuţilor Domnului ai adus;

Bucură-te, păzitor plin de osârdie al curăţiei sufletului şi trupului;

Bucură-te, podoaba cea aleasă a înfrânării;

Bucură-te, că marea cuviinţă a chipului tău frumuseţea ta sufletească o mărturisea;

Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!

Condacul al 4-lea:

Viforul gândurilor necredincioase nu te-a clătit, Ignatie, fericite, atunci când, netemindu-te de mânia ţarului, cinul ostăşesc l-ai lepădat şi luând asupra ta jugul lui Hristos, lumea cu smintelile ei ai trecut-o cu vederea şi în pustie te-ai sălăşuit. Acolo dobândind odihna cea dorită sufletului tău, neîncetat ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Când s-a auzit pe meleagurile tale că tu, tânăr fiind de ani, împodobit cu frumuseţe şi cu daruri, ai urat slavă acestei lumi şi desfătarea ei, şi de aceea în pustie ai plecat, toate rudeniile tale mult se mirau; iar îngerii în ceruri foarte se bucurau şi proslăveau pe Dumnezeu, Cel Ce te-a răpit din calea lumească cea deşartă şi te-a aşezat pe calea cea strâmtă a călugariei, care duce în împărăţia Cerurilor. Iar noi, lăudând sfânta ta râvnă pentru Domnul, strigăm ţie:

Bucură-te, cela ce ai socotit mai de cinste a fi ostaş al împăratului Ceresc decât al celui pământesc;

Bucură-te, cela ce împotriva ispitelor ce vin de la lume, de la trup şi de la diavol, cu tărie te-ai ostit;

Bucură-te, cela ce cu Dumnezeiască armă, Crucea lui Hristos, toate uneltirile vrăjmaşului le-ai biruit;

Bucură-te, cela ce cu platoşa dreptăţii te-ai îmbrăcat;

Bucură-te, cela ce coiful mântuirii ai dobândit;

Bucură-te, cela ce duhovnicească sabie, care este Cuvântul lui Dumnezeu, mai presus de toată arma omenească, o, ai iubit;

Bucură-te, cela ce de săgeţile celui viclean cu pavăza credinţei te-ai îngrădit;

Bucură-te, cela ce negrăită fericire a cinului îngeresc în cămara cerească, o, ai dobândit;

Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!

Condacul al 5-lea:

Asemănatu-te-ai unei stele cu Dumnezeiască mergere, Ignatie, Prea Cuvioase, atunci când înaintea egumenului unei mănăstiri îndepărtate şi sărace ai stătut, cerându-i a te primi în rândul obştei; iar egumenul, cercându-te, nimica împotrivă n-a grăit, blagoslovindu-te să păşeşti pe calea cea monahicească. Iar tu, învrednicindu-te de plinirea legămintelor tale, cu recunoştinţă ai strigat, întru zdrobirea inimii, Făcătorului tău de bine, Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Toată obştea mănăstirii s-a minunat văzând marea ta osârdie spre plinirea ascultărilor prin care îţi cerca smerenia Părintele tău duhovnicesc. Iar noi, cinstind nevoinţele şi ostenelile tale, pe care tânăr fiind cu vârsta le-ai îmbrăţişat pentru Hristos, cu uimire strigpm ţie:

Bucură-te, cela ce pe umeri crucea ta o ai luat şi urmptor lui Hristos te-ai arătat;

Bucură-te, cela ce calea monahicească cea strâmtă şi necăjită de voie, o, ai ales;

Bucură-te, cela ce nicicând îndărăt nu te-ai întors;

Bucură-te, cela ce prin smerenia ta duhul trufiei l-ai surpat;

Bucură-te, cela ce talantul tău în pământ nu l-ai îngropat;

Bucură-te, cela ce întru slava lui Dumnezeu şi mântuirea sufletelor omeneşti l-ai întrebuinţat;

Bucură-te, cela ce prin scrierile tale pline de Dumnezeiască înţelepciune multe suflete înglodate în păcat ai înviat;

Bucură-te, cela ce dulcele glas al Cerescului Stăpân: „Slugî bunî şi credincioasî, intră întru bucuria Domnului Tău”, ai auzit;

Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!

Condacul al 6-lea:

Prin smerenie, prin osârdie şi mai cu seamă prin necontenită rugăciune, asupra patimilor trupeşti cu dârzenie te-ai ostit, Ierarhe, până ce trupul tău rob duhului l-ai făcut; pentru aceasta dimpreună cu cetele îngerilor stai acum înaintea Scaunului Prea Sfintei Treimi, pururea cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Cu îmbelşugare a răsărit în tine harul lui Dumnezeu atunci când, primind tu cinul cel îngeresc, cu treapta preoţiei curând ai fost cinstit, căci duhul tău, primit în braţele cele Părinteşti deschise ţie, nespusă fericire a gustat. Iar când ai fost ales de Dumnezeu egumen al mănăstirii Pelsema, ziua şi noaptea ai grijit de oile cele cuvântătoare încredinţate ţie de Domnul, ca nici una din ele să nu piară din nepăsarea ta. Bucurându-ne de o asemenea purtare de grijă Dumnezeiască pentru tine, strigăm ţie:

Bucură-te, cela ce prin primirea cinului îngeresc săvârşirea aşteptărilor tale, o, ai văzut;

Bucură-te, cela ce apărătorului tău ceresc, Sfântului Mucenic Ignatie, Purtătorul de Dumnezeu, ai urmat;

Bucură-te, cela ce în inima ta pe Domnul Iisus Hristos pururea, ca şi acela, L-ai purtat;

Bucură-te, cela ce dregătoria preoţiei ca pe un mare dar de la Dumnezeu, o, ai primit;

Bucură-te, cela ce eşti numit cu numele focului, aprins fiind de focul credinţei şi iubirii de Dumnezeu şi de aproapele;

Bucură-te, cela ce Jertfa cea fără de sânge, cu mare evlavie şi frică, o, ai adus;

Bucură-te, cela ce pe Maica Cea Preanevinovată a lui Hristos, Dumnezeului nostru, ca pe o Prea Curată Vistierie şi Sfânt Odor al Dumnezeieştii slave, o, ai cinstit;

Bucură-te, cela ce în mănăstire biserica frumos împodobită, cu hramul Milostivei Portaitisse ai înălţat;

Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!

Condacul al 7-lea:

Voind Domnul Cel iubitor de oameni ca să nu stea sub obroc făclia virtuţilor tale, ci tuturor să lumineze, încât toţi oamenii văzându-te, să slăvească pe Tatăl Cel Ceresc, te-a scos din însingurata mănăstire, spre a-ţi da ascultări mult-ostenicioase. Minunându-ne de asemenea purtare de grijă a lui Dumnezeu, cu zdrobire strigăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Noii mănăstiri a Prea Cuviosuui Serghie, care este în apropierea oraşului împărătesc, te-a dăruit pe tine Domnul că întâi-stătător şi bun păstor, iar tu, fără de odihnă ai purtat grijă de turma ta cea cuvântătoare şi ai râvnit la înfrumuseţarea chinoviei. Pentru aceasta, obştea ta te slăvea, strigând:

Bucură-te, cela ce Ocrotitorului Ceresc al mănăstirii tale, Prea Cuviosului Serghie, Egumenului de la Radonej, următor ai fost;

Bucură-te, cela ce mănăstirea cu minunate biserici şi clădiri, o, ai împodobit;

Bucură-te, cela ce, ca un Părinte iubitor de fii, pe fiii tîi, pe calea mântuirii către împărăţia Cerurilor i-ai călăuzit;

Bucură-te, cel ce pe cei însetaţi a purcede pe calea monahicească în mănăstire cu bucurie i-ai primit;

Bucură-te, cela ce pe monahii cei neascultători, prin îndemnurile tale, la pocăinţa înlăcrimată i-ai adus;

Bucură-te, cela ce, ca un bun păstor, prin viaţa şi obiceiurile tale, pildă de nevoinţă monahicească întregii obşti ai dat;

Bucură-te, cela ce pentru mântuirea lor gata a-ţi pune sufletul ai fost;

Bucură-te, lauda şi slava monahilor;

Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!

Condacul al 8-lea:

Străin şi călător fost-ai pe pământ, Ierarhe, ca şi ceilalti oameni. Dar Domnul te-a ales, ca pe un bine-plăcut al Său, încă din anii tinereţii tale, iar prin viaţa şi scrierile tale cele de Dumnezeu insuflate cu osârdie Domnului ai slujit. Drept aceea, slavă înălţând Făcătorului tău de bine, Dumnezeu, îi strigam: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Întru totul fiind plin de virtuţi, înger în trup cu adevărat te-ai arătat, Ierarhe Ignatie, cu dragoste primind pe toţi cei ce alergau la tine, durerile lor alinând, la calea pocăinţei povăţuind, neîncetată rugăciune şi plânsul cel din inimă învăţând. Pentru aceasta, bogaţi şi săraci, oameni cu faimă şi sărmani, fiii tăi duhovniceşti, strigau ţie:

Bucură-te, noule Gură de Aur, care prin cuvintele tale de foc, pe mulţi rătăciţi prin pocăinţă i-ai adus la Dumnezeu;

Bucură-te, cela ce prin scrierile tale, sufletele şi inimile celor ce te cinstesc le-ai luminat;

Bucură-te, cela ce a ne ruga pentru vrăjmaşi ne-ai povăţuit;

Bucură-te, cela ce însuţi te-ai rugat cu dragoste fierbinte pentru vrăjmaşii tăi;

Bucură-te, cela ce ne-ai învăţat a vedea în cei ce ne vrăjmăşesc unelte ale lui Dumnezeu spre îndreptarea noastră;

Bucură-te, cela ce ochilor duhovniceşti ai celor ce se pocăiau lacrimile lui Ezechia şi suspinările lui Manase ai înfăţişat;

Bucură-te, cela ce în cărţile tale pline de Dumnezeiască înţelepciune nevoinţele şi ostenelile vechilor nevoitori ai arătat;

Bucură-te, cela ce în viaţa ta acestora cu desăvârşire ai urmat;

Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!

Condacul al 9-lea:

Toată oştirea cea îngerească şi soborul ierarhilor se minunau văzându-te pe tine, noul bineplăcut al lui Dumnezeu, cum străluceai prin mari osteneli şi nevoinţe. Iar noi, fericindu-te, lui Dumnezeu, Celui ce te-a proslăvit, strigăm: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Către o nouă şi mult ostenicioasă ascultare într-un ţinut îndepărtat al patriei tale, ai plecat, Ierarhe Ignatie, atunci când de la Arhiereul Cel mai înainte de veci, Domnul nostru Iisus Hristos, ţi s-a înmânat toiagul arhieresc de Arhipăstorul oraşului împărătesc, în catedrala din Kazan a împărătesei Cereşti. Cunoscând întru aceasta voia lui Dumnezeu, ca şi în ţara străină să se propovăduiască de către tine Evanghelia împărăţiei lui Dumnezeu, cu smerenie strigăm ţie:

Bucură-te, cela ce la hirotonie harul Dumnezeiesc cu îmbelşugare l-ai primit;

Bucură-te, cela ce eşti plin de apostolească învăţătură şi cu darurile ei mântuitoare pe toţi credincioşii îi adapi;

Bucură-te, credincios lucrător al viei lui Hristos;

Bucură-te, alăută duhovnicească, mişcată de Duhul Sfânt;

Bucură-te, podoaba cea de Dumnezeu insuflată a arhiereilor;

Bucură-te, că prin gura ta Domnul Cel iubit de tine propovăduia;

Bucură-te, ca pe fraţii şi fiii tăi duhovniceşti din mănăstirea Prea Cuviosului Serghie, deşi cu trupul i-ai părăsit, însă în rugăciunile tale nicicum nu i-ai uitat;

Bucură-te, milostiv apărător al tuturor credincioşilor şi necredincioşilor, care te cheamă în ajutor;

Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!

Condacul al 10-lea:

Îngreunat fiind de neputinţă trupească şi de nevoinţele întru care ai petrecut, ai mers în mănăstirea Sfântului Nicolae, cea care este lângă râul Volga, Ierarhe Ignatie, venind a-ţi găti sufletul pentru plecarea din această lume; şi acolo întru cugetare la Dumnezeu şi pustnicească rugăciune zilele săvârşindu-ţi, fără tăcere ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Grabnic ajutător şi mângâietor, ai fost Ierarhe Ignatie, nu numai celor ce veneau la tine, ci şi celor din depărtare, cu scrierile tale mângâindu-i, duhul lor îmbărbătându-l şi înţelepţindu-l. Pentru aceasta îţi şi strigă cei ce preţuiesc cărţile tale cele pline de Dumnezeiască înţelepciune:

Bucură-te, păstorul nostru cel bun;

Bucură-te, că pe cei care veneau la tine nicicând afară nu i-ai scos;

Bucură-te, că pe cei de aproape şi de departe care cereau ajutorul tău cu dragoste i-ai îmbrăţişat;

Bucură-te, ca pe cei ce cu osârdie cinstesc scrierile tale în cea mai strânsă unire cu sufletul tău i-ai primit;

Bucură-te, ca pe fiii tăi cei duhovniceşti cu răbdarea creştinească i-ai deprins;

Bucură-te, că a vedea în patimirile noastre purtarea de grijă a lui Dumnezeu ne-ai povăţuit;

Bucură-te, ca pe fiii tăi, a se încredinţa cu totul Dumnezeieştii pronii i-ai învăţat;

Bucură-te, ca împlinirea întru noi a voii Lui, la Domnul ca pe o mare milă a o cere ai poruncit;

Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!

Condacul al 11-lea:

Cântare preaumilicioasă ai adus Prea Sfintei Treimi în toate zilele vieţii tale pământeşti, Ignatie prealăudate. Iar acum, stând înaintea Scaunului împăratului Slavei, roagă-te pentru noi, cei ce cinstim sfântă pomenirea ta, ca prin rugăciune şi pocăinţă curăţindu-ne, dimpreună cu tine să cântăm în veci lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Mare luminător al Sfintei Biserici Ortodoxe ai fost în viaţa ta, Ierarhe Ignatie, şi pentru aceasta ţi-a dăruit sfărşit minunat Domnul Atotţiitorul, şi în ceruri te-a proslăvit. Rugamu-te, milostive ierarhe, cere şi pentru noi, păcătoşii, care îţi cerem ajutorul şi mijlocirea, sfârşit în pace şi fără de durere vieţii noastre, răspuns bun la înfricoşata Judecată a lui Hristos şi moştenirea împărăţiei Cerurilor, ca să strigăm Ţie cu bucurie:

Bucură-te, cela ce prin dreptul tău sfârşit viaţa ta cea dreaptă, o, ai pecetluit;

Bucură-te, cela ce apropierea plecării tale mai înainte, o, ai văzut;

Bucura-te, cela ce pe Cerescul Mire al sufletului tău cu făclia aprinsă l-ai întâmpinat;

Bucură-te, cela ce în ziua sfârşitului tău, pe Mântuitorul înviat dimpreună cu femeile mironosiţe L-ai văzut;

Bucură-te, cela ce pe cinstitorii tăi nici după moarte de mijlocirea ta nu îi lipseşti;

Bucură-te, cela ce pe toţi care se roagă ţie cu osârdie, cu harul şi cu purtarea ta de grijă îi acoperi;

Bucură-te, cela ce pe fiii tăi a se ţine fără abatere de sfântă credinţă ortodoxă, singura adevărată, i-ai învăţat;

Bucură-te, cela ce a primi înşelările cele ereticeşti şi a lua aminte la viclenele lor îndemnuri cu străşnicie ai oprit;

Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!

Condacul al 12-lea:

Har s-a dat ţie de la Dumnezeu, Ierarhe al lui Hristos, Ignatie, a te ruga pentru noi şi a ne călăuzi pe calea mântuirii, ca fiind curăţiţi prin pocăinţă, în cămara cea preaîmpodobită a Mântuitorului sa intrăm şi acolo, dimpreună cu tine şi cu toţi cei ce bine au plăcut lui Dumnezeu, bucurându-ne să-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând lui Dumnezeu, Celui Minunat întru sfinţii Săi, te lăudăm pe tine, Ignatie fericite, ca pe un prieten al lui Hristos, care prin neabătută lucrare a poruncilor Lui fericirea raiului ai dobândit. Roagă-te pentru noi, păcătoşii, ca dimpreună cu tine părtaşi ai Cinei Domnului să fim şi noi, cei ce cu dorire strigăm ţie:

Bucură-te, că prin preaadâncă smerenia ta, şi prin sărăcia cea duhovnicească împărăţia Cerurilor ai aflat;

Bucură-te, că această virtute la temelia tuturor nevoinţelor monahiceşti a o pune ai poruncit;

Bucură-te, că plângând pentru păcatele tale, de Domnul însuşi ai fost mângâiat;

Bucură-te, că pentru blândeţea sufletului tău, drept răsplată moştenirea vieţii veşnice ai dobândit;

Bucură-te, că în viaţa cea pământească dreptatea lui Hristos, iar nu hrană trupească ai căutat, iar acum, în ceruri, cu ea din belşug te-ai săturat;

Bucură-te, că pentru milostivirea ta faţă de aproapele, de Dumnezeu, Dăruitorul îndurărilor ai fost miluit;

Bucură-te, că pentru curăţia îngerească a inimii tale pe Dumnezeu L-ai văzut;

Bucură-te, că toate clevetirile şi ocările celor ce te urau, pentru Domnul le-ai iertat, şi pentru aceasta, de comoara cea mare - Dumnezeiască înfiere - ca un făcător de pace te-ai învrednicit;

Bucură-te, Ierarhe Ignatie, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales!

Condacul al 13-lea:

O, preaminunatule şi bine-plăcutule al lui Hristos, Părinte Ierarhe Ignatie! Primeşte această mică rugăciune, însă din inimi ce te iubesc şi te cinstesc adusă, şi ne izbăveşte pe noi cu atotputernica ta mijlocire de toată durerea, suferinţa şi întristarea, aprinde inimile noastre reci cu focul credinţei şi al dragostei de Dumnezeu, daruieşte-ne pocăinţa mai înainte de sfârşit, fii nouă călăuzitor către împărăţia Cerurilor, ca acolo, dimpreună cu tine şi cu toţi cei ce au bineplăcut lui Dumnezeu, în vecii vecilor să îi cântăm: Aliluia!

Acest condac se citeste de 3 ori şi iarasi icosul 1 şi condacul 1.

Apoi aceasta rugăciune:

O, mare, preaminunate şi bineplăcutule al lui Hristos, Părinte Ierarhe Ignatie! Primeşte cu milostivire rugăciunile pe care cu dragoste şi recunoştinţă ţi le aducem! Auzi-ne pe noi, cei sărmani şi neajutoraţi, care cu credinţă şi iubire la tine cădem şi cerem călduroasa ta solire pentru noi înaintea Scaunului Domnului Slavei. Ştim că mult poate rugăciunea dreptului, care milostiv face pe Stăpânul. Tu, din anii prunciei tale, pe Domnul cu înflăcărare l-ai iubit şi numai Lui a-I sluji voind, toate cele frumoase ale lumii acesteia întru nimica le-ai socotit. Tu, lepădându-te de tine şi luându-ţi crucea ai urmat lui Hristos. Tu de voie ai ales calea cea strâmtă şi mâhnicioasă a vieţii monahiceşti şi pe această cale virtuţi mari ai dobândit. Tu, prin scrierile tale, inimile oamenilor de cea mai adâncă evlavie şi supunere către Atotputernicul Ziditor le-ai umplut, iar pe păcătoşii cei căzuţi cu înţeleptele tale cuvinte a-şi cunoaşte nimicnicia şi a alerga întru pocăinţă şi smerenie la Dumnezeu i-ai povăţuit, îmbărbătându-i cu nădejdea în milostivirea Lui. Tu, pe cei ce alergau la tine afară nicicând nu i-ai scos, ci Părinte iubitor de fii şi bun păstor tuturor le-ai fost: nici acum nu ne părăsi pe noi, care ţie cu osârdie ne rugăm şi la ajutorul şi acoperământul tău scăpăm. Cere pentru noi de la Domnul Cel iubitor de oameni sănătate sufletului şi trupului, neclintită fă credinţa noastră, întăreşte puterile noastre care slăbesc întru ispitele şi întristările veacului acestuia, încălzeşte cu focul rugăciunii sufletele noastre cele reci, ajută-ne, ca prin pocăinţă fiind curăţiţi, sfârşit creştinesc vieţii noastre să primim şi în cămara cea preaîmpodobită a Mântuitorului să intram dimpreună cu toţi cei aleşi, şi împreună cu tine să ne închinăm Tatalui şi Fiului şi Sfantului Duh. Amin!

Tropar - glas 8

Apărătorule al Ortodoxiei, al pocăinţei şi rugăciunii lucrător şi dascăl preaales, podoaba cea de Dumnezeu insuflată a arhiereilor, slavă şi laudă monahilor, cu scrierile tale pe noi toţi ne-ai înţelepţit; alaută duhovnicească, noule Gură de Aur, Ierarhe Ignatie, roagă pe Cuvântul, Hristos Dumnezeu, pe care în inima ta L-ai purtat, să ne dăruiasca nouă mai înainte de sfârşit a ne pocăi.

15 mai

Acatistul Sfântului Părintelui nostru Pahomie cel Mare

Rugăciunile începătoare, apoi:

Condacul 1:

Apărătorul nostru şi grabnic folositor, pustnicul Domnului cu laude te cinstim că ai omorât toate patimile cu multă răbdare şi înfrânare şi ai ruşinat pe duşmanul cel nevăzut. Pentru toate acestea cântăm ţie:

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Pahomie!

Icosul 1:

Înger trupesc şi om ceresc, cel ce ai avut viaţă îngerească, ca cel ce ai îndrăzneala către Dumnezeu, izbăveşte-ne din toate nevoile şi primejdiile ca să-ţi cântăm acestea:

Bucură-te, vlăstar nevestejit al Egiptului;

Bucură-te, că din tinereţe lui Hristos ai urmat;

Bucură-te, că fireşte de trup te-ai depărtat;

Bucură-te, arătătorule al căilor monahiceşti;

Bucură-te, că ai ales fecioria;

Bucură-te, că te-ai logodit cu curăţia;

Bucură-te, că nu te-ai amăgit ca Adam şi Eva;

Bucură-te, că prin pustiuri ai potolit săltările trupului;

Bucură-te, că ai auzit glas din cer, zicând: „O, Pahomie, înţelege că acesta este semnul darului care ţi se dă de la Hristos Dumnezeu”;

Bucură-te, că ai ales viaţa calugărească;

Bucură-te, că povăţuitorul tău a fost şihastrul Palamon;

Bucură-te, Sfinte Preacuvincioase Părinte Pahomie!

Condacul 2:

Văzându-te, de Dumnezeu purtătorule Sfinte Pahomie, vrăjmaşul la înălţime ridicat, te ispitea a te împiedica de la fapte bune, dar după puţin s-a ruşinat de sporirea ta, pentru acesta cântăm: Aliluia!

Icosul 2:

Având cunoştinţa celor ce sunt ca şi cum n-ar fi, ai trecut cu vederea cele trcătoare ale vieţii şi punându-ţi nădejdea în Dumnezeu ai ajuns la înalte sporiri, de aceea noi îţi cântăm:

Bucură-te, că la locul numit Tabenisiot, glas din cer ţi-a venit;

Bucură-te, că acolo ai poruncit de a zidi mănăstiri;

Bucură-te, că odată cu glasul din cer un înger înaintea ta a stat;

Bucură-te, că viaţa călugărească te-a învăţat;

Bucură-te, căci cu osteneala ta multe ai făcut;

Bucură-te, că prin viaţa ta bună, o mie de călugări ai adunat;

Bucură-te, că tuturor acestora purtător de grijă ai fost;

Bucură-te, că demonii multe năluciri ţi-au făcut;

Bucură-te, că tu cu rugăciunea şi cu arma Crucii le-ai biruit;

Bucură-te, pierzătorule a nebuniei vrăjmaşilor;

Bucură-te, neînspăimântătorule de înfricoşările lui;

Bucură-te, biruitorule a uneltirilor diavoleşti;

Bucură-te, Sfinte Preacuvincioase Părinte Pahomie!

Condacul 3:

Puterea Celui Preaînalt puternic te-a făcut întru toate, Sfinte Pahomire fericite, că neclintit ai rămas în darurile lui Dumnezeu, înconjurat fiind de vrăjmaşi, dar neîncetat ai cântat: Aliluia!

Icosul 3:

Având dorinţa de a fi necăjit şi mai mult, cugetătorule de Dumnezeu, ai văzut Dumnezeiescul înger din cer pogorându-se şi cercetându-te pe tine în nevoinţele tale şi un glas ai auzit îmbărbătându-te, iar noi strigăm aşa:

Bucură-te, fiule al Dumnezeistii lumini;

Bucură-te, locaş al Duhului Sfânt;

Bucură-te, făclie nestinsă a liniştii;

Bucură-te, canonul cel drept al înfrânării;

Bucură-te, izgonitorul patimilor omeneşti;

Bucură-te, îmbogăţitorul de dumnezeiescul Dar;

Bucură-te, Părinte al părinţilor întâistătătorule;

Bucură-te, că ai adus lui Dumnezeu viaţa ta;

Bucură-te, că ai fost pildă spre mântuire;

Bucură-te, căci cu sudorile şihăstriei ai stins cărbunii patimilor;

Bucură-te, că ai înflorit ca un trandafir şi crin binemirositor în pustiul Egiptului

Bucură-te, că nevoinţele tale au strălucit ca soarele;

Bucură-te, Sfinte Preacuvincioase Părinte Pahomie!

Condacul 4:

Fiind aprins de Dumnezeiească dragoste ai alergat către muntele pustiului, bucurântu-te, iar vrăjmaşul multe rele ţi-a făcut, dar tu ca pe firele de păianjen le-ai rupt, pentru acestea noi îţi cântăm: Aliluia!

Icosul 4:

Chemării Domnului tău ai urmat, lepădând lumea cu toate frumuseţile ei, cu osârdie ai suferit greutatea pustiei şi ai rănit taberele demonilor bărbăteşte, de aceea îţi strigăm:

Bucură-te, că a doua oară a venit îngerul către tine;

Bucură-te, că ţi-a poruncit să-i primeşti pe toţi;

Bucură-te, că pe tot omul ai primit;

Bucură-te, că mănăstire ai făcut;

Bucură-te, că ai slujit fraţilor tăi;

Bucură-te, că multă smerenie ai câştigat;

Bucură-te, că iubitor de osteneală ai fost;

Bucură-te, că şingur masa puneai;

Bucură-te, că şi în grădină săpând, verdeţuri puneai;

Bucură-te, că bolnavilor slujeai;

Bucură-te, că şi portar ai fost;

Bucură-te, că toate slujbele cele mai grele ai făcut;

Bucură-te, că pe toţi cu fapta şi cu cuvântul ai întărit;

Bucură-te, că toţi în cinste ca pe un sfânt te avem;

Bucură-te, Sfinte Preacuvincioase Părinte Pahomie!;

Condacul 5:

Stea mult luminoasă povăţuită de Duhul Sfânt, te-ai arătat în pustietăţi şi în oraşe, strălucind cu minunile, demonii gonind şi bolile vindecând şi pe noi învăţându-ne să cântăm: Aliluia!

Icosul 5:

Văzându-te tinerii Egiptului în pustie, ca pe un mai presus de oameni şi auzind învăţăturile tale s-au schimbat cu Dumnezeiască schimbare, pentru care mărind pe Dumnezeu îţi cântăm ţie:

Bucură-te, cel între oameni înger;

Bucură-te, între îngeri, omule;

Bucură-te, frumuseţea Cuvioşilor Părinţi;

Bucură-te, că fericitul preot Dionisie pentru prietenie te-a chemat în oraşul lui;

Bucură-te, că o femeie bolnavă cu credinţă s-a atins de hainele tale şi îndată s-a făcut sănătoasă;

Bucură-te, că dintr-o fată ai scos pe diavolul;

Bucură-te, că şi pe un om l-ai tămăduit printr-o pâine trimisă de tine;

Bucură-te, că prin rugăciuni şi post mult, multe boli ai tămăduit;

Bucură-te, căci cu darul Sfântului Duh multe minuni ai făcut;

Bucură-te, că pe monahul şilvan prin răbdare l-ai îndreptat;

Bucură-te, că noi dorim să ne îndreptezi la pocăinţă;

Bucură-te, Sfinte Preacuvincioase Părinte Pahomie!

Condacul 6:

Strălucit-au faptele cele bune ca soarele pe pământ şi în cer, bună slugă a lui Hristos, căci cu dreaptă mărire ne-ai propovăduit nouă credinţa lui Hristos, pentru care cântăm: Aliluia!

Icosul 6:

Văzând noroadele faptele tale cele bune şi viaţa ta cea mai presus de om, cu credinţă alergau ca la un om trimis de Dumnezeu, primind folosul cererilor, pentru aceasta ai adunat 7000 de călugări în multe mănăstiri, iar noi te lăudăm aşa:

Bucură-te, că ai fost Proestos peste multe mănăstiri;

Bucură-te, că acelor 7000 de călugări le purtai de grijă;

Bucură-te, că şi pe noi ne ocroteşti;

Bucură-te, că Dumnezeu ţi s-a arătat ţie cu cunună de spini;

Bucură-te, că Domnul Hristos ţi-a spus: ”că seminţia ta cea duhovnicească nu va lipsi până la sfârşitul veacului”;

Bucură-te, că Domnul învăţături folositoare dându-ţi, s-a înălţat la cer;

Bucură-te, că meştesugurile diavoleşti le-ai risipi;

Bucură-te, că satana a fost supus sub picioarele tale;

Bucură-te, Sfinte Preacuvincioase Părinte Pahomie!

Condacul 7:

Vrând pe tine tot a te sfinţi, Părinte Pahomie, şi dorind slava cea nemuritoare, la Dânsul ai alergat cu căldură prin vieţuire curată, prin pusnicie şi prin viaţa prea luminată, cântând: Aliluia!

Icosul 7:

Nou oraş ai arătat adâncimii pustiului, Pahomie fericite, cel deopotrivă cu îngerii, căci ca un alt Ierusalim şi şinai, mănăstirile tale s-au proslăvit şi ca un alt Moise şi Ilie arătându-te, auzi de la noi aceste laude: ;

Bucură-te, al doilea Moise cu faptele;

Bucură-te, al doilea Ilie cu chinurile;

Bucură-te, cel ce cărările mergătorului ai urmat;

Bucură-te, cel ce blândeţii lui David te-ai asemănat;

Bucură-te, că rugându-te Preadulcelui Iisus, într-un ceas toate limbile le-ai învăţat;

Bucură-te, că pe monahul ce avea nevoie, în limba sa grecească l-ai îndreptat;

Bucură-te, că în fiecare zi pe monahi i-ai sfătuit şi pe cei greşiţi la pocăinţa i-ai adus;

Bucură-te, cel ce izgoneşti de la noi patimile sufleteşti;

Bucură-te, cel ce ne vindeci de durerile sufleteşti;

Bucură-te, că ne izbăveşti de meşteşugurile diavoleşti;

Bucură-te, Sfinte Preacuvincioase Părinte Pahomie!

Condacul 8:

Străină viaţă petrecând pe pământ, Părinte Pahomie, cu totul ţi-ai înălţat mintea spre cele cereşti, minunând pe îngeri şi pe oameni cu răbdarea ta, pentru aceasta acum luând răsplătirile de la Dumnezeu, Îi cânţi Lui împreună cu îngerii: Aliluia!

Icosul 8:

Cu totul vesel te-ai arătat, Părinte, văzând înălţarea sufletului monahului la care te grăbeai să mergi, ducându-se cu cântări de îngeri, pe care o ai arătat celor împreuna cu tine, de Dumnezeu purtătorule Părinte Pahomie, deci văzând noi sfinţirea ta, minunându-ne cântăm ţie acestea:

Bucură-te, al tainelor lui Dumnezeu văzătorule;

Bucură-te, al pământeştilor lucruri cu vederea trecătorule;

Bucură-te, că în trup fiind ai auzit cântare îngerească;

Bucură-te, că prin lacrimi şi post trupul ţi-ai topit;

Bucură-te, al celor căzuţi ridicare;

Bucură-te, că şi pe noi ne sfătuieşti şi povăţuieşti a urma ţie;

Bucură-te, că ascultându-te ne adunăm bogăţii;

Bucură-te, cel ce ai batjocorit mândria demonilor;

Bucură-te, Sfinte Preacuvincioase Părinte Pahomie!

Condacul 9:

Covârşind, Părinte, pe toţi cu blândeţea sufletului şi cu smerenta cugetare, Darul Sfântului Duh l-ai primit, după cum zice cuvântul: „Spre cine vom căuta fără numai spre cel blând şi smerit”, cântând: Aliluia!

Icosul 9:

Pe ritorii cei muritori ca pe nişte peşti fără de glas i-ai arătat prin cuvintele tale, că ritorisind despre Dumnezeu, cuvintele tale asemănându-le cu lucrurile, te-ai făcut minunat şi slăvit, pentru acesta cântăm ţie:

Bucură-te, vistieria cuvintelor Lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel decât filosofii mai înţelept;

Bucură-te, înaintarea şi vârful Cuvioşilor;

Bucură-te, prin care toţi credincioşii s-au îndreptat;

Bucură-te, că toată tabăra demonilor ai ruşinat;

Bucură-te, că arşiţa zilei şi gerul nopţii ai suferit;

Bucură-te, că sufletul tău hrană cerească a caştigat;

Bucură-te, Sfinte Preacuvincioase Părinte Pahomie!

Condacul 10:

Vrând a te asemăna unicului Hristos, cu nerăutate ai iubit pacea şi dragostea, răsplătind răul în bine; pentru aceasta şi pentru toate faptele bune plăcute lui Dumnezeu cântăm cu mulţumire: Aliluia!

Icosul 10:

Zid nebiruit împotriva patimilor şi turn nesurpat al curăţeniei te-ai arătat, Părinte Cuvioase, căci cu privegherea gonind somnul lenei, te-ai făcut casă Duhului Sfânt, pentru aceasta noi lăudându-te, cântăm aşa:

Bucură-te, ca rănile lui Hristos le-ai purtat;

Bucură-te, slujitorul Maicii lui Dumnezeu;

Bucură-te, că vieţuind lui Dumnezeu, ai ajuns la adânci bătrâneţi;

Bucură-te, că fiind bolnav, ucenicul tău Teodor te-a îngrijit;

Bucură-te, că mai înainte cu două zile de sfârşitul tău, ai învăţat pe fraţii tăi să se ferească de eretici;

Bucură-te, că blagoslovindu-i ai adormit;

Bucură-te, că fraţii mult s-au tânguit pentru moartea ta;

Bucură-te, Sfinte Preacuvincioase Părinte Pahomie!

Condacul 11:

Împăratul împăraţilor Dumnezeu, vrând să te cheme la şine, ca să-ţi răsplătească cu bogate daruri pentru multele tale osteneli, a trimis mulţime de îngeri şi cetele Sfinţilor în întâmpinarea ta şi mergând înaintea lui Dumnezeu cu toţii aţi cântat: Aliluia!

Icosul 11:

Făclie primitoare de lumină înţelegătoare, te cunoaştem pe tine, Părinte Pahomie, că asemănându-te cetelor îngereşti, ne mijloceşti şi nouă mântuire pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că ceata proorocilor înainte ţi-a slujit;

Bucură-te, că apostolii te-au întâpinat;

Bucură-te, că Sfinţii Ierarhi ţi-au cântat;

Bucură-te, că mucenicii la cer te-au ridicat;

Bucură-te, căci Cuvioşii cu bucurie te-au primit;

Bucură-te, că Heruvimii cu cântări te-au suit;

Bucură-te, că Sfinţii toţi cu bucurie te-au primit în palatul lor şi osebit te-au aşezat;

Bucură-te, Sfinte Preacuvincioase Părinte Pahomie!

Condacul 12:

Cânţi acum împreună cu Îngerii, ca mai înainte cu oamenii, în ceruri veselindu-te, fericite, cântarea cea întreită Sfântă lui Dumnezeu, pe Care roagă-L pentru cei care te cinstesc, Sfinte Părinte Pahomie, şi cu dragoste cântăm: Aliluia!

Icosul 12:

Izvor de tămăduire dobândindu-te, mai înainte şi după moarte Preacuviincioase, ca pe un părinte şi doctor al sufletelor noastre, te cântăm aşa:

Bucură-te, închinător smerit al Sfintei Treimi;

Bucură-te, lăudător al Sfintei Treimi;

Bucură-te, cântătorule împreună cu îngerii şi cu toţi Sfinţii;

Bucură-te, al nostru rugător;

Bucură-te, că închinându-ne Sfintelor Moaşte ale tale izbăvire de patimi primim;

Bucură-te, că prin rugăciunile tale iertare de păcate luăm;

Bucură-te, apărătorule de grindină, omizi şi insecte;

Bucură-te, că mijloceşti împreună cu Născătoarea de Dumnezeu pentru mântuirea sufletelor noastre;

Bucură-te, Sfinte Preacuvincioase Părinte Pahomie!

Condacul 13:

O, Preaînţelepte de Dumnezeu purtătorule, Pahomie Precuviincioase, vrednicia Părinţilor şi slava Cuvioşilor, primeşte de la noi laude pe care cu tot sufletul le aducem ţie şi roagă-te lui Dumnezeu pentru noi cei ce-ţi cântăm ţie: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Înger trupesc şi om ceresc, cel ce ai avut viaţă îngerească, ca cel ce ai îndrăzneala către Dumnezeu, izbăveşte-ne din toate nevoile şi primejdiile ca să-ţi cântăm acestea:

Bucură-te, vlăstar nevestejit al Egiptului;

Bucură-te, că din tinereţe lui Hristos ai urmat;

Bucură-te, că fireşte de trup te-ai depărtat;

Bucură-te, arătătorule al căilor monahiceşti;

Bucură-te, că ai ales fecioria;

Bucură-te, că te-ai logodit cu curăţia;

Bucură-te, că nu te-ai amăgit ca Adam şi Eva;

Bucură-te, că prin pustiuri ai potolit săltările trupului;

Bucură-te, că ai auzit glas din cer, zicând: „O, Pahomie, înţelege că acesta este semnul darului care ţi se dă de la Hristos Dumnezeu”;

Bucură-te, că ai ales viaţa calugărească;

Bucură-te, că povăţuitorul tău a fost şihastrul Palamon;

Bucură-te, Sfinte Preacuvincioase Părinte Pahomie!

Condacul 1:

Apărătorul nostru şi grabnic folositor, pustnicul Domnului cu laude te cinstim că ai omorât toate patimile cu multă răbdare şi înfrânare şi ai ruşinat pe duşmanul cel nevăzut. Pentru toate acestea cântăm ţie:

Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Pahomie!

Rugăciune:

Prefericite şi Preacuvioase Părinte Pahomie, ascultă-ne pe noi păcătoşii, care ne rugăm ţie: du rugăciunea către milostivul şi iubitorul de oameni Dumnezeu, căci tu pururea salţi în bucurie cu Sfinţii şi cu puterile cele fără de materie înaintea Lui. Roagă milostivirea lui Dumnezeu să nu ne osândească pentru fărădelegile noastre, ci să facă cu noi după mare mila Lui. Cere pentru noi viaţă paşnică, sănătate trupească şi sufletească, roduri îmbelşugate pământului, întru toate belşug şi binefacere, iar noi să-i întoarcem toate bunătăţile cele dăruite nouă, spre mărirea Lui şi binecuvântarea şi ajutorul Lui. Întăreşte-ne, Doamne, pe calea care duce la locaşurile celor Sfinţi, unde este glasul neîncetat al lăudătorilor care văd pururi frumuseţea cea nespusă a feţei Tale, Sfânta Biserica Ta o fereşte de dezbinări, pe credincioşi întăreşte-i, rătăciţii întoarce-i pe calea credinţei, pe toţi ne mântuieşte spre slava lui Dumnezeu după mare mila Ta. Iar noi cu mulţumire ne vom închina Preasfintei Treimi în trei feţe: Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

21 mai

Acatistul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena

Condacul 1:

Cel ce chipul Crucii strălucind pe cer mai mult decât soarele l-ai văzut şi biruinţa semnului Domnului bine ţi-a descoperit, cu care într-armându-te pe toţi vrăjmaşii i-ai biruit, acum şi nouă celor ce ne plecăm genunchii înaintea icoanei tale, Sfinte Împărate Constantin, dă-ne nouă, împreună cu buna ta maică, Împărăteasa Elena, ajutor, celor ce cântăm vouă: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor!

Icosul 1:

Ca un înger luminos ai binevestit lumii pe Domnul nostru Iisus Hristos, că este Dumnezeu şi Fiul lui Dumnezeu cel adevărat; pentru aceasta cântăm ţie acestea:
Bucură-te, al creştinilor numit de noi tată;
Bucură-te, că singur Domnul Iisus în vis ţie s-a arătat;
Bucură-te, căci cu semnul Sfintei Cruci te-a înarmat;
Bucură-te, că pe Maxenţie, prin puterea cinstitei cruci, l-ai biruit;
Bucură-te, că în Roma cu mare alai ai intrat;
Bucură-te, că romanii cu bucurie împărat al lor te-au pus;
Bucură-te, că în cinstea Domnului Iisus Hristos o cruce de piatră în mijlocul Romei ai pus;
Bucură-te, că pe Sfînta Cruce ai scris: "Iisus Hristos NIKA", adică, cu acest semn vei birui;
Bucură-te, că prin puterea crucii lui Hristos pe toţi vrăjmaşii tăi i-ai biruit;
Bucură-te, căci cu ştirea şi voia lui Dumnezeu, de boala leprei te-ai îmbolnăvit;
Bucură-te, că ţie sfinţii mai-marii apostolilor ţi s-au arătat;
Bucură-te, că prin învăţătura Sfântului Ierarh Silvestru cu toată inima ai crezut în Domnul nostru Iisus Hristos;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 2-lea:

Văzându-te singur că eşti lepros cu trupul şi cu sufletul, ai chemat în ajutor pe Dumnezeul creştinilor, iar Dumnezeu, nezăbovind, ţi-a trimis pe Sfinţii Apostoli să te mângâie şi ţi-a spus ce să faci ca să fii sănătos şi, bucurându-te de dumnezeiasca cercetare, ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Pe împărăteasa Elena cea prea-cinstită, pe maica împăratului Constantin, cu bucurie să ne adunăm toţi dreptcredincioşii creştini, împreună cu monahii şi monahiile şi să o lăudăm cu cântări ca acestea:
Bucură-te, că eşti născută din neam împărătesc;
Bucură-te, că eşti maica Sfântului Împărat Constantin;
Bucură-te, că în Iisus Hristos ai crezut;
Bucură-te, că în numele Sfintei Treimi te-ai botezat;
Bucură-te, căci cu sârguinţă şi cu multă evlavie la Ierusalim ai plecat;
Bucură-te, că tu Crucea Domnului mult ai dorit;
Bucură-te, că acolo Crucea cea de viaţă făcătoare ai aflat;
Bucură-te, că Sfintei Cruci tu întâi ai zis: "Bucură-te lemn fericit";
Bucură-te, căci cu mare veselie te-ai bucurat când Sfânta Cruce pe cel mort l-a înviat;
Bucură-te, că în Ierusalim biserică mare şi prea frumoasă ai poruncit să se zidească;
Bucură-te, că "Biserica Învierii Domnului Iisus Hristos" ai poruncit să se numească;
Bucură-te, că tu creştinilor ne eşti ca o maică;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 3-lea:

Preacinstită împărăteasă, noi credincioşii, împreună cu clerul şi cu toţi monahii, către tine năzuim în nevoile noastre; fii acum şi nouă păcătoşilor grabnică folositoare, ca să cântăm cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Râvnitor fiind de Împărăţia cea de sus, fericite împărate Constantin, Împăratului şi Stăpânului tuturor cu minte curată crezând, te-ai botezat; pentru aceasta cântăm ţie aşa:
Bucură-te, că în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh te-ai botezat;
Bucură-te, că în timpul botezului mâna Domnului Hristos de tine s-a atins;
Bucură-te, că boala leprei ca nişte solzi de pe tine a căzut;
Bucură-te, că în haine albe îmbrăcându-te, împărat creştin te-ai numit;
Bucură-te, că tuturor păgânilor a se boteza le-ai poruncit şi creştini să se numească;
Bucură-te, că tu capiştile idolilor ai poruncit să se risipească;
Bucură-te, că sfinte biserici în numele lui Iisus Hristos ai poruncit să se zidească;
Bucură-te, că pe sfânta maică Elena cu multă cinste şi avere la Ierusalim ai trimis-o;
Bucură-te, între împăraţi cel dintâi creştin;
Bucură-te, că în toată lumea cu botezul tău mare bucurie ai făcut;
Bucură-te, că păgânii, căutând la tine, creştini s-au făcut;
Bucură-te, că şi noi, clerul mirean şi călugăresc, deşi păcătoşi fiind, îţi cântăm laude şi măriri totdeauna;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 4-lea:

Pomenirea binecredinciosului împărat Constantin ca nişte mir de mult preţ, astăzi a răsărit, căci de Hristos dorind, pe idoli a defăimat; pentru aceasta, după vrednicie, împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Tie, celei după vrednicie şi cu credinţă următoare Cuvântului lui Dumnezeu, Care pentru bună cucernicia ta te-a împodobit cu multă cinste, ca pe o împărăteasă a creştinilor, cu bucurie îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, că în Ierusalim optsprezece biserici ai zidit;
Bucură-te, că pe aceste biserici cu toate podoabele le-ai înfrumuseţat;
Bucură-te, că împreună cu fiul tău, împăratul Constantin, Sfânta Cruce în mâini o ţineţi;
Bucură-te, că o parte din lemnul crucii celei de viaţă făcătoare la Constantinopol ai adus-o;
Bucură-te, că şi sfintelor piroane pe cruce Domnul Iisus Hristos le-a dat putere vindecătoare, iar tu în mâini le-ai purtat;
Bucură-te, că după botez cu dreaptă credinţă lui Hristos ai slujit;
Bucură-te, că întotdeauna pe săraci ai miluit;
Bucură-te, că tu cu toate faptele bune te-ai împodobit;
Bucură-te, că pentru viaţa ta cea bună pe pământ de multă cinste te-ai învrednicit;
Bucură-te, că toate neamurile creştine ca pe o împărăteasă binecredincioasă te cinstesc;
Bucură-te, că slăbind de osteneli şi de blândeţe, aproape de sfârşitul vieţii ai ajuns;
Bucură-te, că bine-plăcând lui Dumnezeu, te-ai mutat din viaţa aceasta, la viaţa cea veşnică;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 5-lea:

Cu mare râvnă te-ai străduit Sfinte Împărate Constantin, să răspândeşti creştinismul în tot imperiul tău, precum şi în toată lumea; drept aceea multe şi drepte hotărâri ai luat pentru a aduce la bun sfârşit acest act creştinesc, precum şi de a curăţi diferitele eresuri ce o dată cu creştinismul întemeiat au răsărit ca neghinele în holda dreptei credinţe; pentru aceasta împreună cu tine cântăm lui Dumnezeu cu dragoste: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Ai adunat, preafericite împărate Constantin, sobor de părinţi de Dumnezeu purtători şi printr-înşii inimile tuturor cele înviforate de blestematul eres al lui Arie le-ai întărit să slăvească pe Domnul Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu; pentru care îţi aducem ţie laudele acestea:
Bucură-te, că soborul cel dintâi al celor trei sute optsprezece sfinţi părinţi cu porunca ta în Niceea s-au adunat;
Bucură-te, că prin lupte mari credinţa cea dreaptă s-a luminat;
Bucură-te, că Arie de la sobor a rămas ruşinat;
Bucură-te, că necredinciosul Arie în veci cu diavolii este băgat în iad;
Bucură-te, că noi creştinii de la tine cu dreapta credinţă suntem luminaţi;
Bucură-te, că pe Domnul nostru Iisus Hristos în toată lumea L-ai propovăduit a fi Fiul lui Dumnezeu;
Bucură-te, că prin creştinarea ta Crucea Domnului s-a aflat;
Bucură-te, că prin aflarea Sfintei Cruci duşmanii ei se tânguiesc;
Bucură-te, că prin însemnarea cinstitei Cruci diavolii se izgonesc;
Bucură-te, că împreună cu sfântă maica ta, Crucea Domnului Iisus Hristos în mâini o ţineţi;
Bucură-te, că o parte din lemnul crucii adus de sfântă maica ta, împărăteasa Elena, în sfintele tale mâini ai primit-o;
Bucură-te, că nouă fraţilor în Hristos eşti rugător mare către Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 6-lea:

Ca şi cu o porfiră te-ai îmbrăcat, mărite, cu milostivirea, şi ca şi cu o hlamidă cu bunele blândeţi te-ai împodobit. Drept aceea, cinstind pomenirea ta, preaslăvim pe Dumnezeu, zicând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Dar cum vom cânta mai cu vrednicie, sau cu ce cuvinte mai potrivite vom lăuda frumuseţea bunătăţilor tale, cinstită Elena, cele câştigate în ceruri, de la Dumnezeu, Cel ce ştie a cinsti pe cei drepţi; pentru aceasta noi îţi cântăm ţie unele ca acestea:
Bucură-te, ceea ce sfântul tău suflet cu mare cinste în ceruri de îngeri este suit;
Bucură-te, că în lumina cea prea strălucită pe Dumnezeu ai văzut;
Bucură-te, că lui Dumnezeu-Cuvântul şi preacuratei Maicii Lui, căzând, te-ai închinat;
Bucură-te, că locaşurile cele prea frumoase ale sfinţilor le-ai cercetat;
Bucură-te, că şi frumuseţile raiului toate ţi le-a arătat;
Bucură-te, că pe cele ce ochiul omenesc nu le-a văzut şi urechea nu le-a auzit şi la inima omului nu s-au suit, acum tu luminat te îndulceşti de ele;
Bucură-te, că întru Împărăţia cerurilor te-ai sălăşluit;
Bucură-te, împărăteasă, căci cu Împărăteasa cerurilor împreună eşti petrecătoare;
Bucură-te, că împreună cu arhangheli eşti vorbitoare
Bucură-te, că împreună cu îngerii cânţi lui Dumnezeu cântare;
Bucură-te, că şi noi nevrednicii îţi cântăm cântare veselitoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 7-lea:

Si după deprinderi şi după ale tale fapte bune ai fost iubitoare de Dumnezeu şi vrednică de minuni, fericită împărăteasă Elena; pentru aceasta cu credinţă şi cu evlavie mare, noi, cei ce suntem luminaţi prin harul lui Dumnezeu, cântare veselitoare cântăm: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Popor al lui Dumnezeu ai făcut, prin dumnezeiescul Duh, pe poporul cel vechi al iudeilor şi al păgânilor, cu baia botezului luminându-i; pentru aceasta te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că întocmai cu apostolii, de la Dumnezeu eşti cinstit;
Bucură-te, căci cât ai trăit multe milostenii şi faceri de bine ai făcut;
Bucură-te, că, după multe osteneli, nevoinţe şi griji, la fericit sfârşit ai ajuns;
Bucură-te, că, după puţină boală, ai adormit şi sufletul de trup s-a despărţit, zburând la cer;
Bucură-te, că arhanghelii cu frumoase cântări îngereşti la ceruri te-au suit;
Bucură-te, că scaunului Sfintei Treimi te-ai închinat;
Bucură-te, că Sfinţii Apostoli înaintea lui Dumnezeu te-au lăudat;
Bucură-te, că sfinţii mucenici şi cuvioşii şi toţi drepţii cu cinste ţi-au ieşit înainte;
Bucură-te, că bunătăţile raiului le moşteneşti acum şi în vecii nesfârşiţi;
Bucură-te, că întru Împărăţia cerurilor acum şi totdeauna vieţuieşti;
Bucură-te, că şi noi, împreună cu monahii şi cu pustnicii, toţi, într-un glas îţi cântăm aşa:
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 8-lea:

Mormântul tău, unde odihneşte sfinţitul şi cinstitul tău trup, împărate Constantin, raze de dumnezeieşti vindecări izvorăşte celor ce cu credinţă se apropie, iar nouă celor ce vieţuim în dreapta credinţă, te rugăm, ca împreună cu buna ta maică Elena, să ne daţi mână de ajutor, celor ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cât este de luminat sufletul tău, mărită împărăteasă Elena, lauda femeilor, că acum eşti în ceruri, primind plata ostenelilor; pentru aceasta îţi cântăm aşa:
Bucură-te, aflarea cinstitei cruci;
Bucură-te, a ei vrednică închinătoare;
Bucură-te, că prin al crucii ajutor creştinilor ai fost izbăvitoare;
Bucură-te, că prin cruce te-ai făcut lui Hristos următoare;
Bucură-te, a stăpânirii iadului şi a satanei învingătoare;
Bucură-te, a cereştii măriri moştenitoare în veci;
Bucură-te, a celor greşiţi şi păcătoşi, către Dumnezeu mijlocitoare;
Bucură-te, a judecătorilor celor răi bună îndreptătoare;
Bucură-te, a celor din nevoi grabnică ajutătoare;
Bucură-te, de patimile noastre trupeşti şi sufleteşti izbăvitoare;
Bucură-te, a bolnavilor bună tămăduitoare;
Bucură-te, a tuturor binecredincioşilor creştini bună ajutătoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 9-lea:

Cu sfinţenie a ta viaţă săvârşindu-ţi, cu sfinţii acum eşti sălăşluită, plină fiind de sfinţenie şi de lumină nespusă; pentru aceasta ne luminezi şi pe noi cei întunecaţi cu păcatele, ca, luând prin tine iertare, să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Pe Împăratul şi Ziditorul tuturor cinstindu-L, împărate Constantin, ca dar pentru osteneli te-a învrednicit pe tine în ceruri de mare slavă; pentru aceasta îţi cântăm ţie aceste laude:
Bucură-te, că Preacuviosului Paisie, singur i-ai spus că eşti cinstit împreună cu sfinţii;
Bucură-te, că, sfânt fiind, te rogi pentru noi către Domnul Dumnezeu;
Bucură-te, că noi păcătoşii avem mare nădejde în rugăciunile tale;
Bucură-te, că noi în nevoi chemăm numele tău şi tu ne auzi;
Bucură-te, că în necazuri ne eşti nouă mare bucurie;
Bucură-te, mărgăritarul nostru cel de mult preţ;
Bucură-te, cel ce eşti pentru noi soare luminos;
Bucură-te, că pe idoli i-ai dat iadului celui întunecos;
Bucură-te, că demonii fug, izgoniţi fiind cu puterea rugăciunii tale;
Bucură-te, că tu eşti lauda cârmuitorilor creştini;
Bucură-te, turnul cel nebiruit al creştinilor ortodocşi;
Bucură-te, al mănăstirilor şi al bisericilor noastre mare apărător;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 10-lea:

Din cer ca şi Pavel te-a vânat Hristos Domnul, Sfinte Constantin, învăţându-te ca să-L cinsteşti pe Acesta ca pe Împăratul cel Unul; şi cu adevărat crezând întru El, L-ai cinstit, aducând lumea toată la credinţa Lui, ca să-I cânte neîncetat: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Împărăteasă Elena, sfântă de Domnul Hristos aleasă, milostiveşte-te spre noi şi luminează sufletele noastre cele întunecate cu păcatele, netrecând cu vederea sufletele şi rugăciunile noastre şi primind mulţumirile noastre acestea:
Bucură-te, trandafir prea frumos mirositor al raiului;
Bucură-te, crin alb răsărit în grădina cea de sus a raiului ceresc;
Bucură-te, împărăteasă duhovnicească;
Bucură-te, a dreptei credinţe propovăduitoare;
Bucură-te, a închinării de idoli surpătoare;
Bucură-te, a eresurilor pierzătoare;
Bucură-te, a răutăţilor duşmanilor izgonitoare;
Bucură-te, în nevoile noastre ajutătoare;
Bucură-te, către Dumnezeu a noastră mijlocitoare;
Bucură-te, de bucurii duhovniceşti aducătoare;
Bucură-te, de fapte bune pilduitoare;
Bucură-te, a obştii creştineşti povăţuitoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 11-lea:

Acestea zicând, mă liniştesc cu sufletul şi mă bucur; nu mă tem de tot ce vor urzi împotriva mea vrăjmaşii mei, pentru că te am pe tine, împărăteasă Elena, puternică ajutătoare în toate nevoile; drept aceea împreună cu îngerii preaslăvesc pe Dumnezeu cu cântarea: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Dat-ai, preadulce, Iisuse, bine-credinciosului împărat Constantin, înţelepciunea lui Solomon, blândeţile lui David, dreapta credinţă a apostolilor şi puterea lui Samson asupra vrăjmaşilor; pentru aceasta şi noi îl cinstim cu laude, zicând:
Bucură-te, decât toţi împăraţii mai întâiule şi alesule al lui Dumnezeu;
Bucură-te, că pe Domnul nostru Iisus Hristos ţie Tatăl ţi L-a descoperit;
Bucură-te, că pe Acesta Dumnezeu adevărat L-ai propovăduit;
Bucură-te, luminătorule al cereştii cunoştinţe;
Bucură-te, că prin tine Domnul Iisus Hristos S-a slăvit;
Bucură-te, că prin tine Crucea Domnului Hristos se cinsteşte;
Bucură-te, al luminii celei nemărginite privitorule;
Bucură-te, că prin tine lumea s-a luminat cu dreapta credinţă;
Bucură-te, că prin tine s-a izgonit întunericul relei credinţe;
Bucură-te, prietenul lui Dumnezeu cel curat cu inima şi luminat cu sufletul;
Bucură-te, că pe noi cei slabi ne întăreşti cu răbdare;
Bucură-te, că de la milostivul Dumnezeu ne mijloceşti nouă mântuire;
Bucură-te, Sfinte Împărate Constantin!

Condacul al 12-lea:

Darurile cele prea bogate şi mai bune le primeşti acum de la Dumnezeu, Sfinte Împărate Constantin, veselindu-te ca un împărat în ceruri; pentru aceasta şi binecredinciosul domn Brâncoveanu Constantin întru al tău nume a zidit sfinte mănăstiri Domnului, iar noi, bucurându-ne, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Niciodată nu vom tăcea a vesti minunile tale; în glas mare vom cânta prăznuirea ta şi după cuviinţă îţi aducem mulţumire pentru toate facerile de bine ce ne faci nouă, Sfântă Împărăteasă Elena, cinstind pomenirea ta cu aceste laude:
Bucură-te, împărăteasă smerită şi prea iubită;
Bucură-te, comoară de bunătăţi nedeşertată;
Bucură-te, a celor ce te roagă cu credinţă ocrotitoare neobosită;
Bucură-te, a vrăjmaşilor sfintelor mănăstiri izbăvitoare;
Bucură-te, că celor ce te cinstesc pe tine le eşti bună mângâietoare;
Bucură-te, că de sus din ceruri priveşti şi le ajuţi celor ce se roagă ţie;
Bucură-te, că înaintea Preasfintei Treimi stând, te rogi pentru noi;
Bucură-te, că şi la preacurata Născătoare de Dumnezeu mijloceşti pentru noi;
Bucură-te, că a ta fericire în ceruri în veci nu se sfârşeşte;
Bucură-te, că împreună cu fiul tău, împăratul Constantin, întru împărăţia lui Dumnezeu te veseleşti;
Bucură-te, a trupurilor noastre de patimi tămăduitoare;
Bucură-te, că sfintele tale rugăciuni sunt pentru noi toţi folositoare;
Bucură-te, Sfântă Împărăteasă Elena!

Condacul al 13-lea:

Luminători care aţi luminat lumea cu dreapta credinţă, voi cu adevărat v-aţi arătat, de Dumnezeu încununaţilor Împăraţi Constantin şi Elena; primiţi acum şi rugăciunile noastre şi le duceţi Împăratului Hristos, pe care Îl slăvim ca pe Unul ce v-a încununat pe voi, cântându-I cu voi şi cu toate oştile cereşti: Aliluia! (acest Condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul 1 şi Condacul 1 şi apoi se citesc aceste rugăciuni:

Rugăciunea întâi:

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, după Dumnezeu şi Maica Domnului, voi sunteţi nădejdea noastră şi folositorii noştri; voi ne sunteţi nouă bucurie în vremea necazului, voi ne ocrotiţi în nevoi şi ne ajutaţi. Voi sfintelor mănăstiri şi biserici le sunteţi păzitori; pentru aceasta cădem înaintea voastră cu lacrimi, rugându-vă să nu încetaţi a ne ajuta nouă neputincioşilor, ci mijlociţi la Dumnezeu şi la preacurata Lui Maică şi pururea Fecioară Maria, ca şi pe noi să ne păzească fără prihană şi pe toţi să ne întărească în credinţă, până la sfârşitul vieţii, spre mântuirea sufletelor noastre. Amin.

Rugăciunea a doua:

Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, cei ce sunteţi mai cinstiţi decât toţi împăraţii, aleşii lui Dumnezeu, căzând înaintea voastră cu lacrimi vă rugăm: Daţi-ne mângâiere şi nouă celor ce suntem în necazuri; voi sunteţi mijlocitori Sfintei Treimi şi puteţi să ne ajutaţi nouă. Auziţi-ne şi pe noi acum, alungaţi de la noi necazurile şi nevoile ce vin asupra noastră în această vremelnică viaţă şi vindecaţi neputinţele noastre, tămăduiţi bolile noastre, potoliţi răutatea noastră, izgoniţi pe vrăjmaşii noştri văzuţi şi nevăzuţi. Daţi-ne nouă ca în pace şi în linişte să trăim; ajutaţi-ne nouă cu sfintele voastre rugăciuni. Pentru mântuirea sufletelor noastre faceţi milă cu noi acum, când cu frică şi cu umilinţă zicem către voi aşa: Bucuraţi-vă, părinţii creştinilor. Amin.

13/26 mai

Acatistul Preacuviosului Egumen Macarie Tincu

[de la Mănăstirea "Sf. Treime", Saharna (anii de viaţă - 1888-1969, pomenit local la 13/26 mai)]

Rugăciunile incepatoare

Condacul 1

Alesule, de minuni făcătorule şi prea minunate plăcutule al lui Christos, grabnice ajutătorule şi rugătorule al nostru, cuvioase părinte Macarie, mărind pe Domnul cel ce te-a preaslăvit pe tine, cele de laudă aducem ţie. Tu dar, ca cel ce ai mare îndrăznire către Domnul, din toate nevoile ne slobozeşte pe noi, care strigăm: Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Icosul 1

Îngerească viaţă alegând a petrece pe pământ, părinte, ca să te bucuri cu îngerii în ceruri ai părăsit toate cele veselitore ale lumii şi, rănindu-te cu dumnezeiasca dragoste, ai alergat la limanul cel mântuitor, ca să preaslăveşti cu viaţa ta cea minunată Numele Sfintei Treimi, pentru care fapte noi, minunându-ne, zicem ţie:

Bucură-te, că din pruncie ai ridicat pe umeri crucea Mântuitorului Christos;

Bucură-te, că pentru dragostea lui Christos ai uitat dorul părinţilor tăi;

Bucură-te, că ai ales fecioria mai mult decât nunta;

Bucură-te, că ai câştigat în inima ta frica Domnului;

Bucură-te, că dintr-însa ai născut duh de mântuire;

Bucură-te, căci cu plugul înfrânării ai arat pământul sufletului tău;

Bucură-te, că ai semănat întrânsul seminţele dreptei credinţe;

Bucură-te, că din ele odrăsleşti nouă roadele tămăduirilor;

Bucură-te, că cu lucrarea cuvântului tău ţi-ai arătat viaţa multroditoare;

Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Condacul al 2-lea:

Văzând maica ta, cuvioase părinte Macarie, dragostea ta cea fierbinte către viaţa călugărească şi aducându-te ca un dar desăvârşit lui Dumnezeu, te-a binecuvântat pe calea cea strâmtă a călugăriei cu sfânta cruce, însemnând dragostea cea mare pentru Cel ce s-a răstignit pentru noi, Christos Dumnezeul nostru, căruia toţi cu mulţumită strigăm: Aliluia.

Icosul al 2-lea:

Înţelegere cerească ţi s-a dăruit ţie, sfinte al lui Dumnezeu, că din tinereţile tale necontenit ai cugetat la cele cereşti, ai lăsat casa părinţilor tăi pentru Împărăţia Cerurilor şi pentru dragostea ta către Ea, pentru aceasta primeşte de la noi laudele acestea:

Bucură-te, insuflătorul nădejdii lui Dumnezeu;

Bucură-te, pierzătorul nebuniei vrăjmaşului;

Bucură-te, că din tinereţe lui Christos ai urmat;

Bucură-te, că fireşte de trup te-ai depărtat;

Bucură-te, aratător al căilor monahiceşti;

Bucură-te, cel ce voieşti mântuirea muritorilor;

Bucură-te, stejar cu umbră dumnezeiască;

Bucură-te, că te-ai făcut tuturor masă duhovnicească;

Bucură-te, prin care Dumnezeu s-a preaînălţat;

Bucură-te, prin care Satana s-a ruşinat;

Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Condacul al 3-lea:

Putere cerească umbrind sfintele tale moaşte, cuvioase părinte Macarie, ca dintr-un soare slobozeşti razele darurilor tuturor celor ce se ating de ele şi pe toţi de boli tămăduieşti, iar noi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 3-lea:

Având noi racla cinstitelor tale moaşte, cuvioase părinte, ca la un izvor de daruri toţi, cu credinţă alergăm, pentru care izbăveşte-ne, sfinte, de cei ce ne tulbură pe noi ca neîncetat să zicem:

Bucură-te, doctor iscusit al bolnavilor;

Bucură-te, izbăvirea îndrăciţilor;

Bucură-te, întărirea bătrâneţilor;

Bucură-te, învăţătorul tinerilor;

Bucură-te, îmbrăcămintea celor fără de îndrăzneală;

Bucură-te, mângâierea celor întristaţi;

Bucură-te, grabnic ascultător al celor ce se roagă;

Bucură-te, totdeauna izbăvitor al celor ce sânt în primejdie;

Bucură-te, temei întăritor al dreptei credinţe;

Bucură-te, ca ai slujit lui Dumnezeu cu bună cuviinţă;

Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Condacul al 4-lea:

Râvnitor al vieţii îngereşti din copilărie te-ai arătat, cuvioase părinte Macarie, şi mergând în sfânta mănăstire te-ai dat la cele mai aspre nevoinţe monahiceşti, încât se mirau toţi de văpaia dragostei dumnezeieşti, ce ardea întru tine şi, slăvind pe Dumnezeu, cântau: Aliluia.

Icosul al 4-lea:

Îngerii din ceruri te laudă pe tine, cuvioase părinte, minunându-se de viaţa ta ce mai presus de fire, iar mulţimile călugărilor, lacrimi de bucurie îţi aduc, cântându-ţi unele ca acestea:

Bucură-te, a îngerilor mirare;

Bucură-te, a dracilor pierzare;

Bucură-te, a cuvioşilor cunună;

Bucură-te, a sufletelor noastre duhovnicească arvonă;

Bucură-te, al lumii ocrotitor;

Bucură-te, al monahilor îndrumător;

Bucură-te, cerească lumină;

Bucură-te, a nevoitorilor odihnă;

Bucură-te, vas de Duh Sfânt purtător;

Bucură-te, al creştinilor rugător;

Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Condacul al 5-lea:

Vifor de multe ispite şi furtuni de multe nevoi învăluindu-ne, preacuvioase, pe noi, cu credinţă alergăm la tine, ca prin rugăciunile tale să le prefaci în bună linişte şi astfel prin tine să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 5-lea:

Auzind şi văzând viaţa ta cea sfântă, cuvioase părinte Macarie, toată frăţimea se mira de tine şi venind la tine se învăţa din cuvintele şi din faptele tale, slăvind pe Domnul cel ce este minunat întru sfinţii săi. Şi noi toţi cu credinţă şi cu dragoste te lăudăm pe tine, cuvioase părinte, şi strigăm ţie aşa:

Bucură-te, cel ce pe şine cu totul jertfă Domnului te-ai adus;

Bucură-te, păzitorul curăţiei sufleteşti şi trupeşti cel osârdnic;

Bucură-te, minunea cea prea veselitoare a îngerilor;

Bucură-te, cel ce eşti rană grea dracilor;

Bucură-te, credinciosule slujitor al lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce eşti om între îngeri;

Bucură-te, cel ce eşti înger între oameni;

Bucură-te, cel ce prin faptele tale ai slujit lui Dumnezeu;

Bucură-te, ridicarea celor căzuţi;

Bucură-te, mântuirea multora;

Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Condacul al 6-lea:

Cum cerbul însetat aleargă spre izvoarele apelor, aşa sufletul tău, cuvioase părinte, prin dumnezeiască chemare a alergat la râul apelor limpezi şi în mănăstire sălăşluindu-te, cu îngerii împreună cântai lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 6-lea:

Prigonit fiind şi chemare de la Dumnezeu având, cuvioase părinte, ca să ridici vetre de lumină duhovnicească, după rânduiala sfinţilor părinţi, mănăstirea Sfintei Treimi cea binecuvântată n-ai zăbovit a o împlini, prea-cuvioase. Şi acum, cetele călugărilor, chip al nevoinţelor monahiceşti pe tine avându-te, laude ca acestea îţi aducem, neîncetat grăind aşa:

Bucură-te, cel ce de cele pieritoare te-ai lepădat;

Bucură-te, că de Împărăţia Cerească cu dorul inimii ai fost legat;

Bucură-te, că pe Christos Domnul cu toată inima l-ai iubit;

Bucură-te, cel ce mintea şi inima, prin rugăciune, în Domnul le-ai întărit;

Bucură-te, înţelepte, de înţelepciune dăruitor;

Bucură-te, izvor de viaţă purtător;

Bucură-te, cald binevestitor al bucuriei cereşti;

Bucură-te, grabnic mângâietor al necazurilor şi durerilor sufleteşti;

Bucură-te, grabnic tămăduitor al suferinţelor trupeşti.

Bucură-te, cel ce eşti a cerului minune;

Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Condacul al 7-lea:

Viforul ispitelor celor rele alungând, cuvioase părinte Macarie, ai trecut calea ce strâmtă şi cu suferinţe de multe feluri, purtând jugul lui Christos, jugul tăcerii şi al privegherii de multe nopţi şi, cu darul lui Dumnezeu, ai urcat pe calea desăvârşirii, învrednicindu-te ca împreună cu îngerii să slăveşti pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia.

Icosul al 7-lea:

Cu smerenie ne închinăm lui Dumnezeu şi cu credinţă sărutăm moaştele tale, cuvioase părinte Macarie, căci şi sufletul, şi trupul nostru primesc ajutor şi izbăvire de patimi, de ispite şi de primejdii, pentru aceasta te lăudăm cântând:

Bucură-te, mirul cel cu bun miros al lui Christos;

Bucură-te, că ale tale rugăciuni sînt bine primite;

Bucură-te, că prin ele credincioşii primesc har;

Bucură-te, cel ce biruieşti ispitele de tot felul;

Bucură-te, cel ce doreşti mântuirea sufletelor noastre;

Bucură-te, curăţitorul de patimi al trupurilor noastre;

Bucură-te, ocrotitorul celor din primejdii;

Bucură-te, că nu îmbrăcămintea, ci trupul tău l-ai lăsat nouă;

Bucură-te, că prin el primim cele trebuincioase;

Bucură-te, înălţarea credincioşilor spre mântuire;

Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Condacul al 8-lea:

Cuvioase părinte Macarie, tu, care toată viaţa te-ai arătat împlinitor al poruncilor Domnului, dă-ne şi nouă ajutor să fim împlinitori ai poruncilor Sale şi moştenitori ai Împărăţiei Cerurilor făcându-ne, să cântăm împreună cu tine în veci: Aliluia.

Icosul al 8-lea:

Veniţi toţi credincioşii să ne închinăm în Biserica Domnului şi să ne rugăm cuviosului Macarie, pe care cinstindu-l cu cântări duhovniceşti şi cu făclii aprinse să cântăm aşa:

Bucură-te, cel ce cu iubirea ta pe credincioşi i-ai luminat;

Bucură-te, cel ce cu dar Dumnezeiesc pe bolnavi i-ai vindecat;

Bucură-te, izvor nesecat al laudei celei sfinte;

Bucură-te, desfătarea celor minunate şi negrăite;

Bucură-te, că şi acum la ajutorul tău alergăm;

Bucură-te, că pe toţi îi mângâi, făcându-i fericiţi;

Bucură-te, mângâierea celor, ce cer de la tine ajutor;

Bucură-te, sprijin şi sfânt ocrotitor al credincioşilor;

Bucură-te, că viaţa toată Domnului o ai închinat;

Bucură-te, mare folositor al celor ce-ţi poartă numele;

Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Condacul al 9-lea:

Prin sfinţenia vieţii tale, părinte, de mari daruri te-ai învrednicit, că şi duhurile necurate din cei cuprinşii de ele le izgoneai şi luminat fiind de raza Duhului Sfânt, cu lacrimi de bucurie cântai lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 9-lea:

Cu totul fiind întru cele de jos, mintea ta nu ai despărţit-o de cele de sus, că uitând de trupul tău şi de lume, ai biruit pe demoni; şi acum, făcându-te părtaş cereştilor bunătăţi, roagă pe Dumnezeu pentru cei ce grăim acestea:

Bucură-te, tămăduirea celor bolnavi şi a celor ce suferă;

Bucură-te, că ai izbăvit pe credincioşi de vrăjmaşi cu rugăciunile tale;

Bucură-te, grabnic ajutător al celor ce te laudă pe tine;

Bucură-te, cel ce ai suferit prigonire;

Bucură-te, că din tinereţe lui Christos ai urmat;

Bucură-te, că în viaţă fiind, de trup te-ai depărtat;

Bucură-te, strălucirea monahilor cea dorită;

Bucură-te, floarea cuvioşiei cea de Dumnezeu împodobită;

Bucură-te, că patria cerească cu fierbinţeală ai dorit;

Bucură-te, că pe Christos din toată inima l-ai iubit;

Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Condacul al 10-lea:

Când ai ajuns la sfârşitul ostenelii tale celei mântuitoare, cuvioase părinte, ţi-ai dat sufletul tău cel sfânt în mâina lui Dumnezeu, pe care sfinţii îngeri l-au înălţat sus, la scaunul Atotţiitorului, ca împreună cu toţi sfinţii să fii în slava ce neînserată, cântând cântare de laudă Cuvântului celui ce este mai sfânt decât toţi sfinţii: Aliluia.

Icosul al 10-lea:

Zid eşti credincioşilor şi turn neclintit tuturor celor ce se reazemă de tine, căci Făcătorul cerului şi al pământului te-a făcut pe tine încăpător de daruri duhovniceşti, pentru aceasta ca la un reazem tare alergăm şi cu bună nădejde grăim ţie acestea:

Bucură-te, omul lui Dumnezeu;

Bucură-te, împlinirea poruncilor Lui;

Bucură-te, întărirea credinţei celei drepte;

Bucură-te, icoană însufleţită a vieţii celei curate;

Bucură-te, stâlp de sprijin în primejdii;

Bucură-te, reazem neclintit al nădejdii;

Bucură-te, că în cer locuind vezi pe Dumnezeu;

Bucură-te, că împărăteşti întru cele de sus;

Bucură-te, că de acolo priveşti la noi, cei de jos;

Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Condacul al 11-lea:

Cântare neîncetată Preasfîntei Treimi înălţând, cuvioase, cu toată viaţa ta ostenitor mare pentru blagocestie te-ai arătat, celor rătăciţi de la adevăr spre înţelepciune, celor bolnavi cu trupul şi cu sufletul spre vindecare. Iar noi, mulţumind Domnului pentru aşa o milă a Lui către noi, neîncetat strigăm Lui: Aliluia.

Icosul al 11-lea:

Lumină strălucitoare fiind în viaţă, de Dumnezeu fericite părinte, după adormirea ta ai răsărit ca o lumină strălucitoare pământului nostru, că verşi de la cinstitele tale moaşte curgeri de minuni şi ajuţi tuturor celor, ce cu credinţă şi cu dragoste aleargă către tine. Deci noi, ca celui fierbinte rugător pentru noi, strigăm aşa:

Bucură-te, podoaba cea frumoasă a cuvioşilor;

Bucură-te, cel ce cu dragostea ta ai luminat la toată lumea;

Bucură-te, al dragostei lui Christos următorule drepte;

Bucură-te, mângâierea tuturor celor ce cer de la tine ajutor;

Bucură-te, părinte al nostru, totdeauna folositor;

Bucură-te, al bolnavilor şi al celor neputincioşi vindecător;

Bucură-te, izbăvitorul nostru şi grabnice ajutător;

Bucură-te, tămăduirea cea dorită a trupurilor noastre;

Bucură-te, izbăvirea cea scumpă a sufletelor noastre;

Bucură-te, baie de toată nevoia curăţitoare;

Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Condacul al 12-lea:

Christoase Împărate, primeşte pe mijlocitorul nostru şi împlinitorul poruncilor Tale, care se roagă Ţie ca să dai Bisericii unire, pace adâncă la toată lumea şi stingerea desbinărilor, să nu ne dai vrăjmaşilor noştri, nici cu mânia Ta să nu ne pierzi pe noi, pentru că Tu eşti Dumnezeul nostru şi noi poporul Tău suntem, de la care auzi: Aliluia.

Icosul al 12-lea:

Cântând preaslăvirea ta, te fericim pe tine, cuvioase, ca pe cel grabnic rugător pentru noi către Domnul şi ca pe un mângâietor şi apărător, cu dragoste strigăm aşa:

Bucură-te, lauda Bisericii Ortodoxe;

Bucură-te, armă şi îngrădire a ţării noastre;

Bucură-te, apărătorul căii, care îndreaptă pe toţi spre cer;

Bucură-te, apărătorul nostru şi acoperitorule;

Bucură-te, ocrotitorul mănăstirii acesteia;

Bucură-te, că toate măiestriile diavolului le-ai biruit;

Bucură-te, sfinte, care te veseleşti cu toţi sfinţii;

Bucură-te, cu drepţii şi cu cuvioşii locuitorule;

Bucură-te, mângâierea celor deznădăjduiţi;

Bucură-te, bucuria celor scârbiţi;

Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Condacul al 13-lea:

O, preaminunate, sfinte preacuviose părinte Macarie, primeşte această puţină rugăciune a noastră, ce se înalţă spre lauda ta şi stând înaintea scaunului Împăratului Christos, roagă-te pentru noi, ca să aflăm mila lui Dumnezeu în ziua judecăţii, cântâdu-i: Aliluia. (de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1:

Îngerească viaţă alegând a petrece pe pământ, părinte, ca să te bucuri cu îngerii în ceruri ai părăsit toate cele veselitore ale lumii şi, rănindu-te cu dumnezeiasca dragoste, ai alergat la limanul cel mântuitor, ca să preaslăveşti cu viaţa ta cea minunată Numele Sfintei Treimi, pentru care fapte noi, minunându-ne, zicem ţie:

Bucură-te, că din pruncie ai ridicat pe umeri crucea Mântuitorului Christos;

Bucură-te, că pentru dragostea lui Christos ai uitat dorul părinţilor tăi;

Bucură-te, că ai ales fecioria mai mult decât nunta;

Bucură-te, că ai câştigat în inima ta frica Domnului;

Bucură-te, că dintr-însa ai născut duh de mântuire;

Bucură-te, căci cu plugul înfrânării ai arat pământul sufletului tău;

Bucură-te, că ai semănat întrânsul seminţele dreptei credinţe;

Bucură-te, că din ele odrăsleşti nouă roadele tămăduirilor;

Bucură-te, că cu lucrarea cuvântului tău ţi-ai arătat viaţa multroditoare;

Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Condacul 1:

Alesule, de minuni făcătorule şi prea minunate plăcutule al lui Christos, grabnice ajutătorule şi rugătorule al nostru, cuvioase părinte Macarie, mărind pe Domnul cel ce te-a preaslăvit pe tine, cele de laudă aducem ţie. Tu dar, ca cel ce ai mare îndrăznire către Domnul, din toate nevoile ne slobozeşte pe noi, care strigăm: Bucură-te, Macarie, părinte pururea fericite.

Rugăciunea către Preacuviosul Părintele nostru Macarie:

O, preacuvioase părinte Macarie! Credem că încă în trup vieţuind te-ai făcut locaş al Sfintei Treimi, la care acum mutat fiind, neîncetat te rogi împreună cu toţi sfinţii şi cu Preacurata Maica lui Dumnezeu, pentru întărirea sfintelor lui Dumnezeu Biserici, a patriarhilor, a împăraţilor, a domnitorilor, a supuşilor, a preoţilor, a călugărilor şi pentru sănătatea şi mântuirea tuturor dreptmăritorilor creştini.

Cu umilinţă cădem la racla sfintelor tale moaşte şi le sărutăm cu dragoste rugându-ne: întăreşte şi păzeşte această mănăstire, pe care ţi-ai ales-o sălaş, această mănăstire, care te are pe tine apărător întru şine, precum şi toate oraşele şi satele şi pe toţi locuitorii din ele. Nu trece cu vederea nici pe cei ce năzuiesc la sfintele tale moaşte, care cu credinţă se închină şi le sărută rugându-se să li se dăruiască sănătate şi izbăvirea de duhurile necurate şi de alte boli nenumărate, care dobândindu-şi dorita izbăvire şi sănătate împreună cu noi îţi înalţă slăvire ţie pentru datornica mulţumire şi îţi aducem această rugăciune întru care lăudăm nevoinţele tale, privegherile, posturile, rugăciunile, luptele cu diavolii şi toate alte fapte bune.

O, preacuvioase şi de Dumnezeu purtătorule, părinte al nostru Macarie, a mănăstirii Sfintei Treimi laudă şi al monahilor folositor şi acoperământ, smerit păstor al oilor lui Christos şi pentru noi fierbinte rugător. Cu osârdie alergăm la tine şi cu smerită inimă te rugăm: Nu depărta acoperământul tău de la sfântă mănăstirea aceasta, în care cu osteneală bună te-ai ostenit. Fii ajutor bun tuturor celor ce cu blagocestie vieţuiesc şi se ostenesc întrînsa.

O, blândule păstor şi de Dumnezeu înţelepţite părinte Macarie! Caută cu milă la poporul care stă de faţă şi se roagă cu umilinţa şi cer de la tine ajutor. Pomeneşte-i pe toţi care cu dragoste şi credinţă numele tău în rugăciune îl pomenesc şi către sfintele tale moaşte, cu credinţă, se închină. Izbăveşte, preacuvioase părinte, Sfânta Biserică şi sfântă mănăstirea aceasta, ţara noastră Moldova şi toate oraşele şi satele de vrăjmaşi văzuţi şi nevăzuţi, de foame, de boală şi de toată primejdia.

Roagă-te, preacuvioase, cu Preasfânta Doamnă de Dumnezeu Născătoare ca să dobândim sfârşit liniştit vieţii noastre şi să moştenim Împărăţia Cerurilor în vecii vecilor. Amin.

27 mai

Acatistul Sfântului Mucenic Ioan Rusul - 27 Mai

Condacul 1:

Veniţi, credincioşilor, să-l lăudăm pe cel care rob fiind a stăpânit peste patimi! Veniţi să-l lăudăm pe cel în care S-a oglindit Răsăritul Răsăriturilor! Celui care din Rusia a fost adus, ca să împartă lumii întregi binecuvântările lui Dumnezeu, să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Icosul 1:

Hrănitu-te-ai din tinereţe cu lumina adevărului, o, preaminunatule Ioane, sorbind dulceaţa învăţăturilor dumnezeieşti. Ai urmat cuvântul Celui ce a zis: „Cine crede în Mine să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie”, şi pentru aceasta noi te lăudăm:

Bucură-te, podoabă a Bisericii soborniceşti, Mireasa lui Hristos;

Bucură-te, masă duhovnicească a celor doritori de curăţie;

Bucură-te, odraslă sfântă a pământului rusesc trimisă la tainic apostolat;

Bucură-te, moştenitor al înfrânării Cuvioşilor Antonie şi Teodosie de la Pecerska;

Bucură-te, că ai crescut într-o familie binecredincioasă;

Bucură-te, că ai luptat împotriva turcilor hulitori ai lui Hristos;

Bucură-te, că nu te-ai biruit de deznădejde când ai primit crucea robiei;

Bucură-te, că întărit fiind de Dumnezeu ai răbdat bătăi nenumărate;

Bucură-te, că scuipările nu au întinat frumuseţea ta lăuntrică;

Bucură-te, piatră de care s-au sfărâmat sfaturile cele nelegiuite ale chinuitorilor;

Bucură-te, că deşi ţi-au ars părul şi pielea capului, nu te-ai plecat lor;

Bucură-te, că ai fost vrednic urmaş al cetelor de mucenici şi muceniţe,

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 2-lea:

„Cine poate să mă despartă de dragostea Hristosului meu? Ca rob ascult poruncile tale, dar în credinţa mea în Domnul Hristos nu îmi eşti tu stăpân. Îmi amintesc pătimirile Sale, şi sunt bucuros să primesc şi eu cele mai cumplite chinuri, dar de al meu Iisus Hristos nu mă lepăd”, i-ai spus stăpânului turc, cântând în inima ta: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Au părăsit dreapta credinţă cei care s-au temut de suferinţă şi cei iubitori de desfătări, primind învăţăturile rătăcite ale lui Mahomed, dar tu te-ai arătat ca un nou Ilie, neplecându-ţi genunchii la dumnezeu străin. Rugându-te să păzeşti turma lui Hristos de orice înşelare, te cinstim ca pe un părinte al nostru:

Bucură-te, că nu ai cârtit împotriva lui Dumnezeu pentru pătimirile tale;

Bucură-te, că ai primit răstignirea voii tale prin loviturile celor ce te prigoneau;

Bucură-te, cel ce unindu-te cu Hristos, te-ai asemănat Lui;

Bucură-te, că deşi ai fost pus să trăieşti între animale, ai vieţuit îngereşte;

Bucură-te, că prin nevoinţele tale grajdul se umplea de bună-mireasmă;

Bucură-te, că sfinţindu-l prin rugăciune, nu ai primit să te muţi din el;

Bucură-te, că te împărtăşeai în fiecare săptămână cu Sfintele Taine;

Bucură-te, că ai purtat cu sfială şi smerenie numele Botezătorului;

Bucură-te, că ai purtat în minte şi în inimă pilda sa jertfelnică;

Bucură-te, că fără tulburare din furtuna încercărilor ai ieşit;

Bucură-te, că prin statornicia în credinţă eşti pildă tuturor;

Bucură-te, candelă care ai ars cu untdelemnul răbdării;

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 3-lea:

Nu numai credincioşii au priceput sfinţenia vieţuirii tale, ci şi închinătorii lui Allah, căci prin rugăciune ai trimis stăpânului tău o farfurie cu mâncare, din Procopie până la Mecca, pe care lucru neputând să-l înţeleagă, toţi au strigat: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Nimic nu este cu neputinţă celor ce cred cu tărie că Făcătorul Cerului şi al pământului degrabă plineşte rugăciunile lor. Chiar de nu am văzut cu ochii trupeşti, dar cu inima credem că ai făcut şi ceea ce părea cu neputinţă, numai pentru a arăta stăpânului tău şi celor dimpreună cu el puterea Domnului tău. Pentru care îţi cântăm:

Bucură-te, că nu te-ai îndoit în credinţa ta, având nădejde neclintită în Dumnezeu;

Bucură-te, că de la Procopie la Mecca ai trimis o farfurie cu mâncare;

Bucură-te, că deşi turcii au râs de tine, ai simţit binecuvântare cerească;

Bucură-te, că stăpânul tău întorcându-se acasă a început să te cinstească;

Bucură-te, că până şi cei întunecaţi la minte au priceput sfinţenia ta;

Bucură-te, că la înmormântarea ta au venit chiar şi musulmani şi armeni;

Bucură-te, că din rânduială cerească farfuria aceea este şi astăzi semn al minunii săvârşite de tine;

Bucură-te, că după multe veacuri arătându-te femeii la care ajunsese farfuria i-ai cerut să o aducă la biserică;

Bucură-te, că cei care cereau semne şi minuni au primit cu prisosinţă;

Bucură-te, că te-ai asemănat proorocilor din Legea cea veche;

Bucură-te, stavilă care opreşti rătăcirile şi izgoneşti lupii de la turma cea cuvântătoare;

Bucură-te, că pe toţi i-ai copleşit prin virtuţile şi minunile tale;

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 4-lea:

Nu a ţinut Dumnezeu lumina ascunsă sub obroc, ci a rânduit ca moaştele tale întregi şi binemirositoare să fie primite de credincioşi ca o pecete a binecuvântării tale. Pentru care şi noi, bucurându-ne cu cei care s-au atins de ele, Îi cântăm Celui care dă adevărata viaţă celor ce cred în El: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Degeaba a încercat vrăjmaşul mântuirii, diavolul, să nimicească prin foc moaştele tale, căci trupul tău s-a mişcat în mijlocul flăcărilor ca şi cum nu ar fi cunoscut moartea. Turcii care au văzut aceasta s-au înfricoşat şi au fugit, lăsând în urmă odoarele bisericeşti pe care vroiau să le fure, iar creştinii s-au umplut de mirare, cântându-ţi:

Bucură-te, nou Ilie prin râvna către cele cereşti;

Bucură-te, că la fel cu acela te-ai lăsat mistuit de dragostea sfântă;

Bucură-te, că nu îmbrăcămintea, ci trupul tău ne-ai lăsat nouă ca acoperământ;

Bucură-te, că deasupra mormântului tău a strălucit o lumină cerească;

Bucură-te, că găsind moaştele tale, credincioşii au tresăltat cu duhul;

Bucură-te, că toţi cei ce le sărută iau binecuvântare;

Bucură-te, că închinându-se găsesc scăpare din frământările lor;

Bucură-te, că ele sunt mărturie că Domnul pe care L-ai slujit este adevăratul Dumnezeu;

Bucură-te, că El a dat viaţă moaştelor tale când au fost aruncate în foc;

Bucură-te, că trupul tău s-a mişcat în mijlocul flăcărilor;

Bucură-te, că a rămas nevătămat, arătând sfinţenia ta;

Bucură-te, că a fost adus în Evvia, pentru a fi martor al minunilor tale;

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 5-lea:

Cine ştie mulţimea minunilor tale? Cine cunoaşte câtă mulţime de oameni ai ajutat, spre slava Dumnezeului părinţilor noştri? Doar o mică parte din lucrările tale aflând noi, Îi mulţumim Celui ce te-a proslăvit între cei iubiţi ai Săi şi Îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Nou doctor fără-de-arginţi fiind, urmând Doctorului sufletelor şi al trupurilor, nu ai pregetat să sari în ajutorul bolnavilor care te-au chemat cu credinţă, ci le-ai adus grabnică tămăduire. Iar noi, auzind aceasta, te lăudăm aşa:

Bucură-te, împreună cu Cosma şi Damian, cu Chir şi Ioan;

Bucură-te, cu toţi doctorii fără-de-plată;

Bucură-te, că nu de la tine, ci de la Domnul ai adus izbăvire din dureri;

Bucură-te, vistierie nesfârşită de tămăduiri;

Bucură-te, că celui paralitic de zece ani i-ai vindecat picioarele;

Bucură-te, că el nu a şovăit a merge la biserica ta ca să îţi mulţumească;

Bucură-te, că prin mir ai dat sănătate unei femei bolnave;

Bucură-te, că ai primit laudele celor cinci copii ai ei;

Bucură-te, că asculţi rugăciunile copiilor pentru părinţii lor;

Bucură-te, că Atanasia a adus bărbatului ei agheasmă şi ulei din candela ta;

Bucură-te, că acestuia, ungându-se cu credinţă, i s-a tămăduit pieptul;

Bucură-te, alinătorul durerilor celor în suferinţă;

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 6-lea:

Un bolnav din Atena a refuzat să primească ajutorul doctorului, temându-se că îşi va pierde viaţa, dar tu te-ai arătat în vis nepoatei sale, îndemnând-o să-l trimită la doctor pentru tămăduire. Auzind că nu i se va întâmpla nimic rău şi că vei ţine chiar tu mâna celui care îl va opera, bolnavul a primit cu încredere sfatul tău şi a aflat tămăduirea, pentru care I-a cântat Domnului cu mulţumire: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Vindecând prin harul lui Dumnezeu boli de nevindecat, deşi nu ai învăţat de la oameni meşteşugul doftoricesc, te-ai arătat mai iscusit decât cei ce şi l-au însuşit pe acesta prin ştiinţă lumească. Iar cei ce cunosc puterea ajutorului tău îţi cântă:

Bucură-te, vas de mir neîmpuţinat şi de sănătate izvorâtor;

Bucură-te, venind în sprijinul celor neputincioşi pe care îi bântuieşte deznădejdea;

Bucură-te, cel ce prin suferinţele tale ai primit darul de a alina suferinţele celor aflaţi în nevoi;

Bucură-te, că ai îndepărtat cheagurile de sânge din capul Vasulei;

Bucură-te, că unui copil i-ai tămăduit picioarele paralizate;

Bucură-te, că mama căreia i-ai vindecat copiii a venit să îţi mulţumească;

Bucură-te, cel ce vindeci copiii încercaţi de boală;

Bucură-te, că părinţii lor aleargă la tine cu nădejde;

Bucură-te, că unei bătrâne gârbove i-ai îndreptat spatele;

Bucură-te, că în chip de doctor te-ai arătat unui medic necredincios;

Bucură-te, că vindecându-se de cancer, acesta a crezut în Dumnezeu;

Bucură-te, că ai izbăvit de o veche suferinţă pe preotul care slujea în biserica ta;

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 7-lea:

„Sfinte Ioane, mă urăşti?” – te-a întrebat cuprinsă de deznădejde Arhondula, părându-i-se că rugăciunile ei pentru a avea urmaşi nu au avut nici un folos. Tu însă i-ai apărut nu după multă vreme şi i-ai spus că sfinţii nu urăsc pe nimeni, şi că voia Domnului era ca ea să se bucure de copii abia după doi ani. Iar ea, după ce a văzut împlinirea cuvintelor tale, I-a cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

De multe ori am crezut că rugăciunile noastre sunt zadarnice, că pentru păcatele noastre faţa Domnului s-a întors de la noi şi ne aşteaptă pierzania, dar la vremea cuvenită El a plinit toate cererile noastre cele bune. Sfinte Ioane, ajută-ne să simţim în toate zilele vieţii noastre ocrotirea cerească, ca să îţi putem cânta:

Bucură-te, reazem al celor împovăraţi de greutăţile vieţii;

Bucură-te, că auzi suspinurile şi ştergi lacrimile oamenilor;

Bucură-te, cel ce nu te-ai mâniat pe Arhondula care a cârtit împotriva ta;

Bucură-te, cel ce i-ai spus că sfinţii nu urăsc pe nimeni;

Bucură-te, că deznădejdea care o biruia i-ai schimbat-o în nădejde;

Bucură-te, că la vremea rânduită de Domnul ea s-a învrednicit să aibă copii;

Bucură-te, că pentru răbdarea ei a fost răsplătită nu doar un copil, ci cu mai mulţi;

Bucură-te, că ne-ai întărit evlavia faţă de cei proslăviţi de Dumnezeu;

Bucură-te, podoabă cerească care nu cruţi osteneala pentru a-i sprijini pe oameni,

Bucură-te, folositorul cel prea cald al credincioşilor care cred minunilor tale;

Bucură-te, că familia ta este Biserica Mântuitorului;

Bucură-te, că celor ce nu fug de greutăţile vieţii le dai curajul să iasă întăriţi din ele;

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 8-lea:

Ca o fiară urla Caterina, când era chinuită de diavol, înspăimântându-i pe cei care o vedeau, dar fără să se îndoiască a alergat la ajutorul tău, şi apărându-i în vis i-ai vestit izbăvirea. Şi noi cădem, sfinte, înaintea ta, rugându-te să îi eliberezi pe toţi cei care sunt robiţi de îngerii căzuţi, ca să Îi cânte împreună cu noi Celui ce a biruit puterile întunericului: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cazi înaintea tronului dumnezeirii, Sfinte Ioane, şi mijloceşte pentru toţi cei care suntem ispitiţi de vrăjmaşul diavol, ca să primim ajutor în lupta duhovnicească şi să dobândim tărie în credinţă noi, cei ce te lăudăm:

Bucură-te, că ai gonit pe diavolul care o chinuia pe Caterina;

Bucură-te, că după aceasta mulţi demonizaţi au fost aduşi la racla ta;

Bucură-te, purtătorule de Duh Sfânt care ai mijlocit tămăduirea lor;

Bucură-te, că prin lacrimi şi nevoinţe i-ai înfricoşat pe diavoli;

Bucură-te, căderea nelegiuiţilor vrăjmaşi şi ridicarea celor ce se luptă cu aceştia;

Bucură-te, lanţ care fereci pe făptuitorul celor rele;

Bucură-te, că pe cei care suferă de tulburările minţii îi izbăveşti;

Bucură-te, cel ce având harisma deosebirii vezi lucrarea diavolului;

Bucură-te, că ne povăţuieşti cum să scăpăm din cursele lui viclene;

Bucură-te, că şi în vremurile de pe urmă vei fi călăuză pentru credincioşi;

Bucură-te, că împreună cu tot soborul sfinţilor vei veghea asupra lor,

Bucură-te, cel ce prin suportarea prigonirii ai ajuns pavăză pentru creştinii prigoniţi;

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 9-lea:

Precum s-a întors fiul cel risipitor la tatăl său, aşa şi tânărul Tanasis care după multe răutăţi a ajuns să îşi lovească mama, prin tainica ta mijlocire s-a întors cuprins de pocăinţă înapoi la dragostea cea firească. La fel i-ai ajutat şi pe alţi tineri care, părăsind căile pierzaniei, i-au cântat Dumnezeului îndurărilor: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Mulţi sunt cei care apucă pe drumuri greşite, iar rudele lor sunt cuprinse de jale. Vino şi întoarce-i la slujirea lui Hristos pe cei care au căzut în păcat, fiind prinşi în cursele vrăjmaşilor şi biruiţi de patimile ucigătoare de suflet, ca să îţi cânte alături de noi:

Bucură-te, rudă duhovnicească a Sfântului Stelian;

Bucură-te, cel ce ocrotitor al tinerilor fiind, te întristezi de căderile lor;

Bucură-te, mângâiere prea-dulce pentru părinţii fiilor risipitori;

Bucură-te, că mama lui Tanasis şi-a văzut dorinţa împlinită;

Bucură-te, că văzându-şi fiul acasă s-a bucurat împreună cu cetele îngereşti;

Bucură-te, că te îngrijeşti ca cei ce s-au pocăit să nu se întoarcă la cele rele;

Bucură-te, că îi linişteşti pe cei care suferă amar pentru căderile celor apropiaţi lor;

Bucură-te, că dai nădejde în mila Celui ce a venit în lume pentru cei păcătoşi;

Bucură-te, că nici o cădere nu poate rămâne fără leac la Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce ne înveţi să urâm păcatul, fără a-i judeca pe cei care cad în el;

Bucură-te, cel ce ne ajuţi să ne vindecăm de slăbiciunile noastre ascunse;

Bucură-te, că ne îndemni să ne rugăm unii pentru alţii;

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 10-lea:

Deşi văduva care fusese lipsită de casă nu ţi-a cerut niciodată ajutorul, lacrimile ei au ajuns şi la urechile tale, şi tu nu ai şovăit să o linişteşti, încurajând-o să se ducă la judecată pentru a dobândi ce i se cuvenea. Ştiind că mijlocirea ta este mai tare decât cerbicia judecătorilor iubitori de arginţi, te chemăm şi noi în ajutorul celor nedreptăţiţi care Îi cântă Dreptului Judecător: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Arzătoare fiind dragostea ta pentru oameni, nu numai pe cei care au auzit de numele tău îi ajuţi, ci şi pe mulţi din cei greu încercaţi de nevoi. Să nu rămână departe de mila ta cei pe care îi poţi ajuta, ca văzând puterea ta să îţi cânte împreună cu noi:

Bucură-te, că ai ajutat-o pe văduva pe care rudele vroiau să o înşele;

Bucură-te, că ai aşezat-o în casa care i-a rămas moştenire;

Bucură-te, că s-au ruşinat cei care cugetau vicleşuguri cu neruşinare;

Bucură-te, că ai sărit în ajutorul celei rămase fără ajutor de la oameni;

Bucură-te, că pe mulţi alţii i-ai izbăvit din cursele vrăjmaşilor;

Bucură-te, că trăieşti fericirea celor însetaţi de dreptate;

Bucură-te, prigonitorule al celor ce prigonesc;

Bucură-te, luptător destoinic împotriva înşelătoriei, furtişagului şi nedreptăţii;

Bucură-te, cel care răstorni urzelile judecătorilor nevrednici;

Bucură-te, că eşti iscusit judecător şi nu te pot înşela cei ce ţi se roagă cu făţărnicie;

Bucură-te, balanţă a Dreptului Judecător spre care alergăm în necazuri;

Bucură-te, cel care îi îmbraci pe cei săraci şi îi hrăneşti pe cei flămânzi;

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 11-lea:

De multe ori uităm să îi prăznuim pe cei de care lumea nu a fost vrednică, pe sfinţii care au strălucit printr-o vieţuire aleasă luminând pământul. Tu, dar, Sfinte Ioane, te bucuri împreună cu ei când cinstim pomenirea voastră şi pentru că Domnul v-a rânduit ca apărători ai noştri Îi mulţumim prin cântarea: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

„Aşa sunt uitaţi prietenii?”, l-ai întrebat pe bătrânul Nicolae care nu şi-a adus aminte că este praznicul tău, iar el auzind blânda ta mustrare a lăsat toate ca să vină să se închine ţie şi să-ţi cânte împreună cu cei care te iubesc ca pe un ocrotitor al lor:

Bucură-te, că îi ajuţi pe credincioşii care cinstesc pomenirea ta;

Bucură-te, că prin tine ni s-a arătat că sfinţii nu trec cu vederea prăznuirea lor;

Bucură-te, că prin aceasta am fost îndemnaţi să-i cinstim cu şi mai multă evlavie;

Bucură-te, că nu te-ai sfiit să-l mustri fără de răutate pe bătrânul Nicolae;

Bucură-te, că auzindu-te el a venit grabnic la moaştele tale;

Bucură-te, că s-au înălţat către tine rugăciunile sale smerite;

Bucură-te, cel ce aştepţi să avem şi noi credinţă curată ca a sa;

Bucură-te, că nu te îndepărtezi nici de cei care nu ştiu să se roage ţie;

Bucură-te, prieten de nădejde al celor ce vor să le fii aproape;

Bucură-te, cel ce nevăzut călătoreşti alături de ei pe marea vieţii;

Bucură-te, că ne chemi să cinstim şi noi cum se cuvine pomenirea ta;

Bucură-te, că le dai credincioşilor cele de trebuinţă pentru a veni la biserica ta;

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 12-lea:

Nu te vom uita, sfinte. Nu vom uita mulţimea minunilor tale, prin care a strălucit puterea adevăratului tău Stăpân. Ajută-ne ca până la sfârşitul vieţii noastre să rămânem fii credincioşi ai Sfintei Biserici, ca să nu încetăm lauda: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Slavă lui Dumnezeu pentru toate! Slavă lui Dumnezeu pentru mulţimea de sfinţi care au crescut în Biserica Sa, unde a înflorit şi Sfântul Ioan Rusul! Nespusă este tresăltarea inimilor noastre când îţi aducem cântări de laudă, Sfinte Ioane, făcătorule de minuni:

Bucură-te, icoană zugrăvită de Împăratul Ceresc spre întărirea credincioşilor;

Bucură-te, temei de împăcare al celor biruiţi de mânie şi răutate;

Bucură-te, bucurie a celor ce află de minunile tale;

Bucură-te, dar dumnezeiesc în vieţile noastre greu încercate de felurite necazuri;

Bucură-te, cel ce cu negrăită dulceaţă îi îndreptezi pe cei nepricepuţi;

Bucură-te, dascălul şi îndrumătorul nostru pe calea virtuţii;

Bucură-te, îndreptătorul celor fără de socoteală;

Bucură-te, totdeauna izbăvitor al celor care te cheamă în primejdii;

Bucură-te, cel ce nu ai cruţat osteneala pentru a face bunătate;

Bucură-te, că ne dai ajutor cu îmbelşugare în toată vremea;

Bucură-te, că ne arăţi nouă milele lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce ne pregăteşti să ne bucurăm împreună cu tine în rai;

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, Sfinte Ioane, vlăstar al Rusiei şi făclie a Bisericii lui Hristos, primeşte acum puţina noastră rugăciune şi nu ne lăsa fără răspuns. Deşi nu avem credinţa celor ce au cerut ajutorul tău şi l-au primit cu îndestulare, credem că ne poţi ajuta şi pe noi, ca să slăvim cu mulţumire Numele lui Dumnezeu prin laude şi cântări, zicând: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1

Hrănitu-te-ai din tinereţe cu lumina adevărului, o, preaminunatule Ioane, sorbind dulceaţa învăţăturilor dumnezeieşti. Ai urmat cuvântul Celui ce a zis: „Cine crede în Mine să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie”, şi pentru aceasta noi te lăudăm:

Bucură-te, podoabă a Bisericii soborniceşti, Mireasa lui Hristos;

Bucură-te, masă duhovnicească a celor doritori de curăţie;

Bucură-te, odraslă sfântă a pământului rusesc trimisă la tainic apostolat;

Bucură-te, moştenitor al înfrânării Cuvioşilor Antonie şi Teodosie de la Pecerska;

Bucură-te, că ai crescut într-o familie binecredincioasă;

Bucură-te, că ai luptat împotriva turcilor hulitori ai lui Hristos;

Bucură-te, că nu te-ai biruit de deznădejde când ai primit crucea robiei;

Bucură-te, că întărit fiind de Dumnezeu ai răbdat bătăi nenumărate;

Bucură-te, că scuipările nu au întinat frumuseţea ta lăuntrică;

Bucură-te, piatră de care s-au sfărâmat sfaturile cele nelegiuite ale chinuitorilor;

Bucură-te, că deşi ţi-au ars părul şi pielea capului, nu te-ai plecat lor;

Bucură-te, că ai fost vrednic urmaş al cetelor de mucenici şi muceniţe,

Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Condacul 1:

Veniţi, credincioşilor, să-l lăudăm pe cel care rob fiind a stăpânit peste patimi! Veniţi să-l lăudăm pe cel în care S-a oglindit Răsăritul Răsăriturilor! Celui care din Rusia a fost adus, ca să împartă lumii întregi binecuvântările lui Dumnezeu, să-i cântăm: Bucură-te, Sfinte Ioane, alesule mărturisitor al lui Hristos!

Rugăciune

O, Sfinte Ioan Rusul, întru tot lăudate şi de minuni făcătorule, primeşte această umilă rugăciune de la noi, nevrednicii tăi robi, căci către tine ca la un grabnic folositor alergăm noi, chemându-te cu evlavie: vino, sfinte, şi vezi rănile şi durerile noastre. Ia aminte la suspinele noastre, că ştim, sfinte al lui Dumnezeu, că deşi ai pătimit greu pentru dragoste pentru dragostea lui Hristos, dar prin vieţuirea ta ai aflat dar de la Dumnezeu, fiindcă ne-am încredinţat că şi după mutarea ta la viaţa cea veşnică cine a năzuit la ajutorul tău şi ţi s-a rugat cu credinţă, nu a rămas neajutat. Că cine te-a chemat şi tu l-ai trecut cu vederea? Sau cine s-a rugat ţie şi nu l-ai auzit?

Minunile şi ajutorul tău, sfinte, ne-au făcut şi pe noi, păcătoşii, să alergăm la ajutorul tău. Am auzit minunea care ai făcut-o trimiţând prin rugăciune o farfurie de mâncare din Procopie până la Mecca. Am aflat de vindecările tale minunate, de mulţimea de bolnavi care au aflat izbăvire din suferinţele lor. Credem că Dumnezeu te-a proslăvit prin minuni fără de număr. Oare pe noi ne vei lăsa fără ajutor? Să nu fim noi lepădaţi de la dragostea ta, sfinte, chiar dacă vieţile noastre sunt pline de fărădelegi.

Aducându-ne aminte de mijlocirile tale binecuvântate, credem că tu acelaşi eşti, sfinte, astăzi ca şi atunci, şi că nimeni din cei ce se roagă ţie nu rămâne fără ajutor. Pentru aceea şi noi, fiind scârbiţi şi în pagube, alergăm la tine cu credinţă şi lacrimi, îngenunchind, şi ne rugăm ţie, Sfinte Ioan Rusul, ca să te rogi pentru noi lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Celui ce n-a trecut cu vederea rugăciunea ta cea jertfelnică, ci te-a ascultat şi te-a întărit şi te-a primit în cereştile locaşuri. Roagă-L să depărteze de la noi dreapta Sa mânie, să apere oraşele, satele şi toată ţara noastră de secetă, de foamete, de furtuni năpraznice, de cutremur, de boli şi răni aducătoare de moarte, de năvălirea asupra noastră a altor neamuri şi de războiul cel dintre noi.

Mijloceşte, Sfinte Ioane, păstoriţilor noştri râvnă fierbinte către Dumnezeu, purtare de grijă pentru mântuirea sufletească a păstoriţilor, înţelepciune în purtare şi învăţătură, cucernicie şi tărie în ispite; tuturor cârmuitorilor purtare de grijă faţă de supuşi, iar supuşilor îndeplinirea cu sârguinţă a tuturor îndatoririlor lor, ca astfel, în pace şi cu cucernicie, să petrecem veacul acesta. Să ne învrednicim de împărtăşirea bunătăţilor celor veşnice în Împărăţia lui Dumnezeu şi a Mântuitorului nostru Iisus Hristos, Căruia I se cuvine cinste şi închinăciune, împreună cu Tatăl cel fără de început şi cu Preasfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul.