sâmbătă, 16 ianuarie 2010

Acatistele lunii aprilie (I)

1 aprilie

Acatistul Sfintei Maria Egipteanca

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăsluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

PreaSfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeste păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slava Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău.

Pentru Rugăciunile Preasfintei Născatoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Condacul 1:

Îngerul luminii şi luceafărul pustiei cele de laudă să-i aducem, noi, care ne minunăm de nevoinţele ei cele mai presus de fire. Iar tu, ca ceea ce ai biruit pe Veliar cu puterea Crucii şi cununa slavei ai dobândit-o de la Dumnezeu, roagă-te Stăpânului Hristos, ca să ne dăruiască de păcate, nouă, celor ce-şi cântăm: Bucură-te, Preacuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

Icosul 1:

Înger pământesc ai fost, Preacuvioasă Maică, iar acum eşti om ceresc, bucurându-te negrăit de Lumina Dumnezeirii, în care pururea te veseleşti, iar noi, cei ce ne minunăm de frumuseţea harului Tău, te lăudăm aşa:

Bucură-te, a lui Hristos pentru vecie mireasă;

Bucură-te, Maică prea-nţelepţită;

Bucură-te, a Egiptului rază luminoasă;

Bucură-te, fiică a Maicii Domnului preiubită;

Bucură-te, că în nevoinţele tale ai fost mângâiată;

Bucură-te, că împărăţia Cerească ai câştigat;

Bucură-te, că puterea Sfintei Cruci te-a ajutat;

Bucură-te, că în ceata Preacuvioşilor Părinţi de cerească lumină străluceşti;

Bucură-te, că împreună cu Sfintele Mironosiţe şi cu toate Cuvioasele femei te veseleşti;

Bucură-te, învăţătoarea înfrânării;

Bucură-te, cununa Bisericii;

Bucură-te, a pusnicilor îmbărbătare;

Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

Condacul al 2-lea:

Lucrurile lui Dumnezeu tîinuite în plăcuţii săi a le descoperi spre folosul sufletesc bine este, cugeta Sfântul Sofronie, auzind de la Cuviosul Zosima preluminatele tale fapte, Preacuvioasă Maică Maria Egipteanca, iar noi, neputincioţii, mult minunându-ne de cele mai presus de fire ale tale aspre nevoinţe, întru mare umilinţă îi strigăm lui Dumnezeu, Cel ce minunat se proslăveşte întru Sfinţii Săi: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

În veşnica fericire din ceruri voind Dumnezeu a te aşeza, din Egipt la pustnicească viaţă te-a chemat şi, ascultând tu chemarea Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ai petrecut patruzeci şi şapte de ani în cea mai adânca pustie a Iordanului, întru multe şi mari nevoinţe, ţi-ai închinat viaţa lui Hristos, Mirele Tău, pentru care noi, smeriţii, împreună cu Puterile Cereşti te lăudam aşa:

Bucură-te, că de desfrânare te-ai lepădat;

Bucură-te, că, părăsind Egiptul, la Ierusalim ai alergat;

Bucură-te, că, Preacuratei Fecioare rugându-te, cu lacrimi fierbinţi în biserică cu multă uţurinţă ai intrat;

Bucură-te, că cinstitei şi de viată făcătoarei Cruci te-ai închinat;

Bucură-te, că atunci ochii sufletului Tău s-au luminat;

Bucură-te, că Maica Domnului din icoană ţi-a vorbit;

Bucură-te, că Ea trecerea Iordanului ţi-a poruncit;

Bucură-te, Maică Maria, prealăudată;

Bucură-te, că în pustie de Duh Sfânt ai fost luminată;

Bucură-te, stea de lumină purtătoare;

Bucură-te, a celor ce te cinstesc, apărătoare;

Bucură-te, duh de Rugăciune cu dulce alinare;

Bucură-te, Precuvioasa Maică Maria, mult folositoare!

Condacul al 3-lea:

Trupul ţi-a fost robit de patimi timp de şaptesprezece ani, dar prin aspra petrecere, prin lacrimi de pocăinţă şi Rugăciune neîncetată către PreaSfânta Fecioară, al Ei ajutor ai primit, şi întru smerenia inimii îi cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Părăsind păcatul, în pustia Iordanului ai alergat, unde numai cu două pâini şi jumătate te-ai hrănit timp de şaptesprezece ani, ducând cele mai grele lupte cu foamea, cu setea, cu bântuielile necuratelor gânduri şi cu duhul desfrânării care te mistuia, dar după aceste încercări, cu totul te-ai uşurat şi te-ai hrănit treizeci de ani cu rădăcini şi cu ierburi, petrecând ca un înger în trup, pentru care noi te fericim cu umilinţă, cântând aşa:

Bucură-te, cuvioasă Maică cerească;

Bucură-te, fiică a Egiptului, de Maica Domnului aleasă;

Bucură-te, că de păcat cu totul te-ai lepădat;

Bucură-te, că, uscându-ţi trupul cu foamea şi cu setea, de urâtele patimi ai scăpat;

Bucură-te, că Sfintei Fecioare te-ai rugat;

Bucură-te, că al Ei grabnic ajutor ai căpătat;

Bucură-te, că prin viaţa ta curată pustia s-a Sfinţit;

Bucură-te, că mult ostenindu-te cununa slavei ai primit;

Bucură-te, povăţuitoare preînţeleaptă;

Bucură-te, locuitoarea pustiei cea minunată;

Bucură-te, de lacrimi duhovniceşti izvorâtoare;

Bucură-te, a duhurilor rele înfricoşătoare;

Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

Condacul al 4-lea:

Prin viaţă pustnicească ţi-ai luminat cugetul şi firea de relele pornirii ţi-ai curăţat. Ajută-ne, Preacuvioasă Maică, să ne ridicăm şi noi din păcat, prin post şi prin Rugăciuni, să ne Sfinţim firea, ca împreună cu tine, să-i cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Tu eşti nădejdea şi întarirea celor deznădăjduiţi, Preacuvioasă Maică Maria, că văzând noi alegerea ta, de la păcătoasa vieţuire, la înalta duhovnicească trăire, nădăjduim în a sufletului mântuire şi cântăm lăudându-te aşa:

Bucură-te, a noastră mângâiere;

Bucură-te, duhovniceascî alinare;

Bucură-te, că ai biruit pe omul cel vechi cu înfrânarea;

Bucură-te, cetate neînvinsă;

Bucură-te, uşă către Rai deschisă;

Bucură-te, că de Duhul Sfânt ai fost luminată;

Bucură-te, casă sufletească pe stânca ridicată;

Bucură-te, că ai biruit puterea vrăjmaşului;

Bucură-te, bună mireasma a pustiului;

Bucură-te, că ai răbdat frigul nopţii şi arşiţa soarelui;

Bucură-te, a noastră povăţuitoare;

Bucură-te, a celor ce se roagă ţie, de patimi izbăvitoare;

Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

Condacul al 5-lea:

Cuviosul Zosima, pustia Iordanului străbătând, în aspra postire şi neîncetate Rugăciuni petrecând, aflându-te pe tine, Preacuvioasă Maică Maria, înger în trup, îmbrăcată cu dumnezeiască lumină, s-a sârguit a striga cu lacrimi către Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Cand te-ai rugat Preacuvioasă Maică, erai înălţata de la pământ şi cu faţa prealuminată, iar Cuviosul Zosima, căzând la pămant, a cerut ca de tine să fie binecuvântat şi cu frică ţi-a strigat:

Bucură-te, înger pământesc;

Bucură-te, om ceresc;

Bucură-te, mireasma raiului dumnezeiesc;

Bucură-te, minune preaslăvită;

Bucură-te, Preacuvioasă Maria, de Dumnezeu iubită;

Bucură-te, a mea umilinţă;

Bucură-te, strig către tine cu credinţă;

Bucură-te, de Cuviosul Zosima mult cinstită;

Bucură-te, Maică duhovnicească;

Bucură-te, că pe toţi îi înveţi să se mântuiascî;

Bucură-te, a vrăjmaşilor îngrozire;

Bucură-te, stea luminoasă între popoare;

Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

Condacul al 6-lea:

Ispitele sufletului şi patimile trupului le-ai tăiat cu sabia postului, păcatele gândului cu tăcerea sihastriei le-ai înecat şi cu curgerile lacrimilor tale ai adăpat toată pustia şi ne-ai odrăslit nouă roadele pocăinţei. Pentru aceasta cinstim pomanirea ta şi îi cântam lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Minunată cu adevărat a fost viaţa ta, Preacuvioasă Maică, iar noi, ştiind a ta Sfântă vieţuire, ne întarim şi te lăudăm, zicând:

Bucură-te, pildă aleasă de vieţuire duhovnicească;

Bucură-te, a noastră învăţătura pentru trăire creştinească;

Bucură-te, a Egiptului floare aleasă;

Bucură-te, că din pustie roditoare ai fost culeasă;

Bucură-te, a sihaştrilor lumină;

Bucură-te, a celor nevoitori odihnă;

Bucură-te, nădejdea creştinilor;

Bucură-te, lauda monarhilor;

Bucură-te, mângâierea sufletului meu;

Bucură-te, a mea mijlocitoare către Dumnezeu;

Bucură-te, a călugărilor imbarbatare;

Bucură-te, a păcătoşilor pildă de urmare;

Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

Condacul al 7-lea:

Chip al pocăinţei te-ai arătat, Precuvioasă Maică Maria, că din roabă a diavolilor prin păcat, înger al Luminii te-ai arătat şi pe cei mai nevoitori pustnici i-ai întrecut, iar acum cu cetele cuvioşilor îi cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Din lume nemaiştiind nimic de patruzeci şi şapte de ani, Preacuvioasă Maică şi nici chip Omenesc sau fiare sălbatice în acest timp nemaivăzând, pe Cuviosul Zosima l-ai întrebat: Cum vieţuiesc creştinii astăzi? Cum este păzita Biserica? Şi te-ai bucurat cu duhul auzind că sunt în pace, cu Rugăciunile Sfinţilor pustnici şi cu ale celor ce prin mănăstiri se nevoiesc. De a ta trăire numai în Dumnezeu, deşi pe pămant erai şi în trup omenesc vieţuiai, bucurându-ne, noi, nevrednicii, cu umilinţă te lăudăm:

Bucură-te, de Duhul Sfânt purtătoare;

Bucură-te, smirnă bine mirositoare;

Bucură-te, că de lume cu totul te-ai despărţit;

Bucură-te, că liniştea pustiei mult ai iubit;

Bucură-te, că patruzeci şi şapte de ani te-ai nevoit în pustie;

Bucură-te, a Duhului Sfânt odraslă vie;

Bucură-te, că la ocrotirea Maicii Domnului ai alergat;

Bucură-te, că în relele ispite, ea te-a ajutat;

Bucură-te, că în seara Cinei Domnului, de Sfânta Împărtăşanie te-ai învrednicit;

Bucură-te, că locul de îngropare leul ţi l-a pregătit;

Bucură-te, a Bisericii ocrotitoare;

Bucură-te, a celor ce aleargă la tine mângâietoare;

Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

Condacul al 8-lea:

Nepunticios este cuvântul, iar mintea nu poate să priceapă dumnezeiască lucrare ce s-a făcut cu tine, Preacuvioasă Maică Maria, că din prăpastia păcatelor ai ieşit îndată şi din izvorul vieţii ai fost adăpată, cântând cu bucurie în Duhul Sfânt: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Minunată cu adevărat este taina întoarcerii tale din căile pierzării la viaţa Sfântă şi curată, prin nevoinţe mai presus de fire. Dumnezeu, cu marea Sa milostivire, în cereasca Lumina te-a îmbrăcat, pentru care noi cu lacrimi, întru smerenia inimii, te lăudam zicând:

Bucură-te, nădejdea mântuirii păcătoşilor;

Bucură-te, nesfârşita bucurie a creştinilor;

Bucură-te, a fecioarelor trezire;

Bucură-te, a noastră către Dumnezeu fierbinte rugătoare;

Bucură-te, a părinţilor cucernici bucurie;

Bucură-te, a tinerilor înţelepciune;

Bucură-te, a văduvelor cinstire;

Bucură-te, a celor primejduiţi izbăvire;

Bucură-te, ocrotitoarea celor ce trăiesc în feciorie;

Bucură-te, cerească nepătimire;

Bucură-te, a celor ispitiţi răbdare;

Bucură-te, a noastră, către Domnul, fierbinte rugătoare;

Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

Condacul al 9-lea:

Tu îmi dai dar luminător de Sus, Preacuvioasă Maică, din osârdia ta cea dumnezeiască, ca să scap de întunericul patimilor şi să laud din inimă faptele tale cele preafrumoase, cântând Domnului întru bucurie: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Cu osârdie şi cu dragoste ai alergat către Hristos, urmând calea de întoarcere a păcătosului, în pustiile cele neumblate mult nevoindu-te şi poruncile dumnezeieşti împlinindu-le, pentru care noi cu smerenie şi cu lacrimi te lăudăm:

Bucură-te, a nevoitorilor preaminunată cunună;

Bucură-te, ceea ce dăruieşti sfaturi de taină;

Bucură-te, odraslă duhovnicească a pustiei;

Bucură-te, focul dumnezeiesc al râvnei;

Bucură-te, tainica lucrare a mântuirii;

Bucură-te, că îndemni la pocăinţă;

Bucură-te, alungarea deşertăciunii lumeşti;

Bucură-te, făclie nestinsă a pustiei;

Bucură-te, izgonitoarea patimilor omeneşti;

Bucură-te, a sufletelor creştine luminare;

Bucură-te, fulgerul care arzi duhurile satanei;

Bucură-te, cetate nejefuită a credinţei;

Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

Condacul al 10-lea:

Cine va putea tâlcui bucuria îngerilor pentru întoarcerea ta, că ai avut trupul scufundat în desfrânare şi cugetul robit de înşelare, dar mai pe urmă, prin pocăinţă şi lacrimi arzătoare, te-ai făcut a lui Hristos mireasă şi a Duhului Sfânt sălăşluire preaaleasă, iar noi, avându-te pe tine mijlocitoare, slavim pe Dumnezeu şi cu umilinţă îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Fiica a Luminii celei neapropiate, pe tine Lumina lumii luminându-se, la Sine te-a chemat şi darul Duhului Sfânt ai aflat, Maică Preacuvioasă, pentru care noi, fericindu-te, te lăudăm zicând:

Bucură-te, că Sfintele Scripturi de îngeri ai fost învăţată;

Bucură-te, că de Cuviosul Zosima ai fost lăudată;

Bucură-te, că de îngeri ai fost întâmpinată;

Bucură-te, înţelepciune dumnezeiască;

Bucură-te, a noastră lumină sufletească;

Bucură-te, al Rugăciunii izvor;

Bucură-te, al duhovniceştii nevoinţe spor;

Bucură-te, a pustiei lumină;

Bucură-te, a virtuţilor monahiceşti gradină;

Bucură-te, minte luminată de Duhul Sfânt;

Bucură-te, că la Rugăciune te-ai înălţat de pe pământ;

Bucură-te, a monahilor călăuzitoare;

Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

Condacul al 11-lea:

Toate cetele îngereşti şi adunările omeneşti le-ai bucurat cu viaţa ta cea luminată, că tu firea covârşind şi ca cei fără de trup vieţuind, înger al pustiei şi lumina omenirii te-ai arătat, cântând lui Dumnezeu neîncetat: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Preacuvioasă Maică, ceea ce împreună cu îngerii şi cu Sfinţii în Ceruri petreci, roagă pe Milostivul Dumnezeu, ca să ne izbăvească de necazurile ce ne împrejoară, ca plini de recunoştinţă să-ţi cântăm:

Bucură-te, a noastră mângâiere;

Bucură-te, a celor ce sufleteşte pătimesc, dulce alinare;

Bucură-te, că vieţuieşti cu puterile îngereşti;

Bucură-te, că împreună cu Sfintele Femei te veseleşti;

Bucură-te, a Cuvioşilor cunună preaslăvită;

Bucură-te, Preacuvioasa Maria, lauda Egiptului;

Bucură-te, că, făcându-ţi semnul Sfintei Cruci, ai păşit peste apele Iordanului;

Bucură-te, viaţă tăinuită în pustie;

Bucură-te, că prin aceasta, ai dobândit Cereasca împărăţie;

Bucură-te, că pentru noi te rogi cu multă ardoare;

Bucură-te, a păcătoşilor ridicare;

Bucură-te, a demonilor izgonitoare;

Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

Condacul al 12-lea:

Rugăciune cu osârdie aducând şi acum, Preacuvincioasă Maică Maria, către Preacurata Născătoare de Dumnezeu, deschide şi nouă dumnezeieştile îndurări, pentru a cânta, întru bucuria inimii, Preamilostivului Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Lăudând nevoinţele tale, îl slăvim pe Dumnezeu, Cel ce te-a învrednicit să fii mijlocitoare pentru noi, care-ţi cântăm:

Bucură-te, înţelepciune duhovnicească;

Bucură-te, amrozie dumnezeiască;

Bucură-te, flacără serafimică;

Bucură-te, Rugăciune întraripată;

Bucură-te, smerenie adâncă;

Bucură-te, înger cu fire omenească;

Bucură-te, al nostru dar ceresc;

Bucură-te, credinţă desăvârşită prin faptă;

Bucură-te, Maică de Dumnezeu fericită;

Bucură-te, Cuvioasă Maria, de Maica Domnului mult iubită;

Bucură-te, a noastră mijlocitoare;

Bucură-te, a inimilor mângâietoare;

Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

Condacul al 13-lea: (acest condac se zice de trei ori)

O, Preacuvioasă Maică Maria Egipteanca, ceea ce în Lumina Dumnezeirii straluceşti, roagă-L pe Milostivul Dumnezeu să ne dea iertare de păcate, ca în Cereasca împărăţie, împreună cu Sfinţii şi îngerii de-a pururi să-l cântăm: Aliluia, Aliluia, Aliluia!

Apoi se zice iarăşi Icosul 1:

Înger pământesc ai fost, Preacuvioasă Maică, iar acum eşti om ceresc, bucurându-te negrăit de Lumina Dumnezeirii, în care pururea te veseleşti, iar noi, cei ce ne minunăm de frumuseţea harului Tău, te lăudăm aşa:

Bucură-te, a lui Hristos pentru vecie mireasă;

Bucură-te, Maică preînţelepţită;

Bucură-te, a Egiptului rază luminoasă;

Bucură-te, fiică a Maicii Domnului preiubită;

Bucură-te, că în nevoinţele tale ai fost mângâiată;

Bucură-te, că împărăţia Cerească ai câştigat;

Bucură-te, că puterea Sfintei Cruci te-a ajutat;

Bucură-te, că în ceata Preacuvioşilor Părinţi de cereasca lumină străluceşti;

Bucură-te, că împreună cu Sfintele Mironosiţe şi cu toate Cuvioasele femei te veseleşti;

Bucură-te, învăţătoarea înfrânării;

Bucură-te, cununa Bisericii;

Bucură-te, a pustnicilor îmbărbătare;

Bucură-te, Precuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

si Condacul 1:

Îngerul luminii şi luceafărul pustiei cele de laudă să-i aducem, noi, care ne minunăm de nevoinţele ei cele mai presus de fire. Iar tu, ca ceea ce ai biruit pe Veliar cu puterea Crucii şi cununa slavei ai dobândit-o de la Dumnezeu, roagă-te Stăpânului Hristos, ca să ne dăruiască de păcate, nouă, celor ce-ţi cântăm: Bucură-te, Preacuvioasă Maică Maria, mult folositoare!

Săvârsirea Cuvioasei Maria Egipteanca (poem de Sf. Ioan Iacob Hozevitul)

În vremea nopţii lângă apă

În lunca Sfântului Iordan

Aşteaptă căutând în zare

Un pustnic Calamonitean.

Ce ai bătrânule Părinte,

De eşti aşa nerăbdător

Şi tot priveşti în „ceea parte”

Cu ochiul Tău iscoditor?

Ai pus vreo undiţă în apă

Şi n-o găseşti la locul ei

Sau la loc mai bun de pescuire

De ceea parte poate vrei?

Dar asta nu se face noaptea,

S-o faci mai bine de cu zi

Şi-i lucru de mirare Avvo,

Că-ţi vine dor a pescui!

Aşa s-ar fi mirat oricine

Văzându-l pe bătrân şezând

La miezul nopţii lângă apă

(Pescar pe el l-ar fi crezând).

Dar după cum se vede treaba

Nu-i este lui de pescuit

De stă aşa în nemişcare,

Rugându-se necontenit.

Privind mai bine, vom cunoaşte

Că este „Pustnicul Zosima”,

El poartă mantie în spate,

La piept: Epitrahil şi schima.

Un vas bisericesc în mână,

El ţine prea cuviincios

Având dumnezeiescul Sânge

Cu Sfântul Trup al lui Hristos.

În vremea asta el aşteaptă

Din ceea parte de Iordan,

Să vie spre împărtăşire

„Sihastra de neam Egiptean”.

Un an de zile se-mplinise

De când s-a înţeles cu ea

S-aducă „Sfintele” Bătrânul

Şi-acuma ea întârzia!

În mintea lui i se strecoară

O bănuială cu fior:

„Dar poate nu mai sunt eu vrednic

Să văd acum acel <>!

Şi dacă vine ce voi face?

De luntre nu m-am îngrijit”!

Acestea cugetând Bătrânul

Un plâns amar l-a năpădit.

Dar numai iată că zăreşte

Pe Sfânta pustnică venind

Deasupra apei (ca pe gheaţă)

Mirat, o, vede el păşind.

Pe trupul ei pârlit de soare

Şi ca o scândură uscată

Ea poartă doar o zdreanţă veche

Pe care Pustnicul i-a dat.

În ziua când era să moară

Atuncea s-a împărtăşit

Şi pentru asta pe Zosima

Mai înainte l-a vestit.

Căci vrând să moară neştiută

I-a zis să vie la un an

S-o afle ca mai înanite

De acea parte de Iordan.

Cu multă nerăbdare Avva

În anul următor venind

Aflat-a trupul Cuvioasei

De un an de zile adormit.

Iar în nisip era scrisoare

Cu ziua săvârşirii ei:

Că-i este numele „Maria”

S-o-ngroape după obicei.

Cântându-i cele cuvenite

Şedea Bătrânul cugetând,

Că nu avea nicio unealtă

Să-i facă groapă în pământ!

Dar, O! Minune prea slavită!

Venind un leu înfricoşat,

Cu ghearele scobind îndată,

Mormântul Sfintei a săpat!

Apoi plecându-se cucernic

În pace el s-a depărtat

Iar pustnicul cu multe lacrimi

Cinstitul trup a îngropat!

5 aprilie

Acatistul Sfintei Teodora din Tesalonic

Condacul 1:

Crucea necazurilor punând-o pe umerii tăi Hristos, nu te-ai lăsat biruită de deznădejde, ci ai răbdat cu vitejie toate încercările vieţii, şi astfel ai dobândit cununa sfinţeniei, Sfântă Teodora. Iar noi, alergând la tine, nădăjduim că nu ne vei lăsa fără ajutor, şi pentru aceasta îţi cântăm: Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Icosul 1:

Mama ta, preoteasa Hrisanti, a trecut la Domnul după ce te-a născut, şi orfană de mamă fiind ai crescut ocrotită de iubirea maicii duhovniceşti primite la botez, care te-a crescut ca pe o mlădiţă binecuvântată a Bisericii, naşa ta Teopisti, care te laudă împreună cu noi aşa:

Bucură-te, mărgăritar al cinului monahicesc;

Bucură-te, că traiul tău pe pământ a fost îngeresc;

Bucură-te, că numele tău de botez, Agapi, a fost al iubirii dumnezeieşti;

Bucură-te, că iubirea către cele sfinte te-ai nevoit să o sporeşti;

Bucură-te, vlăstar al unei familii sporite în sfinţenie;

Bucură-te, a sfintelor cuvioase duhovnicească rudenie;

Bucură-te, că familia voastră a fost o biserică vie;

Bucură-te, că astăzi despre nevoinţele voastre în toată lumea se ştie;

Bucură-te, că pe Dumnezeu împreună cu fratele tău Ştefan L-ai slăvit;

Bucură-te, că el a luat cununa muceniciei, aşa cum mult a râvnit;

Bucură-te, că îi ajuţi pe copiii şi pe tinerii apăsaţi de nevoi;

Bucură-te, că pentru rugăciunile tale suntem ocrotiţi noi;

Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 2-lea:

Bătrânul pustnic, duhovnicul tău, te-a binecuvântat să mergi pe calea familiei, spunându-ţi că „nunta este o taină şi încă o mare taină, dar te-a şi înştiinţat prooroceşte că Dumnezeu nu va trece cu vederea râvna ta de a duce viaţă călugărească. Şi, văzând ascultarea ta, noi Îi cântăm Lui: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Mulţi creştini arată prin faptele lor că nunta e o cale a leneviei şi a înrobirii de cele lumeşti, tu însă ne-ai mărturisit, asemenea sfinţilor din veacurile de prigoană, că familia e chemată de Dumnezeu la sfinţenie. Cum ai trăit ca un înger în trup, soţie şi mamă fiind? Căci pentru nevoinţele tale îţi cântăm:

Bucură-te, că soţie fiind ai urmat monahiilor în ascultarea de Dumnezeu;

Bucură-te, că spre plinirea poruncilor te-ai ostenit mereu;

Bucură-te, adeverire a curăţiei nunţii celei legiuite;

Bucură-te, că ai adunat virtute lângă virtute;

Bucură-te, chip al femeii creştine şi al sufletului smerit;

Bucură-te, că binecuvântarea cerească din belşug te-a acoperit;

Bucură-te, că soţul ţi-a fost de Dumnezeu rânduit;

Bucură-te, că nu după voia voastră, ci după voia cerească aţi trăit;

Bucură-te, că, luând drumul pribegiei, în Tesalonic v-aţi statornicit;

Bucură-te, că ocrotirea Sfântului Mucenic Dimitrie v-a odihnit;

Bucură-te, pavăză a celor care vor să se căsătorească;

Bucură-te, icoană a soţiilor care duc viaţă creştinească;

Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 3-lea:

Neştiind cum să îşi crească copiii în aceste vremuri de împuţinare a credinţei, la tine aleargă mulţimile de creştini, minunându-se că şi fiica ta, Teopisti, a intrat în soborul sfinţilor iar acum împreună cu tine Îl slăveşte pe Cel ce toate le rânduieşte spre mântuirea noastră, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Necunoscând iubirea mamei tale trupeşti, ai cunoscut însă iubirea naşei tale Teopisti, arătând că legătura dintre copii şi naşii lor trebuie să stea sub semnul lui Hristos, şi nu sub semnul darurilor degrab trecătoare. Şi, simtind în viata ta lucrarea Părintelui Ceresc, ai stăruit în rugăciune pentru ca şi fiii tăi să trăiască după voia Sa sfântă, şi pentru aceasta te lăudăm aşa:

Bucură-te, a inimilor înviforate grabnică alinare;

Bucură-te, a părinţilor credincioşi sprijinitoare;

Bucură-te, călăuzitoare a copiilor creştini pe drumul mântuirii;

Bucură-te, îndrumătoare a părinţilor pe calea rugăciunii;

Bucură-te, aducătoare de linişte în casele dezbinate;

Bucură-te, împăciuitoare a sufletelor tulburate;

Bucură-te, că părinţii te cheamă să veghezi asupra caselor lor;

Bucură-te, însoţitoare a fiilor pe scara virtuţilor;

Bucură-te, al familiilor evlavioase oaspete ceresc;

Bucură-te, rugătoare pentru mântuirea neamului creştinesc;

Bucură-te, că lanţurile patimilor prin rugăciunile tale se rup;

Bucură-te, împreună cu Sfânta Teopisti, fiica ta după trup;

Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 4-lea:

Durerea pierderii celor doi fii ai tăi şi a socrilor care te-au crescut ca pe o fiică bună a lor nu te-a îngenuncheat, ci ai răbdat cu inimă tare, şi atunci pe fiica ta Teopisti ai închinat-o Domnului prin mâinile Cuvioasei Ecaterina, iar pe soţul tău Ioan l-ai îmbărbătat, ca să Îi cânte împreună cu tine Domnului, Celui ce poartă grijă de toate: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Noi cârtim şi la cele mai mici valuri care se ridică asupra noastră, tu însă ne eşti pildă de răbdare şi de credinţă, căci nu te-ai mâniat pe Dumnezeu şi nici nu ai cârtit, lăsând deznădejdea să te cuprindă. Iar virtuţile tale strălucesc înaintea noastră ca nişte făclii în întuneric, şi pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, nou Iov acoperit de al răbdării nor;

Bucură-te, învăţându-ne să înfruntăm al vieţii vifor;

Bucură-te, că, purtând crucea durerilor, Împărăţia Cerurilor ai dobândit;

Bucură-te, veselindu-te acum de frumuseţi de negrăit;

Bucură-te, că putere ai primit pentru că viaţa lui Hristos ţi-ai încredinţat;

Bucură-te, că moartea celor doi copii şi a socrilor tăi ai răbdat;

Bucură-te, că Domnul ţi-a primit nesângeroasa mucenicie;

Bucură-te, că ai fost răsplătită cu netrecătoare bucurie;

Bucură-te, că, femeie fiind cu firea, pe soţul tău l-ai îmbărbătat;

Bucură-te, că prin cuvintele tale şi prin pilda ta l-ai ajutat;

Bucură-te, că pentru puţine suferinţe veşnic te desfătezi;

Bucură-te, că spre urmarea răbdării tale ne îndreptezi;

Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 5-lea:

Aşa cum după moartea mamei tale părintele Antonie, tatăl tău, s-a grăbit să depună voturile monahale înainte de a o înmormânta, tot aşa şi tu când ai rămas văduvă ţi-ai îndreptat paşii spre mănăstire, căci ai însetat după viaţa monahală precum însetează cerbul după izvoarele apelor, şi L-ai slăvit pe Dumnezeu prin cântarea: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Intrând tu în Mănăstirea Sfântului Arhidiacon Ştefan, Cuvioasa stareţă Ana l-a auzit pe sfântul mucenic zicându-i prooroceşte din icoană: „Rânduieşte-o degrabă pe Teodora în obştea noastră, că e darul lui Dumnezeu pentru mănăstire şi pentru oraşul Tesalonic, după Sfântul Mare Mucenic Dimitrie”. Iar noi, ştiind că proorocia s-a împlinit, îţi zicem cu inimile pline de bucurie unele ca acestea:

Bucură-te, că ai purtat cu cinste a văduviei haină;

Bucură-te, că intrând în mănăstire ţi-ai împlinit dorinţa cea de taină;

Bucură-te, că Sfântul Mucenic Ştefan în mănăstirea sa te-a primit;

Bucură-te, că la tunderea în monahism numele de Teodora ţi-a fost rânduit;

Bucură-te, că numele te arată că eşti pentru noi dar de la Dumnezeu;

Bucură-te, între cer şi pământ minunat curcubeu;

Bucură-te, a Tesalonicului cerească ocrotitoare;

Bucură-te, a celor ce se roagă ţie din ispite scăpare;

Bucură-te, limpezire a inimilor care chemarea nu şi-o înţeleg;

Bucură-te, sfătuitoare a celor ce calea monahală o aleg;

Bucură-te, că alungi gândurile de nestatornicie ale începătorilor;

Bucură-te, că te rogi pentru luminarea povăţuitorilor;

Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 6-lea:

Ai trecut de la mucenicia nesângeroasă a familiei la mucenici a nesângeroasă a călugăriei, sporindu-ţi nevoinţele pentru a-i urma pe sfinţii din vechime. Nu ţi-ai cruţat trupul, pentru a dobândi cununa care nu s-a luat de la tine şi pentru a-L lăuda pe Dumnezeul cel Adevărat împreună cu toţi îngerii şi sfinţii, zicând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Ascunzând cu smerenie de oameni faptele tale cele bune, ne eşti pildă de smerenie şi dascăl al luptei cu patimile. Tu ne arăţi că numai lepădându-ne de mândrie putem să Îl primim pe Hristos în inimile noastre, iar noi îţi aducem cântări de laudă:

Bucură-te, că puterea lui Dumnezeu te-a umbrit la fiecare pas;

Bucură-te, că neclintită în hotărârea ta de a te nevoi ai rămas;

Bucură-te, că pofta trupului ţi-ai stins cu mulţimea nevoinţelor;

Bucură-te, slugă răsplătită pentru înmulţirea talanţilor;

Bucură-te, că trăind după Evanghelie ai fost exemplu credincioşilor;

Bucură-te, că prin nevoinţele tale ai predicat monahiilor;

Bucură-te, că prin rugăciune ai devenit stâlp de foc;

Bucură-te, că Dumnezeu n-a ţinut lumina ta sub obroc;

Bucură-te, că pentru jertfelnicia ta ai fost chemată să porţi jugul stăreţiei;

Bucură-te, că ai fugit de această cinste pentru a nu pierde cununa smereniei;

Bucură-te, că îi chemi pe pelerini să se închine la moaştele tale sfinte;

Bucură-te, că eşti vas ales al Ceresc ului Părinte;

Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 7-lea:

Nu numai cu patimile te-ai luptat vitejeşte, o, Sfântă Teodora, ci şi cu mulţimea gândurilor care împrăştie mintea, trăgând-o spre cele de jos şi îndepărtând-o de rugăciune, dar ţi-ai descoperit cu smerenie gândurile stareţei tale, care s-a bucurat de curăţia sufletului tău, zicând în cămara inimii: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Departe de taina sfintei spovedanii prea multă vreme stând, ni se împuţinează râvna pentru cele duhovniceşti şi ne lăsăm în voia cugetelor păcătoase. Drept aceea, la tine alergăm, Sfântă Teodora, cerându-ţi să te rogi să avem zdrobire de inimă pentru păcatele noastre şi putere să ne spovedim cum se cuvine, ca să îţi putem cânta unele ca acestea:

Bucură-te, că le-ai sfătuit pe surorile şi maicile din obşte mintea să îşi curăţească;

Bucură-te, că stareţa Ana v-a dus pe calea cea împărătească;

Bucură-te, că împotriva cugetelor păcătoase ai luptat;

Bucură-te, Cuvioasă, că mintea spre cele înalte ai ridicat;

Bucură-te, că păzindu-ţi mintea ai ajuns la curăţia simţurilor;

Bucură-te, că pe păcătoşi îi îndemni spre mărturisirea păcatelor;

Bucură-te, că din tinereţe ai cunoscut folosul spovedaniei;

Bucură-te, că alergând la duhovnic ai cunoscut şi puterea tainei;

Bucură-te, de fiecare dată când un fiu risipitor se întoarce la Părintele său;

Bucură-te, că el scapă atunci din lanţurile duhului celui rău;

Bucură-te, al duhovnicilor sprijin prin rugăciune;

Bucură-te, a ucenicilor înneguraţi de ispite mângâiere;

Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 8-lea:

Văzându-te pregătită pentru aspra nevoinţă a tăcerii, Cuvioasa Ana ţi-a cerut să nu mai vorbeşti defel cu fiica ta, pe care, o, ai adus-o în Mănăstirea Sfântului Ştefan, şi amândouă aţi dus cu răbdare acest canon vreme de cincisprezece ani, deşi aţi vieţuit în aceeaşi chilie, dând prilej celorlalte maici să Îi cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Degeaba ne înfrânăm de la bucate dacă nu ne înfrânăm limba, căci vorbirea fără măsură şi cleveteala alungă plata postirii. Povăţuiţi fiind de vieţuirea ta, încercăm să urmăm ascultării şi dreptei tale socotinţe, pentru a-ţi putea cânta cu sufletele acoperite de harul dumnezeiesc:

Bucură-te, că nu ai cârtit când stareţa ţi-a cerut să nu mai vorbeşti cu fiica ta;

Bucură-te, că pe cât de grea a fost ascultarea pe atât de mare şi cununa;

Bucură-te, că pentru supunerea voastră în smerenie aţi sporit;

Bucură-te, că faptele tale, mai mult decât cuvintele au vorbit;

Bucură-te, că prin răbdarea ta le-ai învăţat pe maici ascultarea;

Bucură-te, că, inima ta de mamă fiind greu încercată, ai ţinut tăcerea;

Bucură-te, că ai adunat la luptele tale şi această biruinţă;

Bucură-te, cu toţi sfinţii şi cuvioşii care au ţinut a tăcerii nevoinţă;

Bucură-te, că, nevorbind între voi, aţi vorbit cu Mirele Hristos;

Bucură-te, că, primind apoi dezlegare să vă vorbiţi, nu aţi vorbit fără folos;

Bucură-te, că lăuntric aţi păstrat calea tăcerii de împrăştiere fugind;

Bucură-te, văzându-i pe creştini după liniştire râvnind;

Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 9-lea:

Ai ţinut încă de la începutul vieţii tale poruncile lui Dumnezeu, iar de la intrarea în mănăstire ai urcat mai sus pe scara ascultării. Iar atunci când neavând binecuvântare, ai mutat salteaua pe care dormeai, ca să nu se ude, stareţa te-a trimis să îţi petreci noaptea sub cerul liber, Iar tu nu te-ai împotrivit, ci I-ai adus lui Dumnezeu lauda: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Neliniştindu-se din pricina grijii pentru tine şi neputând să doarmă ştiind că stăteai afară, în frigul cel necruţător şi, în furtuna care deşerta ploaia peste întreaga mănăstire, sora Harito te-a văzut acoperită de o mantie luminoasă şi purtând o cunună strălucitoare, de care minune uimindu-ne îţi zicem:

Bucură-te, că ai petrecut noaptea în mijlocul furtunii;

Bucură-te, izbăvindu-i pe cei care trăiesc în întunericul minciunii;

Bucură-te, că pentru lepădarea de sine te-ai învrednicit de daruri cereşti;

Bucură-te, că ai ascultat tainice cântări îngereşti;

Bucură-te, că, robindu-te lui Hristos, ai dobândit libertatea cea adevărată;

Bucură-te, că, smerindu-te, ai fost de Dumnezeu la loc de cinste înălţată;

Bucură-te, arătându-ne cea mai simplă cale spre desăvârşire;

Bucură-te, trâmbiţă a ascultării în fiecare mănăstire;

Bucură-te, că pentru duhovnici te rogi să aibă harul povăţuirii;

Bucură-te, că tuturor creştinilor le vorbeşti despre puterea ascultării;

Bucură-te, rază de soare în inimile de mândrie împietrite;

Bucură-te, bunăvestire a sălăşluirii lui Hristos în inimile smerite;

Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 10-lea:

„Dumnezeul meu, Iisuse Hristoase, ajută-mă şi ia de la mine pe duşmanul cel viclean”, te-ai rugat cu zdrobire când diavolul vroia să sădească în pământul inimii tale gânduri de hulă împotriva lui Dumnezeu. Dar tu ai surpat cursele lui, închinându-te cu credinţă Ziditorului a toată lumea, care te-a acoperit de frig şi de ploaie şi de lucrarea diavolului, şi cântându-I: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Grele pătimiri ai răbdat de la asupritorul diavol, dar grabnic a fost şi sprijinul dumnezeiesc, pentru că numele lui Hristos chemând şi închinându-te, ispititorul mugind ca o fiară a plecat, lăsând în urmă o duhoare de nedescris, iar stareţa ţi-a îngăduit să te întorci în mănăstire. Pentru care biruinţă îţi zicem:

Bucură-te, că de mustrarea aspră a stareţei tale nu te-ai tulburat;

Bucură-te, că de ispitele drăceşti harul te-a acoperit;

Bucură-te, că şi pe fiica ta, Sfânta Teopisti, o, ai călăuzit;

Bucură-te, că să nu se teamă de puterea îngerilor căzuţi, o, ai sfătuit;

Bucură-te, că pe toţi ne îndemni să dobândim curaj duhovnicesc;

Bucură-te, că, rugându-te pentru noi, suntem ocrotiţi de soborul îngeresc;

Bucură-te, sfântă care îi tămăduieşti pe oamenii îndrăciţi;

Bucură-te, fulger care arzi legăturile celor ce sunt de duhuri rele chinuiţi;

Bucură-te, că ne ajuţi să ne ferim de cursele întunericului;

Bucură-te, ajutor al celor care vor să scape de chinurile iadului;

Bucură-te, luptător neînfricat din oastea purtătoare de stindarde cereşti;

Bucură-te, că celor care se roagă ţie cele de trebuinţă le dăruieşti;

Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 11-lea:

Ne temem de moartea năprasnică, Sfântă Teodora, şi cerem ajutorul tău, ştiind că mai dinainte ai spus celor din mănăstirea ta ziua şi ceasul în care vei părăsi această lume. Fii pavăză a noastră în vremea ispitelor, iar la ceasul despărţirii noastre de viaţa pământească fii alături de noi, ca să îi cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu, Care te-a primit în Împărăţia Sa: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Cântare cerească răsunând din chilia ta s-a auzit în toată mănăstirea, atunci când sufletul tău a trecut la Mirele Ceresc, iar clopotul bisericii a bătut fără să fie atins de mână omenească, pentru că îngerii prăznuiau trecerea ta la Domnul şi îi îndemnau pe toţi cei necăjiţi să îţi cânte:

Bucură-te, că la moartea ta s-a auzit cântare îngerească;

Bucură-te, că bătaia clopotului a chemat poporul să te cinstească;

Bucură-te, că după moarte te-ai schimbat la chip, arătând ca în tinereţe;

Bucură-te, că ai rămas copilă la suflet şi la bătrâneţe;

Bucură-te, că sufletul ţi-a rămas tânăr, deşi părul ţi-a albit;

Bucură-te, că această minune curătia sufletului tău a adeverit;

Bucură-te, că moartea nu a fost pentru tine decât un nou început;

Bucură-te, că dascăl iscusit cugetarea la moarte ai avut;

Bucură-te, clopot care întreaga viaţă pentru Dumnezeu ai bătut;

Bucură-te, stâlpnic care pe stâlpul rugăciunii ai stătut;

Bucură-te, izbăvitoare a celor aflaţi în chinurile bolii;

Bucură-te, rugătoare pentru cei care se află pe patul morţii;

Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 12-lea:

Bucură-te, sfântă, îţi spunem ori de câte ori cugetăm la minunile tale cele de multe feluri, că mirul izvorât cu prisosinţă din sfintele tale moaşte şi din icoana ta a preînchipuit mulţimea minunilor tale, pentru care poporul binecredincios te laudă neîncetat şi lui Dumnezeu Îi aduce cântarea: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Vrând iconarul Ioan să picteze icoana ta şi neştiind cum ai arătat în viaţa pământească, te-ai arătat lui în vis în chipul unei monahii. Iar el, neştiind pe cine visase, s-a hotărât să picteze trăsăturile acelei maici în icoana ta, iar mai apoi s-a mirat aflând de la cei care te cunoscuseră că ai avut chipul precum cel pictat în icoană, şi s-a bucurat, iar noi pentru aceasta îţi cântăm:

Bucură-te, că iconarul ţi-a pictat icoana după ce în vis i te-ai arătat;

Bucură-te, că de asemănarea cu trăsăturile tale toţi s-au mirat;

Bucură-te, că mirul izvorât din icoană a fost a sfinţeniei tale pecete de netăgăduit;

Bucură-te, că, deşi mirul a şters frumuseţea icoanei, tămăduirile s-au înmulţit;

Bucură-te, împreună cu Sfânta Teodora, al Alexandriei odor;

Bucură-te, împreună cu Sfântul Teodor Studitul, apărătorul icoanelor;

Bucură-te, cu Marii Mucenici, Sfinţii Teodor Tiron şi Teodor Stratilat;

Bucură-te, că, auzind despre vieţuirea ta, duhovniceşte ne-am desfătat;

Bucură-te, că prin nevoinţele tale ai devenit liman duhovnicesc;

Bucură-te, că porţi de grijă ca o mamă celor ce se nevoiesc;

Bucură-te, că în vremuri de răcire a credinţei eşti a Bisericii întărire;

Bucură-te, a celor căsătoriţi stea şi a monahiilor sporire;

Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul al 13-lea:

O, Sfântă Teodora, ocrotitoare a monahiilor şi a monahilor, ajutătoare a mirenilor, sprijin al preoţilor şi al ierarhilor, primind această puţină rugăciune de la noi, ajută-ne să ne îndreptăm viaţa prin pocăinţă, prin nevoinţă şi rugăciune, ca împreună cu tine să Îi aducem Domnului cântarea: Aliluia! ( de 3 ori )

Apoi se zice iarăşi

Icosul 1:

Mama ta, preoteasa Hrisanti, a trecut la Domnul după ce te-a născut, şi orfană de mamă fiind ai crescut ocrotită de iubirea maicii duhovniceşti primite la botez, care te-a crescut ca pe o mlădiţă binecuvântată a Bisericii, naşa ta Teopisti, care te laudă împreună cu noi aşa:

Bucură-te, mărgăritar al cinului monahicesc;

Bucură-te, că traiul tău pe pământ a fost îngeresc;

Bucură-te, că numele tău de botez, Agapi, a fost al iubirii dumnezeieşti;

Bucură-te, că iubirea către cele sfinte te-ai nevoit să o sporeşti;

Bucură-te, vlăstar al unei familii sporite în sfinţenie;

Bucură-te, a sfintelor cuvioase duhovnicească rudenie;

Bucură-te, că familia voastră a fost o biserică vie;

Bucură-te, că astăzi despre nevoinţele voastre în toată lumea se ştie;

Bucură-te, că pe Dumnezeu împreună cu fratele tău Ştefan L-ai slăvit;

Bucură-te, că el a luat cununa muceniciei, aşa cum mult a râvnit;

Bucură-te, că îi ajuţi pe copiii şi pe tinerii apăsaţi de nevoi;

Bucură-te, că pentru rugăciunile tale suntem ocrotiţi noi;

Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Condacul 1:

Crucea necazurilor punând-o pe umerii tăi Hristos, nu te-ai lăsat biruită de deznădejde, ci ai răbdat cu vitejie toate încercările vieţii, şi astfel ai dobândit cununa sfinţeniei, Sfântă Teodora. Iar noi, alergând la tine, nădăjduim că nu ne vei lăsa fără ajutor, şi pentru aceasta îţi cântăm: Bucură-te, Sfântă Teodora, podoabă a Tesalonicului!

Rugăciune:

Sfântă Teodora, izvorâtoare de mir şi mare făcătoare de minuni, la vreme de necaz la tine alergăm cu zdrobire de inimă, ştiind că mult i-ai ajutat pe toţi cei care ţi-au cerut ajutorul cu credinţă. Cum ai binecuvântat încă din timpul vieţii mănăstirea Sfântului Ştefan, aşa binecuvântează toate mănăstirile şi schiturile ortodoxe, pe toate monahiile şi pe toţi monahii, pe toţi cei începători în viata monahală ca să rămână statornici pe calea cea îngustă pe care au pornit. Tu, care te-ai folosit de sfinţenia duhovnicului tău, ajută-i pe toţi preoţii să fie păstori pricepuţi ai turmelor pe care le păstoresc. Roagă-te, sfântă, pentru toţi ierarhii Bisericii lui Hristos, să rămână în dreapta credinţă şi să o mărturisească fără teamă la vreme de prigoană sau rătăcire.

Ai grijă de toate familiile creştine, de toţi părinţii şi de copiii lor. Îndepărtează de la ei toată tulburarea, toată ispita, toată cearta. Vezi şovăiala tinerilor care nu ştiu unde le e locul, în lume sau în mănăstire, şi roagă-te pentru ei, ca să îşi înţeleagă chemarea şi să facă întru toate voia lui Dumnezeu. Aşa cum pe fiica ta, Sfânta Teopisti, ai ajutat-o să urce pe scara virtuţilor, aşa ajută-ne şi pe noi, că greu e războiul care ne stă înainte. Povăţuieşte-ne pe calea smereniei, pe calea rugăciunii şi a nevoinţei. Alungă de la noi pe necuratul diavol, care vrea să ne facă de ruşine, aruncându-ne în taina păcatului.

Fii în faţa inimilor noastre ca o icoană vie, Sfântă Teodora, ca ducând noi lupta cea bună să ne învrednicim de raiul cel gătit sfinţilor şi de bucuria Împărăţiei Cerurilor, pe tine să te lăudăm, iar Dumnezeului cel în Treime lăudat să îi aducem slavă şi închinăciune în vecii vecilor. Amin.

Şi se face otpustul.

7 aprilie

Acatistul Sfântului Caliopie

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti, Vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăsluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!

Slava Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

PreaSfânta Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curateste păcatele noastre. Stăpâne, iarta faradelegile noastre. Sfinte, cerceteaza şi vindeca neputintele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte.

Slava Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin!

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinteasca-Se numele Tău, vie împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, da-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispita, ci ne izbăveşte de cel rău.

Pentru Rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin!

Condacul 1:

Adunaţi-vă toţi iubitorii de mucenici la prăznuirea Sfântului Mucenic Caliopie, care pe Dumnezeu din inimă L-a iubit şi jertfă bine primită lui Hristos, prin răstignire s-a adus. Pe care toţi cu evlavie să-l cinstim şi cu dorire să-i cântăm: Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Icosul 1:

Din copilărie ai petrecut viaţă îngerească şi ai fost crescut întru invăţătura Sfintelor Scripturi, având chemare Sfântă şi alegere de sus; pentru aceasta şi noi, smeriţii, cu credinţă te lăudăm, zicând aşa:

Bucură-te, odrasla Teocriei celei neroditoare;

Bucură-te, a Pergei Pamfiliei duhovnicească floare;

Bucură-te, rodule al credinţei şi al Rugăciunii;

Bucură-te, curată stâlpare a nestricăciunii;

Bucură-te, că din pruncie ai fost chemat şi ales;

Bucură-te, că a ta chemare la vreme, o, ai înţeles;

Bucură-te, că în vremea marilor prigoane te-ai născut;

Bucură-te, că în frica lui Dumnezeu ai crescut;

Bucură-te, al Bisericii lui Hristos frumos mărgăritar;

Bucură-te, dar al dumnezeiescului Har;

Bucură-te, sămânţă aleasa spre mult folos;

Bucură-te, mlădiţă tânără cu rod preafrumos;

Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 2-lea:

Petrecerea copilăriei tale a fost în Rugăciune, în postire şi în citirea dumnezeieştilor Scripturi şi din fragedă vârstă ai iubit pe Hristos, lăudându-L şi cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Sosind vremea prigoanei asupra creştinilor, ai plecat, după sfatul maicii tale, în tinutul Ciliciei, lăsând, astfel, loc mâniei ighemonului. Iar noi, cinstind paza ta cea cu înţelepciune, te lăudam, zicând aşa:

Bucură-te, că de primejdia tiranului te-ai ferit;

Bucură-te, căci cu dreapta socoteală a da loc mâniei ai voit;

Bucură-te, că ferirea de primejdii după sfatul Scripturii a fost;

Bucură-te, că prin această pază ai urmat lui Hristos;

Bucură-te, că şi Hristos de furia lui Irod a fugit;

Bucură-te, că şi Petru Apostolul, la Simon curelarul ascuns a găzduit;

Bucură-te, că şi ucenicii Domnului uneori stăteau cu usile incuiate;

Bucură-te, că şi ei, de multe ori se duceau din cetate în cetate;

Bucură-te, că sfatul Scripturii l-ai urmat, dintre toate;

Bucură-te, că ferirea ta de primejdii după sfatul Mântuitorului a fost;

Bucură-te, că din cetate ai fost izgonit şi scos;

Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 3-lea:

Ajungând în Cilicia şi găsind acolo pe ighemonul Maxim, care aducea jertfa necuraţilor diavoli, foarte te-ai mirat de amară lui rătăcire şi în taina inimii tale te îngreţoşai de nebunia lui, cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Fiind chemat la prăznuirea slujitorilor de idoli, ai defăimat cu hotărâre prăznuirea lor, mărturisind că numai lui Hristos vei prăznui cu adevărat. Iar noi, cinstind Sfânta ta hotărâre, zicem aşa:

Bucură-te, că de jertfele lor tu foarte te-ai îngreţoşat;

Bucură-te, că de întunericul şi de rătăcirile lor foarte te-ai mirat;

Bucură-te, că pe tine creştin te-au numit;

Bucură-te, că lui Hristos ai prăznuit;

Bucură-te, că vestea despre tine, la urechile tiranului a ajuns;

Bucură-te, că ostaşii prinzându-te la el te-au dus;

Bucură-te, că tiranul pe tine de nume te-a întrebat;

Bucură-te, că pe tine creştin te-ai chemat;

Bucură-te, că prin chemare foarte l-ai înfuriat;

Bucură-te, ostaş al cerului neînfricoşat;

Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 4-lea:

Nu te-au înspăimântat ameninţările ighemonului şi nici momelile lui nu te-au înşelat, ci ca o stâncă ai rămas neclintit în hotărârea ta şi pe Dumnezeu L-ai lăudat, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Văzând ighemonul că nici cu ameninţările, nici cu momelile nu te poate întoarce de la credinţa în Hristos, a poruncit ostaşilor să te
întindă la pământ şi să-ţi sfarâme oasele cu toiege de plumb. Iar noi, cinstind a ta Sfântă pătimire, zicem aşa:

Bucură-te, că oasele tale cu toiege de plumb au fost zdrobite;

Bucură-te, că durere mare ai suferit;

Bucură-te, că pentru toate, Domnului ai mulţumit;

Bucură-te, că în a ta chinuire ai rămas neclintit;

Bucură-te, că de dulceaţa odihnei tale, în chinuri ţi-ai amintit;

Bucură-te, că Ierusalimul cel de sus, patria ta l-ai numit;

Bucură-te, că Biserica Maică, o, ai chemat;

Bucură-te, căci chinurile cu mare dragoste le-ai răbdat;

Bucură-te, că în chinuri fiind, mintea la cer o aveai;

Bucură-te, că dorind pe Hristos, durerile nu le simţeai;

Bucură-te, căci cu totul ai defăimat lumea şi cele de jos;

Bucură-te, căci cu tot sufletul spre cer te-ai intors;

Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 5-lea:

Stând înaintea ighemonului, tu, fericite Caliopie, voit-ai mai degrabă moartea pentru Hristos decât dulceaţa păcatului cea trecătoare si, pregătându-te cu sufletul spre chinuire, rugai pe Dumnezeu cu multă dorire, cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzând neclintita ta hotărăre, tiranul ighemon a adus asupra ta chinuire peste chinuire, dar tu cu inima tare răbdai şi mustrai rătăcirea lui; auzi-ne şi pe noi care cu umilinţă te lăudăm aşa:

Bucură-te, că pe ighemon, nebun şi fiară l-ai numit;

Bucură-te, căci cu o vână de bou foarte ai fost chinuit;

Bucură-te, că pe roata cu fiare ascutiţe ai fost tras;

Bucură-te, că până la desfacerea legăturilor şi incheieturilor ai răbdat;

Bucură-te, că de cuţite ai fost tăiat;

Bucură-te, că foc sub roată călăi au atâţat;

Bucură-te, că nici iuţimea focului nu te-a biruit;

Bucură-te, că de tăierea cuţitelor foarte ai fost rănit;

Bucură-te, că rănile tale cu foc se ardeau;

Bucură-te, că sângele Tău ca apa curgea pe roată şi focul se stingea;

Bucură-te, că întru aceste groaznice chinuri ai cerut ajutorul lui Hristos;

Bucură-te, că mila Domnului spre tine s-a întors;

Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 6-lea:

Stând legat pe roată, răni adânci îţi brăzdau trupul şi prin ele se vedeau oasele însângerate; iar tu, viteazule ostaş al lui Hristos, fiind în aceste amare chinuri, cu ochii minţii căutai spre Hristos şi din inimă îl laudai, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Multă îmbărbătare şi mângâiere ţi-au adus în aceste cumplite chinuri mila lui Dumnezeu şi grabnicul Său ajutor; iar noi slăvim pe Dumnezeul minunilor şi zicem către tine aşa:

Bucură-te, că spre Rugăciunea ta Domnul a căutat;

Bucură-te, că îngerul Domnului îndată în faţă ţi-a stat;

Bucură-te, că îngerul roata oprind-o, focul s-a stins;

Bucură-te, că din această vedere pe toţi spaima i-a cuprins;

Bucură-te, că de înger dezlegat de pe roată ai fost;

Bucură-te, că privirea tuturor spre tine s-a întors;

Bucură-te, că jalnica privelişte la toţi erai;

Bucură-te, căci cu a ta privire pe toţi înspăimântai;

Bucură-te, căci coborând de pe roată pe ighemon l-ai mustrat;

Bucură-te, că tot poporul asupra lui foarte s-a mâniat;

Bucură-te, că pe mândrul tiran l-ai arătat neputincios;

Bucură-te, căci a ta pătimire multora a fost de folos;

Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 7-lea:

Înfuriindu-se crudul tiran, se lăuda că degrab te va pierde, iar tu, fericite mucenice, nădăjduind spre Hristos, Mântuitorul nostru, până la sfârşit, ţi-ai păzit curata Sfânta ta mărturisire şi pe toţi cei binecredincioşi i-ai îndemnat să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Din porunca tiranului ai fost legat cu lanţuri şi aruncat în grea temniţă, unde ai petrecut în foame şi sete, suferind cu răbdare durerile rănilor tale; pentru care primeşte şi de la noi această smerită cântare:

Bucură-te, căci cu grele lanţuri ai fost ferecat;

Bucură-te, că prin aceasta Stăpânului Hristos te-ai asemănat;

Bucură-te, că în temniţa grea ai fost aruncat;

Bucură-te, că pentru noi temniţa ai răbdat;

Bucură-te, că suferind lui Hristos i-ai urmat;

Bucură-te, căci cu foame şi cu sete ai fost chinuit;

Bucură-te, că durerile rănilor cu bărbăţie le-ai suferit;

Bucură-te, că paharul suferinţelor cu răbdare l-ai băut;

Bucură-te, că în suferinţele tale mintea la Hristos, o, ai avut;

Bucură-te, căci crucea suferinţelor cu dragoste pentru Hristos, o, ai purtat;

Bucură-te, adevărat ostaş al Marelui Împărat;

Bucură-te, a creştinilor icoană de mult folos;

Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 8-lea:

Stând cu multă răbdare în temniţă şi lipsit de mângâierile omeneşti, te mângâiai cu singura nădejde a bunurilor celor veşnice si, mulţumind pentru toate, lui Dumnezeu cântai: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Fericita ta Maică, Teoclia, venind să vadă suferinţele tale cele sfinte, aur a dat ostaşilor, şi intrând în temniţă, mulţumea lui Dumnezeu cu lacrimi că s-a învrednicit a fi Maică de mucenic; iar noi cei smeriţi, lăudându-te, cu evlavie zicem aşa:

Bucură-te, că fericită Maică ai avut;

Bucură-te, că întru frica de Dumnezeu te-a crescut;

Bucură-te, căci cu evlavie ţie ţi s-a închinat;

Bucură-te, că lui Dumnezeu pentru suferinţă ai mulţumit;

Bucură-te, căci cu evlavie pe tine te-a fericit;

Bucură-te, că şi tu pe dânsa, o, ai mângâiat;

Bucură-te, că ea cu nădejdea s-a întemeiat;

Bucură-te, căci o noapte lângă tine a petrecut;

Bucură-te, că vederea ta mare mângâiere i-a făcut;

Bucură-te, că pe trupul Tău a văzut numele lui Hristos;

Bucură-te, fiule al raiului cel preafrumos;

Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 9-lea:

O noapte întreagă a privegheat lângă tine fericita ta Maică si, văzând mulţimea rănilor tale, se ruga lui Dumnezeu să-ţi dea răbdare până la sfârşit, spre a cânta împreună cu toţi Sfinţii din cer: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Fiind în temniţă cu fericita ta Maică, în miezul nopţii s-a auzit un glas din cer numindu-vă pe voi Sfinţi şi mărturisitori ai lui Hristos, din care multă mângâiere şi întărire aţi luat; pentru care şi noi bucurându-ne, cu laude îţi cântăm:

Bucură-te, că împreună cu Maică ta, glas din cer aţi auzit;

Bucură-te, că acel glas pe amândoi în credinţă v-a întărit;

Bucură-te, că prin cuvinte de îmbărbătare, pe Maică ta, o, ai mângâiat;

Bucură-te, că spre veşnica fericire pe ea, o, ai îndemnat;

Bucură-te, că şi aşa pe cele lumesti le-ai lepădat cu totul;

Bucură-te, că Dumnezeu a căutat spre a ta pătimire;

Bucură-te, că şi pe Maica ta ai învrednicit-o de veşnica fericire;

Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos, dragostea lumii, o, ai defăimat;

Bucură-te, ostaşul cel vrednic al Marelui Împărat;

Bucură-te, că pentru Hristos viaţa cu dragoste ţi-ai dat;

Bucură-te, răsadule al raiului cu rod preafrumos;

Bucură-te, că a ta petrecere în ceruri a fost;

Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 10-lea:

Fiind în temniţă şi plin de răni, erai ca într-o grădină veselitoare, căci te mângâiai cu nădejdea veşnicelor bucurii şi cu multă dorire aşteptând despărţirea de trup, din inimă cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Dacă te-au scos din temniţă şi te-au adus înaintea ighemonului, iar te îngrozeau cu chinuri grele; dar tu, mucenice al lui Hristos, mustrând nebunia lor, ai rămas neclintit în mărturisirea lui Dumnezeu; pentru care primeşte şi de la noi, smeriţii, aceste căntări:

Bucură-te, că din temniţa la judecată ai fost scos legat;

Bucură-te, că nebunia ighemonului, o, ai mustrat;

Bucură-te, că sufleteşte de alte chinuri te-ai pregătit;

Bucură-te, că pe ighemon spre o mai mare furie l-ai pornit;

Bucură-te, că pentru tine multe chinuri au uneltit;

Bucură-te, căci chinurile cu dragoste le-ai aşteptat;

Bucură-te, că ameninţările ighemonului deloc nu te-au spăimântat;

Bucură-te, că chinurile cu dragoste şi cu dorire le aşteptai;

Bucură-te, că durerile pentru Hristos dulceaţă le socoteai;

Bucură-te, căci cu inima nu mai erai la cele de jos;

Bucură-te, că mintea îţi era la raiul cel preafrumos;

Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 11-lea:

Auzind ighemonul mustrarea ta şi văzându-te neschimbat în gândul cel de mărturisire al lui Hristos, a dat poruncă ostaşilor să te răstignească pe cruce. Iar tu, foarte bucurându-te de această Sfânta pătimire, i-ai adus lui Dumnezeu laudă de mulţumire, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

În Joia cea Mare ai fost osândit la moarte şi ai pătimit răstignirea din mâinile ostaşilor păgâni, asemănându-te prin aceasta Stăpânului Hristos, Care a răbdat moarte pe cruce pentru păcatele noastre, pe Care slăvindu-L, zicem către tine aşa:

Bucură-te, că în dreaptă mărturisire ai rămas neclintit;

Bucură-te, că tiranul ighemon spre răstignire te-a dat;

Bucură-te, că în Joia cea Mare răstignire ai răbdat şi ai pătimit;

Bucură-te, că şi Mântuitorul în această zi jertfa cea fără de sânge a rânduit;

Bucură-te, că pe Hristos până la cruce L-ai urmat;

Bucură-te, că după putere, cu El te-ai asemănat;

Bucură-te, că la Crucea lui Hristos şi PreaSfânta Sa a stat;

Bucură-te, că şi a ta fericită Maică până la cruce te-a urmat;

Bucură-te, că la a ta răstignire multe lacrimi a vărsat;

Bucură-te, că prin aceasta Patimilor lui Hristos v-aţi asemănat;

Bucură-te, că prin răstignire jertfă te-ai adus lui Hristos;

Bucură-te, că răstignirea ta a fost cu capul în jos;

Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 12-lea:

Fericita ta Maică, Teoclia, din multă smerenie a dat cinci galbeni ostaşilor ca să fii răstignit cu capul în jos, spre a nu fi răstignirea ta asemenea cu a lui Hristos. Şi dobândind a sa cerere, a dat mulţumită şi slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Răstignindu-te cu capul în jos, după dorinţa maicii tale, prin aceasta te-ai asemănat Marelui Apostol Petru, care tot astfel a fost răstignit. Drept aceea, toţi credincioşii cu laude te cinstesc aşa:

Bucură-te, că întru a ta pătimire şi lui Petru te-ai asemănat;

Bucură-te, că pentru dragostea lui Hristos până la răstignire L-ai urmat;

Bucură-te, că prin răstignire adevărat ucenic al lui Hristos te-ai arătat;

Bucură-te, că sfatul Mântuitorului ai urmat;

Bucură-te, că răstignire pentru a Lui dragoste ai primit;

Bucură-te, că în ziua Cinei celei Măntuitoare te-ai răstignit;

Bucură-te, că în Vinerea cea Sfântă te-ai săvarşit;

Bucură-te, că în ziua a sasea Dumnezeu pe om l-a zidit;

Bucură-te, că şi tu în aceeasi zi călătoria spre cer ai săvârşit;

Bucură-te, că în ceasul al treilea ţi-ai dat sufletul lui Hristos;

Bucură-te, duhovnicească jertfă şi preacurat prinos;

Bucură-te, Caliopie Mucenice, vrednicule următor al lui Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, Sfinte Mucenice al lui Hristos, Caliopie, care ai răbdat până la moartea pe cruce pentru dragostea lui Hristos şi după dar te-ai asemănat Stăpânului, primeşte smeritele noastre Rugăciuni şi fii nouă mijlocitor către Înduratul Dumnezeu pentru mântuirea noastră. Ca, mântuindu-ne, şi noi, nevrednicii, să cântăm împreună cu tine, în veacul viitor, laudă lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori).

Apoi se zice din nou: Icosul intai şi Condacul intai.

Rugăciune:

O, Sfinte al lui Dumnezeu, Mucenice Caliopie, care din fragedă copilărie ai iubit pe Hristos şi pentru dragostea Lui te-ai jertfit cu trupul pe cruce; auzi-ne şi pe noi, păcătoşii şi nevrednicii, care vieţuim cu multă nepăsare în toata vremea, mâniind pe Dumnezeu cu mulţimea răutăţilor. Roagă-te pentru noi, neputincioşii, spre a ne trezi din somnul lenevirii noastre, căci îngreuiată este inima noastră de poftele cele viclene şi foarte întunecată ne este mintea de grijile cele pierzătoare ale veacului de acum. De aceea, cu stăruinţă, din inimă te rugăm să mijloceşti către Preabunul şi Preaînduratul Dumnezeu, ca prin mila Sa şi prin sfintele tale Rugăciuni, să ne trezim, până mai avem vreme, din amara nesimţire care ne stăpâneste şi sa începem cu frica lui Dumnezeu a vieţui şi a lucra poruncile lui Hristos, spre a dobândi mila şi iertarea în ceasul sfârşitului nostru şi în ziua cea mare a Judecăţii de apoi. Amin!

11 aprilie

Acatistul Sfântului Calinic de la Cernica

Condacul 1:

Pomenirea ta cea purtătoare de lumină, Ierarhe Calinic, veseleşte sufletele celor credincioşi şi atingerea de racla sfintelor tale moaşte sfinţeşte siturile şi dăruieşte tămăduiri; pentru aceasta, după datorie, te cinstim pe tine şi cu bucurie îţi cântăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

Icosul 1:

Adunarea îngerilor şi soborul oamenilor cunoscându-te ca pe un vindecător al bolnavilor, ajutător al săracilor şi îndreptător al monahilor, cel ce ai dus viaţă îngerească pe pământ şi prin nevoinţe şi fapte bune te-ai adus jertfă neîntinată lui Hristos, te laudă, o, Sfinte Ierarhe Calinic, şi cu dragoste graieşte ţie:

Bucură-te, alesul lui Dumnezeu, plăcutul tuturor Sfinţilor, lauda arhanghelilor şi bucuria îngerilor;

Bucură-te, veselia pruncilor şi mireasma chipului călugăresc;

Bucură-te, scutul şi acoperământul Cernicăi, ocrotitorul Bucureştiului, păzirea Frăsineiului şi lauda Râmnicului Severin;

Bucură-te, lauda cea mare, că, după darul lui Dumnezeu, cu cuvântul Tău ai legat ca parte femeiască la Frăsinei să nu intre;

Bucură-te, că prin pilda vieţii tale eşti călăuză bună ostenitorilor în viaţa călugărească;

Bucură-te, că de mari daruri te-ai învrednicit, fiind bolnavilor tămăduire, orbilor vedere, surzilor auzire, muţilor graire;

Bucură-te, izbăvitorul celor nedreptăţiţi, bucuria celor necăjiti şi veselia celor ce nădăjduiesc întru tine şi te cheamă într-ajutor;

Bucură-te, îndreptătorul celor rătăciţi, ridicarea celor căzuti şi vistieria faptelor celor bune;

Bucură-te, locaşul luminii celei dumnezeieşti, organ al PreaSfântului Duh şi stâlp neclintit al Bisericii;

Bucură-te, bine-luptătorule, cel ce ai fost neînvins de furtuni şi de ispite;

Bucură-te, părinte, de trei ori fericite;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 2-lea:

Văzând noi smeriţii pe părinţii tăi cucerindu-se şi afierosindu-te Domnului şi ştiindu-te noi pe tine, sfinte, că din braţele maicii tale ai avut inima locaş al PreaSfântului Duh, prin care te-ai dovedit mare între aleşii lui Dumnezeu, pentru aceea şi noi, ca unii ce în Dumnezeu viem, trăim şi ne mişcăm, împreună cu părinţii tăi aducem Domnului toată slava, lauda, cinstea şi închinăciunea, zicând: pe Tine Doamne, Cel ce te odihneşti întru Sfinţi binecuvântându-Te, Te adoram, pe Tine Te lăudam, Ţie îţi multumim, Ţie ne închinam, în tot locul Stăpânirii Tale, Ţie îţi aducem ale Tale dintru ale Tale, de toate şi pentru toate, cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Înţelegerea vieţuirii celei ascunse în Iisus Hristos căutind a o înţelege, ai alergat din tinereţe în ostrovul pustnicesc al celui preacuvios şi Sfânt părinte Gheorghe, stareţul de la Cernica, şi viaţa ţi-ai jertfit lui Hristos, făcându-te Biserica PreaSfântului şi închinatului Său Duh; trupul ţi l-ai smerit cu privegherea, postul şi Rugăciunea, punând tuturor simţirilor povăţuitor bun cugetul cel dinăuntru; ochiul ţi-a fost ferit de toată vederea cea vicleană şi auzul nestrăbătut de cuvinte deşarte, iar limba curată de vorbe necuviincioase; buzele curăţate de lauda Domnului, mâinile ferite de faptele rele, lucrând numai cele bineplăcute Domnului; toate mădularele şi gândul ţi le-ai întărit cu harul Sfântului Duh, binevieţuind în duhul curăţiei, al gândului smerit, al răbdării, al ascultării şi al dragostei. Drept aceea, acum cu îngerii în ceruri petrecând, primeşte de la noi laude ca acestea:

Bucură-te, diamantul răbdării în Ostrovul Cernicăi ascuns;

Bucură-te, cel în care lucrează Dumnezeu cel nepătruns;

Bucură-te, porumbelul Domnului, cel cu aripile Duhului mereu desfăcute;

Bucură-te, urmaş iubit şi moştenitor în virtute al stareţului cuvios Gheorghe;

Bucură-te, cel unit întru Dumnezeu cu duhovnicul Tău, Pimen;

Bucură-te, cel pecetluit cu amândoi în pravilele călugăreşti;

Bucură-te, că de bunăvoia ta venind după Iisus, de tine însuţi te-ai lepădat;

Bucură-te, că, luându-ţi crucea ta, ai urmat lui Hristos fără întoarcere;

Bucură-te, că râvna asprimii tale celei de canon a uimit pe cârmuitori;

Bucură-te, că ai amuţit pe clevetitori, ajungând prin îndelungate postiri de câte 40 de zile;

Bucură-te, raiul fecioriei, întru care curăţia a odrăslit;

Bucură-te, pomul dragostei cereşti, că de dorul şi de focul dragostei preadulcelui nume al lui Iisus ţi s-a mistuit inima;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 3-lea:

Puterea Celui de sus adumbrindu-ţi inima ta, ai dorit, părinte sfinte, pe duhovnicul Tău Pimen, precum odinioară Ioasaf pe Varlaam, şi luând cu tine daruri de mult preş pentru sfintele lui Dumnezeu locaşuri, ai pornit la Sfântul Munte al Atonului în căutarea lui acolo; apoi aprinzându-se în tine focul cel netrupesc de râvnă Sfântă pentru altarele Domnului, te-ai întors în patria ta, "gradina Maicii Domnului", cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având pe Dumnezeu cel în Treime închinat sălăşluit în sufletul Tău, mare osârdie dovedit-ai părinte, în vremea stăreţiei tale, când cu lacrimi fierbinţi către făcătorul de minuni Nicolae ţi-ai pus sufletul Tău pentru ocrotirea mulţimilor flamande şi înspăimântate ce alergaseră la tine îngrozite de urgia cea păgână, că, încă în priveghere fiind cu toată obştea ta, căruţe cu grâu în grabă şi soseau; iar oştile păgâne înţelegând ocrotirea cea de sus şi sfinţenia ta, s-au întors ruşinate, lăsându-ne amintire peste veacuri "fântâna turcului". Pentru aceasta, împreună cu cei trecuţi prin foc şi prin apă şi aduşi la odihnă, cântare de mulţumire înălţam şi cu dragoste grăim:

Bucură-te, asemănare cu Domnul prin iubirea de oameni, care suspină, însetează şi aleargă să vindece orice pătimire;

Bucură-te, milostivire de samarinean, ce arde pentru întreaga zidire;

Bucură-te, alinarea suspinului celor ferecaţi;

Bucură-te, căci cu măreţia gloriei braţului Tău pazeşti pe fiii celor apăsaţi;

Bucură-te, văpaie dornică să ne îndrume;

Bucură-te, revărsare de har peste lume;

Bucură-te, cuibul celor înviforaţi;

Bucură-te, hrana celor înfometaţi;

Bucură-te, că ai scăpat de foamete şi de boală obştea creştinească din război;

Bucură-te, cel ce asemenea lui Moise te-ai arătat mare ocrotitor în primejdii;

Bucură-te, că şi tu ai implinit faptele făcătorului de minuni Nicolae;

Bucură-te, limanul cel lin al gloatelor amăgite şi dosădite;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 4-lea:

Vifor de gânduri despre sfârşitul veacului acestuia tulburându-te, îngeri coborând din înălţimea Tronului Preasfintei Treimi ţi s-au înfăţişat, descoperindu-ţi taine asupra celor ce vor urma; şi tie, celui ce iubeşti oamenii, ţi s-au arătat aievea Ierarhul Nicolae şi Marele Mucenic Gheorghe, purtătorul de biruinţă, împreună cu preacuviosul şi Sfântul părinte stareţ Gheorghe, poruncindu-ţi să zideşti slăvit locaş de închinare, liman de mântuire celor păcătoşi şi Sfânta cetate cu viaţă de obşte, după dreapta rânduială, pentru ca să nu se strice chipul călugăresc; de care descoperire încredinţându-te, îndată ai şi dat ascultare poruncii dumnezeieşti, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Urmând poruncii Sfântului Ierarh Nicolae, cu bărbăţie ai zidit biserica Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, în vreme de cutremure şi de răzmeriţe, lăsându-ne învăţătura, că de nu ne vom izbăvi de lenevire, de uitare şi de necredinţă, nu ne vom putea mântui; la care învăţătura luăm aminte, noi fiii tăi, cei ce ne rugăm să avem parte şi soarta cu toţi cei ce se tem de Domnul în adevar şi păzesc poruncile Lui; pentru aceasta îţi cântăm cu înţelegere, preaînţelepte, zicând:

Bucură-te, ochi al bisericii, mai dinainte văzător;

Bucură-te, vifor spulberător de pleava îndoielilor;

Bucură-te, veghetor neadormit sub candela aprinsă;

Bucură-te, scaun al spovedaniei, ascultător de plângeri;

Bucură-te, duhovnicie aducătoare de îngeri;

Bucură-te, primăvară bine înmiresmată de balsamul Rugăciunii înalte şi tăcute;

Bucură-te, că ai trecut prin "Raiul iubirii de virtute";

Bucură-te, bună sporire a casei lui Dumnezeu;

Bucură-te, podoaba cea cu har a neamului Tău;

Bucură-te, că te-ai dovedit destoinic plinind măsura vârstei lui Iisus;

Bucură-te, bărbat împodobit cu slujirile depline;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 5-lea:

Împotrivindu-te, Părinte, uneltirilor lui faraon cel netrupesc, care voia să te piardă prin otrăvire, şi chemând preadulcele nume al lui Iisus, ai învins răutatea aceluia, ca glas din ceruri ai auzit întărindu-te şi vestindu-ţi că nu vei vedea moartea până ce nu vei fi ridicat la vrednicia arhieriei; iar noi pentru o biruinţă ca aceasta, aducând doxologia noastră cea după putere, mulţumim împreună cu tine Domnului Celui Unuia, Căruia se pleacă tot genunchiul al celor cereşti, al celor pământeşti şi al celor dedesubt, pentru toate pe care le ştim şi pe care nu le ştim, pentru binefacerile cele arătate şi cele nearătate care s-au făcut nouă şi lăudând măreţia cea neajunsă a Dumnezeirii, cu veselie aducem Domnului cântare Sfânta: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Dumnezeu cel negrăit şi necuprins cu gândul, nevăzut, neajuns, pururea fiind şi acelasi fiind, Cel care a iubit lumea atat de mult, încât pe Unul-Născut Fiul Său L-a dat, că tot cel ce crede într-Însul să nu piară, ci sa aibă viaţă veşnică, Însuşi El, Păstorul cel Mare, te-a ales pe tine, în ceruri să întăreşti Biserica Olteniei. Drept aceea, şi domnitorul ţării, cu sfetnicii săi, următori făcându-se sfatului Celui de sus, te-au pus păstor al turmei celei cuvântatoare pe calea mântuirii. Deci şi noi fericiti fiind de alegerea ta, ţie aducem laude ca acestea:

Bucură-te, bunule şi vrednicule păstor al Olteniei;

Bucură-te, fericit luminător al plaiurilor noastre;

Bucură-te, dreptarul vredniciilor arhiereşti;

Bucură-te, trimis al Preasfintei Treimi ca să ne păstoreşti;

Bucură-te, că în Iisus ai aflat adevar şi temei;

Bucură-te, cel ce ai iubit cu dragoste fierbinte pe Domnul;

Bucură-te, că ai aflat tot rostul firior lui Hristos;

Bucură-te, arhiereu ales şi cu bună biruinţă;

Bucură-te, înger pământesc de aspră nevoinţă;

Bucură-te, arhanghel izbăvitor din viclene curse împătimite;

Bucură-te, iscusit cârmaci al corăbiei celei înduhovnicite;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 6-lea:

Auzit-au vestea despre sfinţenia vieţii tale mulţimile dreptcredincioşilor şi, fericiţi fiind că le vine păstorul cel bun, te-au întâmpinat ca pe un trimis al cerului cu adevărat şi împreună cu îngerii înălţau în grai de sărbătoare cântare Sfântă: Veniti toţi credincioşii să lăudăm pe Ierarhul Calinic, pe arhipăstorul Olteniei; să se bucure făptura şi să înflorească ca şi crinul; şi împreună să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Următor Mântuitorului Hristos făcându-te, bunule pastor, te-ai arătat oglindă nepătată, chip al bunătăţii lui Dumnezeu, strălucire a luminii celei negrăite, mare ocrotitor al celor din nevoi. Pentru aceasta şi noi, cei ce tânjim după vrednicia de a rămâne întru desfătarea luminii celei neapropiate, după datorie te cinstim pe tine şi luminat te lăudăm grăind:

Bucură-te, că prin iubire şi prin curăţie, pace şi armonie eşti asemuit a fi pecete a chipului dumnezeiesc;

Bucură-te, că eşti învăluit în strălucire de orbitoarea frumuseţe cerească negraită a Schimbării la faţă;

Bucură-te, că n-ai adunat bogăţii pieritoare;

Bucură-te, că ai urmat sărăciei lui Hristos;

Bucură-te, ocrotitorul văduvei celei cuminte;

Bucură-te, părinte scump al orfanilor;

Bucură-te, cel ce aduci bucurie acolo unde-i întristare;

Bucură-te, că, chemându-te pe tine, zorile nădejdii se ivesc acolo unde este deznădejde;

Bucură-te, cel ce vesteşti pacea pe pământ şi bunăvoirea între oameni;

Bucură-te, ortodoxie, cu măreţie de vis;

Bucură-te, cel ce aprinzi lumină în sufletele întunecate şi robite;

Bucură-te, pildă a smereniei şi a iubirii de oameni celei negrăite;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 7-lea:

Alergat-a la tine văduva cea împovărată de nevoi, care se mâhnise de ucenicul cel puţin milostiv; iar tu, părinte, binecunoscând lipsurile ei, ai înduplecat pe ucenic spre milostenie, înţelepţindu-ne şi pe noi, că în chipurile săracilor ne poate încerca însuţi Cel ce a plinit toată rânduiala părintească, Hristos Mântuitorul nostru, Care a şters toată lacrima de la toată faţa. Pentru aceasta, cu umilinţă aducem cântare de laudă lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Putere de sus primit-ai, bunule păstor, nu numai a certa pe diavoli spre a elibera făptura omenească, ci şi spre a statornici adevărul în obstea creştinească, încă şi putere de a preface rămăşitele pământeşti ale celor morţi de mulţi ani şi neputrezite, precum şi apă a izvorî în locurile cele secătuite. Pentru aceste alese daruri, cu dragoste, prin noi, fiii tăi, făptura cea îndumnezeită te laudă grăind unele ca acestea:

Bucură-te, fulger ce arzi duhurile înşelăciunii;

Bucură-te, tunet ce risipeăti sfaturile minciunii;

Bucură-te, carte scrisă de Duhul Sfânt, căci cu darul înţelepciunii, al înţelegerii, al sfatului şi al tăriei te-ai înveşmântat;

Bucură-te, că ai sfărâmat prin ştiinţa şi evlavie şi prin temere de Dumnezeu puterile diavoleşti;

Bucură-te, cel ce ai vindecat în biserică pe femeia cea Stăpânită de duhul necurat;

Bucură-te, că ai ridicat din neputinţă pe tânăra păstorită cea cazută;

Bucură-te, că de departe ai slobozit de diavolul cel cumplit pe fiul prietenului Tău, dulgherul Costache;

Bucură-te, că, fiind pedepsită minciuna celui ce se prefăcuse mort, adevărul s-a statornicit;

Bucură-te, că s-a aflat izvor cu apă răcoritoare la schitul Frasinei unde ai însemnat stânca;

Bucură-te, că, dezlegând blestemul, ai schimbat în ţarină trupul celui mort şi neputrezit;

Bucură-te, că din pricina suspinurilor smeritelor tale graiuri mulţimile au rămas înmărmurite;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 8-lea:

Spăimântatu-s-au duhurile necurate numai auzind de numele Tău, făcătorule de minuni, părinte Calinic; iar cei străini de cunoştinţa lui Hristos, cuceriţi fiind de virtuţile tale, se luminau botezându-se. Drept aceea, cunoscând că Dumnezeu primeşte Rugăciunea ta precum a primit darurile lui Abel, jertfele lui Noe, arderile cele de tot ale lui Avraam, preoţia lui Moise şi a lui Aaron, cele de pace ale lui Samuel şi precum a primit de la Sfinţii Săi apostoli închinarea cea adevărată, cu bucurie grăim: slavă Celui ce te-a preăslavit, slavă Celui ce te-a încununat, slavă Celui ce lucrează prin tine, şi cu toţi cântăm Domnului: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Aducându-ţi pururea aminte de porunca cea mântuitoare şi de toate cele ce s-au făcut pentru noi, de cruce, de groapă, de învierea cea de a treia zi, de suirea la ceruri, de şederea cea de-a dreapta şi de cea de a doua şi slăvita venire, ai fost Bisericii lui Hristos făclie purtătoare de lumină cât ai trait pe pământ, Părinte Calinic, iubitorule de oameni. Iar îndrăzneala către Dumnezeu şi după moarte ai dovedit-o, vindecând toată neputinţa şi toată boala credincioşilor. Pentru aceasta ia aminte la glasul Rugăciunii noastre al celor ce, lucrând cu frică şi cu cutremur pentru a noastră mântuire, cu mare cinste, cu adânca smerenie cântăm şi cu dragoste grăim:

Bucură-te, dangăt de clopot, ce ne glăsuieşti că toţi cei ce urmăm învăţăturilor divine întreolalta suntem una şi cu Dumnezeu asemenea;

Bucură-te, far călăuzitor, ce ne îndrumezi să trăim viaţa în iubire şi pace, în curăţie şi în desăvarşită armonie a Preasfintei Treimi, a Unimii în Treime;

Bucură-te, blândeţe şi bunătate, cinste şi îngăduinţă;

Bucură-te, dragoste şi dreptate, răbdare şi recunoştinţă;

Bucură-te, trandafir al Noului Ierusalim;

Bucură-te, că noi bine ne simţim sub cârja păstoriei tale;

Bucură-te, crinul arhieriei cel cu plăcută mirosire;

Bucură-te, luceafar dumnezeiesc, cu prealuminoasă strălucire;

Bucură-te, lumină biruitoare, necuprinsă de întuneric;

Bucură-te, făptură sfântă din creştet pâna în tălpi;

Bucură-te, cel ce cu nume de bună biruinţă eşti numit;

Bucură-te, vrednicule păstor al Bisericii de noi pomenit;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 9-lea:

Toata firea îngerească se mira, preacuvioase părinte, de râvna ta cea sfântă în a împodobi Biserica, mireasa lui Hristos, cu pravili de Sfântă vieţuire, cu şcoli şi tiparniţe pentru înmulţirea cărţilor sfinte, care să fie spre slavă lui Dumnezeu, pentru mântuirea sufletelor noastre, întocmai ca nişte râuri cu curgerile cu totul de aur, ce veselesc grădinile raiului. Pentru aceasta, uimindu-ne de râvna şi de osteneala ta, cântăm lui Dumnezeu, Celui preaslăvit în sfatul Sfinţilor: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Cu totul te-ai dăruit împodobirii scaunului arhieriei, nu numai cu viaţa ta cea plină de mireasma sfinţeniei, ci şi cu râvna zidirii de biserici, de şcoli şi spitale, de schituri şi mănăstiri, pentru ca noi toţi care ne împărtăşim din aceeaşi pâine şi din acelaşi potir, să fim uniţi unul cu altul prin împărtăşirea Aceluiaşi Duh Sfânt, ca unii ce am aflat milă şi har, împreună cu toţi Sfinţii care din veac au bine-plăcut Domnului şi cu tot sufletul drept ce s-a săvârşit întru buna credinţă, mai ales cu preaSfânta, preacurata, preabinecuvântata, slăvita Stăpâna noastră, de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioară Maria; pentru care cu bunăvoinţă te lăudăm, cântând şi grăind:

Bucură-te, cel ce în împodobirea Bisericii pe mulţi ai întrecut;

Bucură-te, că vestirea ta a străbătut dincolo de hotarele ţării;

Bucură-te, cel ce te-ai asemănat marilor ierarhi ai lumii;

Bucură-te, cel ce ai fost chemat de la cetele călugărior;

Bucură-te, păstorul cel ales, care ai intrat prin uşa oilor în staul;

Bucură-te, cel ce ai adăpat turma cu apa cea vie din izvorul de apă nemuritoare întru viaţă veşnică săltătoare;

Bucură-te, cel ce înţelepţeşte te-ai logodit cu numele cel prea dulce al lui Iisus;

Bucură-te, Biserică prea doritoare să se cunune cu Hristos;

Bucură-te, că ostenelile tale au fost jertfite pentru bine, adevăr, frumos şi Sfânt;

Bucură-te, strigă mănăstirile cele zidite de tine: Cernica şi Pasărea, Frasineiul şi Episcopia Râmnicului;

Bucură-te, glăsuiesc cu veselie mulţimile de scoli şi biserici, de schituri şi mănăstiri ctitorite de tine;

Bucură-te, strigă către tine cu recunoştinţă obştile călugăreşti de pe întinsul ţării ocrotite de tine;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 10-lea:

Vrând să-ţi mântuieşti turma cea încredinţată ţie întru păstorirea ta, ai plâns cu lacrimi, părinte preacuvioase, văzând cu duhul înmormântarea părintelui Nicandru, cel rânduit de tine stareţ, la plecarea ta de la Lavra Cernicăi. Cunoscând gândurile pentru înălţarea ta ale ucenicilor tăi, i-ai povăţuit la smerenie, tăcere, aducându-le aminte de ceasul întrebării de la înfricoşătoarea judecată ce va să fie. Drept aceea, cu înţelepciune luând aminte la darul vederii tale celei duhovniceşti, cu tine împreună cântăm în grai de sărbătoare lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid nebiruit te-ai arătat Bisericii lui Hristos, preablândule părinte, ridicat la darul proorociei prin înălţimea înţelepciunii şi sfinţeniei tale. Pentru aceasta şi noi te rugăm să risipeşti de la noi întunericul înşelăciunii şi la primăvara liniştitei odihne cereşti să ne aduci cu căldura Duhului Sfânt, ca, încununându-te cu laudele ca şi cu nişte flori duhovniceşti, să te cinstim grăind:

Bucură-te, albina proorociei, cea aducătoare de miere duhovnicească;

Bucură-te, alăută a Duhului Sfânt, dulce viersuitoare;

Bucură-te, om ceresc şi înger pământesc, care pe cele viitoare le vezi ca şi cum ar fi de faţă;

Bucură-te, cărbune duhovnicesc al focului ceresc, dătător de viaţă;

Bucură-te, că ai prevestit sfârşitul vrajbei şi silniciei omeneşti;

Bucură-te, că ai văzut peste veacuri întronarea în lume a păcii dumnezeieşti;

Bucură-te, că ucenicii s-au întărit deplin în credinţă prin daruriie tale;

Bucură-te, luminătorul celor săraci de cunoştinţă;

Bucură-te, început de vrei, de nădejdi şi de înviere;

Bucură-te, înflorire de muguri şi primăveri;

Bucură-te, cel prin care sunt risipite taberele tulburătorilor demoni;

Bucură-te, că prin tine s-au mântuit sufletele păstoriţilor tăi;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 11-lea:

Spus-ai ierarhe preaînţelepte, ucenicilor tăi: Luaţi aminte de voi înşivă la cele ce cugetaţi în inimile voastre; să nu gândiţi deşertăciuni pentru că deseori ne învrednicim de soli cereşti, Maică Domnului cu Sfinţii îngeri. Iar mai-nainte de mutarea ta la cele veşnice, înştiinţat fiind de către PreaSfânta Născătoare de Dumnezeu despre ziua şi ceasul ieşirii tale din cele vremelnice, ai făgăduit ucenicilor tăi că de vei avea ascultare înaintea lui Dumnezeu, te vei ruga pentru ei. Pentru aceasta, dă-ne şi noua, cu Rugăciunile tale cele bine-primite, trecere fără primejdie prin marea vieţii, ca, ajungând cu inimi rănite de dor la limanul mânturii, să înălţăm împreună cu tine lui Dumnezeu Sfânta cântare: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Arătatu-ţi-s-a însăşi PreaSfânta Născătoare de Dumnezeu, ierarhe mult-milostive, vestindu-ţi sfârşitul; si, fiind înştiinţat mitropolitul Nifon despre plecarea ta din viaţa aceasta şi venind el la tine cu smerită dragoste, ai spus ca "si pentru Nifon este nădejde de mântuire" şi ai proorocit ca la şapte ani când tu vei fi dezgropat, Nifon va intra în mormânt. Aceasta întâmplandu-se întocmai, cu smerenie te lăudam, zicând:

Bucură-te, cel ce te aşezi în soborul celor Sfinţi;

Bucură-te, că te veselesti cu Sfinţii părinţi;

Bucură-te, moştenitorul Bisericii celei triumfătoare din cer;

Bucură-te, ajutătorul Bisericii celei luptătoare de pe pământ;

Bucură-te, smirnă cu Dumnezeiască mireasmă a Liturghiei;

Bucură-te, că împreună cu tine, toată suflarea şi toată făptura laudă măreţia cea neajunsă a Dumnezeirii;

Bucură-te, că acum te desfătezi în frumuseţile raiului;

Bucură-te, că te bucuri luminat în camara împărătească;

Bucură-te, cu Vasile, Grigore şi Ioan Gura de Aur al Bisericii luminător;

Bucură-te, dulce chemător al împărăţiei cereşti, fluier păstoresc;

Bucură-te, că Cel fără de moarte te-a învrednicit de lumina cea lină;

Bucură-te, iubit arhiereu al preacuratei şi neprihanitei Fecioare, care luminezi pe cele întunecate şi aduni pe cele risipite;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 12-lea:

Minune s-a văzut la trecerea ta din viaţa aceasta, părinte preacuvioase, că ţi s-a prelungit viaţa, după dorinţa ta, până la slujirea Sfintei Învieri, în care zi sărbătorim omorarea morţii, sfărâmarea iadului, începutul altei vieţi veşnice si, rugându-te în paraclisul chiliei tale, ai luat Sfintele Taine; apoi pecetluindu-te cu semnul Sfintei Cruci ai zis: "Sfântă Cruce, ajuta-mi!", "Slavă lui Dumnezeu pentru toate!" şi "Să ne vedem în Rai!". Şi dându-ţi sufletul pe bratele ucenicilor tăi şi Lumina cea negrăită asupra fiinţei tale strălucind, ai trecut la cele veşnice, împreună cu îngerii cântând: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cel ce prin curăţia vietii tale celei îngereşti te-ai învrednicit a vedea preafericita faţă a Treimii Celei de o fiinţă şi nedespărţită şi neîncetat te rogi pentru bună sporirea Bisericii lui Hristos, pe care din fragedă vârstă şi până la sfârşitul vieţii tale cu multe osteneli ai sprijinit-o, făcătorule de bine al sufletelor noastre, ierarhe Calinic de Dumnezeu încununate, primeşte lacrimile noastre de mulţumire pentru tot darul cel bun şi tot darul cel desăvârşit mijlocit nouă de sus de la Părintele luminilor; pentru care cu dragoste te binecuvântam, grăind:

Bucură-te, cel ce ai aflat comoara din Evanghelie;

Bucură-te, că pe aceasta ai câştigat-o cu osteneli călugăreşti;

Bucură-te, cerbul cel sprinten al munţilor duhovniceşti;

Bucură-te, prieten iubit al puterilor îngereşti;

Bucură-te, că ai împodobit haina de nuntă, cu virtuţile tale;

Bucură-te, că acum vezi pe Acela de care erai dorit;

Bucură-te, privitorule al celor ce nu se pot rosti în graiuri omeneşti;

Bucură-te, că acum ai descoperit tainele cele dumnezeiesti;

Bucură-te, ogorul cel cu bogată rodire al Semănătorului ceresc;

Bucură-te, rugătorule fierbinte pentru a noastră mântuire;

Bucură-te, comoara virtuţilor creştinesti la lume împărţită;

Bucură-te, icoana firii omenesti celei îndumnezeite;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

Condacul al 13-lea:

O, prealuminate Părinte ierarhe Calinic, primeşte smerita noastră Rugăciune, precum Mântuitorul a primit cei doi bani ai văduvei, şi cere pentru noi dar şi putere, ca toate poftele trupeşti călcând, să vieţuim în bună cinstire şi curăţie, agonisind iertare de păcate şi trecere fără primejdie în ceasul morţii, şi când vom trece noi întru nădejdea învierii spre viaţa de veci, pururea să ne desfătăm de preafericita faţă a lui Dumnezeu Celui în Treime închinat şi slăvit, cântându-I cu toţi Sfinţii: Aliluia!

O, prealuminate Părinte ierarhe Calinic, primeşte smerita noastră Rugăciune, precum Mântuitorul a primit cei doi bani ai văduvei, şi cere pentru noi dar şi putere, ca toate poftele trupeşti călcând, să vieţuim în bună cinstire şi curăţie, agonisind iertare de păcate şi trecere fără primejdie în ceasul morţii, şi când vom trece noi întru nădejdea învierii spre viaţa de veci, pururea să ne desfătăm de preafericita faţă a lui Dumnezeu Celui în Treime închinat şi slăvit, cântându-I cu toţi Sfinţii: Aliluia!

O, prealuminate Părinte ierarhe Calinic, primeşte smerita noastră Rugăciune, precum Mântuitorul a primit cei doi bani ai văduvei, şi cere pentru noi dar şi putere, ca toate poftele trupeşti călcând, să vieţuim în bună cinstire şi curăţie, agonisind iertare de păcate şi trecere fără primejdie în ceasul morţii, şi când vom trece noi întru nădejdea învierii spre viaţa de veci, pururea să ne desfătăm de preafericita faţă a lui Dumnezeu Celui în Treime închinat şi slăvit, cântându-I cu toţi Sfinţii: Aliluia!

Apoi se zice iarăşi Icosul 1:

Adunarea îngerilor şi soborul oamenilor cunoscându-te ca pe un vindecător al bolnavilor, ajutător al săracilor şi îndreptător al monahilor, cel ce ai dus viaţă îngerească pe pământ şi prin nevoinţe şi fapte bune te-ai adus jertfă neîntinată lui Hristos, te laudă, o, Sfinte Ierarhe Calinic, şi cu dragoste graieşte ţie:

Bucură-te, alesul lui Dumnezeu, plăcutul tuturor Sfinţilor, lauda arhanghelilor şi bucuria îngerilor;

Bucură-te, veselia pruncilor şi mireasma chipului călugăresc;

Bucură-te, scutul şi acoperământul Cernicăi, ocrotitorul Bucureştiului, păzirea Frăsineiului şi lauda Râmnicului Severin;

Bucură-te, lauda cea mare, că, după darul lui Dumnezeu, cu cuvântul Tău ai legat ca parte femeiască la Frăsinei să nu intre;

Bucură-te, că prin pilda vieţii tale eşti călăuză bună ostenitorilor în viaţa călugărească;

Bucură-te, că de mari daruri te-ai învrednicit, fiind bolnavilor tămăduire, orbilor vedere, surzilor auzire, muţilor graire;

Bucură-te, izbăvitorul celor nedreptăţiţi, bucuria celor necăjiti şi veselia celor ce nădăjduiesc întru tine şi te cheamă într-ajutor;

Bucură-te, îndreptătorul celor rătăciţi, ridicarea celor căzuti şi vistieria faptelor celor bune;

Bucură-te, locaşul luminii celei dumnezeieşti, organ al PreaSfântului Duh şi stâlp neclintit al Bisericii;

Bucură-te, bine-luptătorule, cel ce ai fost neînvins de furtuni şi de ispite;

Bucură-te, părinte, de trei ori fericite;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

si Condacul 1:

Pomenirea ta cea purtătoare de lumină, Ierarhe Calinic, veseleşte sufletele celor credincioşi şi atingerea de racla sfintelor tale moaşte sfinţeşte siturile şi dăruieşte tămăduiri; pentru aceasta, după datorie, te cinstim pe tine şi cu bucurie îţi cântăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Calinic, de Dumnezeu înţelepţite!

12 aprilie

Acatistul Sfântului Sava Gotul (de la Buzău)

Condacul 1:

Apărătorului credinţei drept măritoare în Hristos şi marelui purtător de chinuri, care în epoca străveche pe pământul nostru a strălucit, veniţi toţi iubitorii de mucenici să-l lăudăm şi cu evlavie să-i cântăm: Bucură-te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Icosul 1:

Îngerească viaţă din tinereţe ai petrecut, fericite Sava, cu cuvântul şi cu fapta părţile Buzăului le-ai luminat şi slujirea la idoli, o, ai surpat. Pentru care, noi nevrednicii, cu laude te cinstim aşa:

Bucură-te, al Goţiei far luminos;

Bucură-te, nebiruit ostaş al lui Iisus Hristos;

Bucură-te, că viaţă creştinească cu desăvârşire ai trăit;

Bucură-te, că între păgânii goţi ca o stea ai strălucit;

Bucură-te, că prin cuvânt şi prin trăire pe ei i-ai luminat;

Bucură-te, căci cu pilda vieţii pe ei i-ai învăţat;

Bucură-te, căci cu ochii minţii tale pururea spre Dumnezeu priveai;

Bucură-te, că de la El plata ostenelilor tale aşteptai;

Bucură-te, că slujirea de idoli foarte, o, ai urât;

Bucură-te, că adevărata credinţă foarte. o, ai iubit;

Bucură-te, că prin cuvântul adevărului pe mulţi la adevărata credinţă i-ai adus;

Bucură-te, căci cu a ta trăire multora ai fost de folos;

Bucură-te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 2-lea:

Cu multă blândeţe şi cu înfrânare viaţa ta o petreceai, cu rugăciunea cea gânditoare pe Dumnezeu în a ta inimă odihneai şi cu multă evlavie şi dragoste pururea pe El Îl lăudai cântând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Ai avut în minte Preafericite Sava, porunca ce opreşte pe creştini de a mânca cele jertfite idolilor. De aceea pe faţă ai mustrat această nelegiuire şi la arătare te-ai mărturisit pe tine următor al lui Hristos; pentru aceasta, noi nevrednicii, cu laude te cinstim:

Bucură-te, căci cu inima ta în Dumnezeu ai crezut;

Bucură-te, că a mărturisi adevărul nu te-ai temut;

Bucură-te, căci din toată inima, cugetul şi puterea pe Dumnezeu ai iubit;

Bucură-te, că înaintea oamenilor L-ai mărturisit;

Bucură-te, că pentru pătimire pururea gata erai;

Bucură-te, căci cu mintea ta fericirea cea veşnică o vedeai;

Bucură-te, că pătimirile vremii de acum le-ai trecut cu vederea;

Bucură-te, că fericirea cea veşnică ţi-a fost ţie mângâierea;

Bucură-te, că pentru Hristos pe toate gunoaie le socoteai;

Bucură-te, căci cu dragostea Lui pururea spre pătimire te aprindeai;

Bucură-te, că prin dreapta mărturisire pe mulţi la adevăr ai întors;

Bucură-te, căci cu pilda vieţii tale multora ai fost de folos;

Bucură-te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 3-lea:

Pornindu-se iar mare prigoană în Goţia asupra creştinilor, tu, Preafericite Sava, ai vrut să te duci de Sfintele Paşti la preotul Gutie, dar prin minune dumnezeiască ai fost îndreptat să te duci în satul tău, la preotul Sansal şi împreună cu el să prăznuieşti Paştile şi să cânţi lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

A treia zi, noaptea, după praznicul Sfintelor Paşti, Atarid cu o ceată de tâlhari a năvălit asupra satului vostru şi prinzându-te pe tine şi pe preotul Samsal, v-au legat şi v-au târât prin spini şi prin pietre aspre, cu bătăi şi cu chinuri. Pentru aceasta noi nevrednicii, cu laude vă cinstim aşa:

Bucură-te, că aceste chinuri împreună cu preotul Samsal le-ai suferit;

Bucură-te, că întru aceasta ai fost nebiruit;

Bucură-te, că întru aceste chinuri ai rămas nevătămat;

Bucură-te, că pentru usturimea spinilor şi a pietrelor pe Domnul ai lăudat;

Bucură-te, că muncitorii văzând răbdarea ta s-au ruşinat;

Bucură-te, că o osie de car, de grumazul tău au legat;

Bucură-te, că toată ziua aceea osia în spate, o, ai purtat;

Bucură-te, că până noaptea târziu această muncă, o, ai răbdat;

Bucură-te, că o femeie miloasă de acea osie te-a dezlegat;

Bucură-te, că iarăşi de o grindă ai fost spânzurat;

Bucură-te, că Atarid muncitorul, cărnuri diavoleşti ţi-a dat spre mâncare;

Bucură-te, că de la aceste cărnuri cu mare îngreţoşare te-ai întors;

Bucură-te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 4-lea:

Defăimat-ai cu mare îngreţoşare cărnurile cele jertfite idolilor; pe aceste cărnuri, diavoleşti numindu-le, şi întorcându-te cu mare urâciune asupra lor, lui Dumnezeu Celui ce dă hrană la tot trupul ai cântat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Împotrivindu-te poruncii lui Atarid de a mânca cele jertfite diavolilor, una din slugile acestuia cu prea mare mânie te-a lovit cu o suliţă în piept, încât toţi se aşteptau să te vadă mort. Iar tu, viteazule ostaş al lui Hristos, această pătimire cu mare bărbăţie, o, ai răbdat, pentru care, te rugăm, primeşte de la noi această cântare:

Bucură-te, diamântul credinţei cel neclintit;

Bucură-te, ostaşul lui Hristos cel nebiruit;

Bucură-te, că Atarid asupra ta hotărâre de moarte a dat;

Bucură-te, că în apa Buzăului a hotărât să fii înecat;

Bucură-te, că auzind de această poruncă pe Dumnezeu ai lăudat;

Bucură-te, că pătimirile vremii de acum le-ai trecut cu vederea;

Bucură-te, că aşteptarea veşnicilor bucurii ţi-au fost ţie mângâierea;

Bucură-te, că ai fost dus cu chinuri spre înecare;

Bucură-te, că pe Dumnezeu Îl lăudai fără încetare;

Bucură-te, că ajungând la apa Buzăului, un lemn greu, tiranii de grumazul tău au legat;

Bucură-te, că aruncându-te în adâncul râului, te-au înecat;

Bucură-te, nebiruit ostaş şi neînfricat;

Bucură-te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 5-lea:

Sfârşindu-ţi alergarea ta către cer, Sava preafericite, la vârsta de treizeci şi opt de ani, şi ducându-te să iei plata ostenelilor tale de la Stăpânul Hristos, ai cântat împreună cu îngerii Lui: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Scos-au din apă, ucigaşii, sfântul tău trup şi l-au aruncat fiarelor spre mâncare; dar creştinii luându-l, în taină l-au trimis bine credinciosului voievod Saranis Minos, care primindu-l cu mare bucurie, lui Dumnezeu a mulţumit cu laudă, către tine zicând:

Bucură-te, comoară duhovnicească care la noi ai venit;

Bucură-te, stâlp al dreptei credinţe, fiind tu nebiruit;

Bucură-te, că pe neamul cel barbar al goţilor l-ai părăsit;

Bucură-te, crinule prea frumos care din spini ai odrăslit;

Bucură-te, că în a ta inimă pe Hristos ai odihnit;

Bucură-te, că până la moarte pe El L-ai mărturisit;

Bucură-te, cetăţean al Cerescului Împărat;

Bucură-te, stâlp al adevărului cel adevărat;

Bucură-te, că şi părţile Buzăului le-ai luminat;

Bucură-te, că pe pământul Daciei romane ai pătimit;

Bucură-te, că aici pe Hristos cu mare îndrăzneală L-ai mărturisit;

Bucură-te, al Goţiei soare luminos;

Bucură-te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 6-lea:

La stăruinţa credinciosului guvernator al Sciţiei Minor, Junius Saranus, sfintele tale moaşte, Sava, trimise au fost la Tomis, unde fericitul episcop Bretanion cu tot poporul, cu bucurie mare le-au primit, şi mulţumind lui Dumnezeu au cântat: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Auzit-a Sfântul Vasile cel Mare de prigoana cea cumplită ce făcuse Atanorie, regele goţilor, asupra creştinilor şi a trimis epistolă Sfântului Bretanion, episcopul de la Tomis, să trimită sfintele tale moaşte în Capadochia; pe care cu mare evlavie primindu-le, împreună cu tot poporul, cu mare cinste te-au lăudat aşa:

Bucură-te, al Goţiei luminătorule;

Bucură-te, al Tomisului mângâietorule;

Bucură-te, că din Goţia la noi ai venit;

Bucură-te, căci Capadochia cu mare evlavie şi bucurie te-a primit;

Bucură-te, că odată cu epistola Sfântului Bretanion în Capadochia ai sosit;

Bucură-te, că Marele Vasile ca pe o comoară te-a primit;

Bucură-te, că pentru sosirea ta în Capadochia pe Dumnezeu a lăudat şi către tine a zis:

Bucură-te, luceafărul ortodoxiei cel prea luminat;

Bucură-te, că pe poporul Capadochiei cu sosirea ta l-ai mângâiat;

Bucură-te, al Capadochiei soare luminos;

Bucură-te, că sosirea sfintelor tale moaşte acolo multora au fost de folos;

Bucură-te, Sava Mucenice, alesule osatş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 7-lea:

Marele Ierarh Vasile, răspunzând la scrisoarea episcopului Bretanion al Tomisului, cu mare admiraţie lăuda pe atletul lui Hristos, Sava, şi cu mare stăruinţă îndemna pe poporul său să slăvească pe Dumnezeu, pentru sosirea lui acolo, şi să cânte: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

În scrisoarea sa, Sfântul Vasile cel Mare, îşi arăta preţuirea faţă de rezistenţele atletice ale martirilor din Dacia şi cu deosebită evlavie aminteşte de atletul lui Hristos, Sava, zicând:

Bucură-te, Sava, atletul lui Hristos cel nebiruit;

Bucură-te, ostaşule al adevărului cel neînfricat;

Bucură-te, că din tinereţe credinţa cea dreaptă ai primit;

Bucură-te, că înaintea oamenilor pe Hristos ai mărturisit;

Bucură-te, că de prigoana lui Atanorie nu te-ai spăimântat;

Bucură-te, că în dreapta credinţă ai rămas nemişcat;

Bucură-te, căci sosirea sfintelor tale moaşte în Capadochia pe creştinii de acolo foarte i-a bucurat;

Bucură-te, al Capadochiei sfeşnic prea luminos;

Bucură-te, că sfintele tale moaşte multora au fost de folos;

Bucură-te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 8-lea:

În a doua sa epistolă, Marele Vasile, îndeamnă pe toţi creştinii din Dacia să facă rugăciune către Atotputernicul Dumnezeu ca să readucă pacea peste Bisericile Sale şi cu toţii să preamărească îndurarea lui Dumnezeu cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

În a treia sa epistolă care a trimis-o în Dacia Pontică, Marele Vasile, îşi arată marea sa mulţumire pentru primirea sfintelor tale moaşte, mucenice al lui Hristos, şi împreună cu toţi creştinii de acolo te laudă zicând:

Bucură-te, ostaşule al dreptei credinţe din ţinuturile strămoşeşti;

Bucură-te, luptătorule împotriva credinţei celei păgâne;

Bucură-te, că inima ta cu dragostea lui Hristos s-a aprins;

Bucură-te, căci cu darul Lui întunericul păgânătăţii l-ai învins;

Bucură-te, căci în inima ta adevărul credinţei ai primit;

Bucură-te, căci cu mare îndrăzneală adevărul la arătare ai mărturisit;

Bucură-te, adevărat cetăţean al împărăţiei celei de sus;

Bucură-te, că sufletul tău pentru Hristos ţi-ai pus;

Bucură-te, că trupul, lumea şi pe diavol ai biruit;

Bucură-te, că în dreapta mărturisire ai rămas neclintit;

Bucură-te, că ai trecut cu vederea cele de jos;

Bucură-te, că prin mărturisirea adevărului, multora ai fost de folos;

Bucură-te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 9-lea:

Toţi credincioşii din ţara noastră se cuvine a mulţumi Prea Puternicului Dumnezeu, Care a binevoit ca din ţinuturile noastre strămoşeşti să aleagă pe ostaşul Său, Sava, care în cer se roagă pentru Biserica şi neamul nostru românesc, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Sfântul episcop Bretanion al Tomisului a trimis o epistolă, odată cu sfintele tale moaşte, Mucenice Sava, făcând o mare bucurie Marelui Ierarh Vasile şi tuturor bine credincioşilor din Capadochia, care cu mare evlavie şi credinţă te-au lăudat aşa zicând:

Bucură-te, Sava care cu sângele tău ai sfinţit apa Buzăului;

Bucură-te, că şi în părţile Tomisului ai strălucit;

Bucură-te, comoară duhovnicească din Goţia, nouă trimisă;

Bucură-te, că şi în Capadochia eşti lumină aprinsă;

Bucură-te, mângâiere duhovnicească din a noastră ţară;

Bucură-te, trimisule al Ortodoxiei de peste hotare;

Bucură-te, că persecuţia cea aprinsă împotriva creştinilor pe tine nu te-a spăimântat;

Bucură-te, că persecuţia lui Atanorie foarte, o, ai mustrat;

Bucură-te, căci prin prigoane şi suferinţe ai strălucit;

Bucură-te, că adevărul înaintea tiranilor ai mărturisit;

Bucură-te, căci pentru mărturisirea lui Hristos cu mare dragoste ai fost aprins;

Bucură-te, sfeşnic al Bisericii ce eşti prea luminos;

Bucură-te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 10-lea:

Ochiul cel neadormit şi a toate văzător privind în a ta inimă, preafericite Sava, şi văzând dragostea ta cea neclintită către mărturisirea adevărului, ţi-au dat ţie răbdare până la sfârşit spre a cânta lui Dumnezeu în veacul cel viitor lauda: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

După mărturia Marelui Apostol Pavel, toate cele ale veacului de acum le-ai socotit gunoi şi preţul cel mare ai pus pe mântuirea sufletului tău celui nemuritor. De aceea şi poporul cel drept credincios al Bisericii lui Hristos te laudă aşa:

Bucură-te, minte clar văzătoare;

Bucură-te, inimă de Dumnezeu iubitoare;

Bucură-te, că slava veacului de acum, o, ai trecut cu vederea;

Bucură-te, că aşteptarea veşnicilor bucurii ţi-au fost ţie mângâierea;

Bucură-te, că petrecerea ta pe pământ, în cer a fost;

Bucură-te, pom al raiului prea frumos;

Bucură-te, crin prea frumos din spini răsărit;

Bucură-te, trandafir al raiului pururea înflorit;

Bucură-te, omule pământesc cu minte de Dumnezeu văzătoare;

Bucură-te, albina lui Hristos cea mult lucrătoare;

Bucură-te, vulturul dreptei credinţe cel înalt zburător;

Bucură-te, tu cel ce eşti aprins cu dumnezeiescul dor;

Bucură-te, floarea raiului cu bun miros;

Bucură-te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 11-lea:

Ai alergat ca cerbul spre izvoarele apelor până ce ai ajuns la izvorul vieţii, Hristos, din care ţi-ai potolit setea cea duhovnicească, Sava prea fericite. Şi acum pururea îndulcindu-te de slava Lui împreună cu îngerii în veci cânţi: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Dusu-te-au pe tine ostaşii lui Atarid spre a te îneca în apa Buzăului, iar tu, preafericite, ai zis către dânşii: „Acum văd dincolo de râu pe Cel care trebuie să-mi primească sufletul meu”. De aceea, noi nevrednicii, te rugăm, acolo unde ai fost dus de Mântuitorul Iisus Hristos, adu-ţi aminte şi de noi care te lăudăm aşa:

Bucură-te, rod al grădinei celei de sus;

Bucură-te, că acolo prin multe pătimiri şi suferinţe ai ajuns;

Bucură-te, al raiului moştenitor;

Bucură-te, că acum s-a împlinit dumnezeiescul tău dor;

Bucură-te, că de Dumnezeu ai flămânzit şi însetat;

Bucură-te, că acum cu apa Vieţii te-ai adăpat;

Bucură-te, că acolo cu îngerii proslăveşti pe Dumnezeu;

Bucură-te, căci cu patriarhii, cu apostolii şi cu mucenicii te veseleşti;

Bucură-te, căci cu sete duhovnicească spre cer ai alergat;

Bucură-te, căci acum roua Duhului Sfânt pe tine te-a rourat;

Bucură-te, crin al raiului prea frumos;

Bucură-te, smirnă duhovnicească cu bun miros;

Bucură-te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 12-lea:

Ai aşteptat cu mare bucurie fericite Sava, despărţirea de trupul tău; iar în inimă o singură dorire aveai, ca până la sfârşit, chinurile a le răbda şi cu Hristos duhovniceşte a te împreuna spre a-I cânta Lui în veci: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Ai fost afundat în apa Buzăului, preafericite Sava, cu un lemn greu legat de grumazul tău, închipuind prin aceasta taina Crucii şi a Botezului, semnele mântuirii neamului omenesc din robia diavolului. De aceea, noi nevrednicii, cu credinţă şi cu evlavie te cinstim aşa:

Bucură-te, următorule al Crucii lui Hristos;

Bucură-te, că prin a ta pătimire multora ai fost de folos;

Bucură-te, căci cu pilda suferinţei tale pe mulţi ai folosit;

Bucură-te, că până la moarte tu pe Hristos ai iubit;

Bucură-te, că din părţile Buzăului ca o lumină ai strălucit;

Bucură-te, că ţara noastră cu pătimirea ta, o, ai sfinţit;

Bucură-te, albina lui Hristos cea de miere aducătoare;

Bucură-te, a ţării noastre veşnică floare;

Bucură-te, că acum înaintea Domnului locuieşti;

Bucură-te, că pentru binele ţării noastre pururea mijloceşti;

Bucură-te, stâlpare duhovnicească din tulpina lui Hristos;

Bucură-te, comoară duhovnicească de mult folos;

Bucură-te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, preafericite, Mucenice al lui Hristos Sava, care pe pământul ţării noastre până la moarte ai suferit, roagă-te către Prea Bunul Dumnezeu pentru toţi bine credincioşii din această ţară, ca să le dea Dumnezeu tuturor pace, sănătate şi mântuire sufletelor, spre a cânta împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice din nou

Icosul 1:

Îngerească viaţă din tinereţe ai petrecut, fericite Sava, cu cuvântul şi cu fapta părţile Buzăului le-ai luminat şi slujirea la idoli, o, ai surpat. Pentru care, noi nevrednicii, cu laude te cinstim aşa:

Bucură-te, al Goţiei far luminos;

Bucură-te, nebiruit ostaş al lui Iisus Hristos;

Bucură-te, că viaţă creştinească cu desăvârşire ai trăit;

Bucură-te, că între păgânii goţi ca o stea ai strălucit;

Bucură-te, că prin cuvânt şi prin trăire pe ei i-ai luminat;

Bucură-te, căci cu pilda vieţii pe ei i-ai învăţat;

Bucură-te, căci cu ochii minţii tale pururea spre Dumnezeu priveai;

Bucură-te, că de la El plata ostenelilor tale aşteptai;

Bucură-te, că slujirea de idoli foarte, o, ai urât;

Bucură-te, că adevărata credinţă foarte, o, ai iubit;

Bucură-te, că prin cuvântul adevărului pe mulţi la adevărata credinţă i-ai adus;

Bucură-te, căci cu a ta trăire multora ai fost de folos;

Bucură-te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Condacul 1:

Apărătorului credinţei drept măritoare în Hristos şi marelui purtător de chinuri, care în epoca străveche pe pământul nostru a strălucit, veniţi toţi iubitorii de mucenici să-l lăudăm şi cu evlavie să-i cântăm: Bucură-te, Sava Mucenice, alesule ostaş al lui Iisus Hristos!

Rugăciune:

Sfinte Mucenice al lui Hristos, preafericite Sava, care mărgăritarul dreptei credinţe în a ta inimă l-ai purtat şi cu multă sete duhovnicească în calea poruncilor lui Dumnezeu ai alergat şi prin pătimiri şi suferinţe până la moarte, viaţa ta pentru Hristos nu ai cruţat-o, ajungând cu darul Lui la odihna veşnicelor bucurii; adu-ţi aminte acolo şi de noi, cei ce cinstim cu mare evlavie sfintele tale pătimiri şi prin tine, prietenul cel iubit al Mântuitorului, îndrăznim a cere milă şi iertare de la Dumnezeu în acest veac trecător, în care suntem înconjuraţi de primejdii, de ispite şi de necazuri de la lume, de la trup şi de la diavol, care pururea ne împresoară. Roagă-te, Sfinte Sava, pentru noi cei păcătoşi şi nevrednici care cerem milă şi îndurare de la Dumnezeu, prin sfintele tale rugăciuni, ca să ajungem şi noi, cei înviforaţi cu scârbe şi cu încercări, la limanul cel pururea fericit al mântuirii sufletelor noastre şi să slăvim pururea cu tine pe Dumnezeul nostru Cel Prea Bun, Prea Îndurat şi închinat în Sfânta Treime, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

12 aprilie

Acatistul Sfântului Sava de la Buzău

Se face începutul obisnuit: Binecuvântat este Dumnezeul nostru...

Strana: Împărate ceresc..., Sfinte Dumnezeule... (de 3 ori), PreaSfântă Treime..., Tatăl nostru..., Că a Ta este împărăţia..., Doamne miluieşte (de 12 ori), Slavă..., şi acum...

Veniti să ne închinăm (de 3 ori)

Psalmul 142: Doamne, auzi Rugăciunea mea...

Psalmul 50: Miluieşte-mă, Dumnezeule...

Condacul 1:

Sfinte Mucenice al lui Hristos, care din pruncie ai slăvit pe Dumnezeu prin a ta viaţă îngerească, trăită pe pământul ţării noastre, cu credinţă şi cu dragoste îţi cântăm aşa: Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!

Icosul 1:

Îngerească viaţă din copilărie ai trăit, Sfinte Mucenice Sava, căci, prin cuvânt, cu fapte bune şi prin cântare Sfântă, meleagurile Buzăului le-ai luminat în duhul Evangheliei lui Hristos şi pe stramoşii noştri la dreapta credinţă i-ai îndemnat, pentru care îţi cântăm, zicând:

Bucură-te, căci cu îngerii vieţuieşti, acum, în ceruri;

Bucură-te, că de acolo neîncetat te rogi pentru noi;

Bucură-te, că ale tale sfinte Rugăciuni sunt bineprimite;

Bucură-te, grabnic ajutător în nevoi şi necazuri;

Bucură-te, că te-ai făcut pe tine pildă vie de slujire lui Hristos;

Bucură-te, că la Dumnezeu ai cugetat ziua şi noaptea;

Bucură-te, că ale tale tinereţi lui Iisus le-ai închinat;

Bucură-te, căci cu glasul Tău cel dulce în biserică ai cântat;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!

Condacul al 2-lea:

Cu nespusă dragoste şi evlavie creştină, L-ai slujit pe Dumnezeu în Biserică, prin Rugăciune şi post, asemănându-te prin aceasta cu îngerii din ceruri, unde neîncetat cânţi împreună cu ei lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Asemenea unei făclii ce arde, te-ai aprins, o, Sfinte Mucenice Sava, de focul dragostei lui Dumnezeu, punându-ţi viata în primejdie, prin apărarea dreptei credinţe creştine de păgânii care slujeau cele neînsufleţite, şi ai îndemnat pe toţi credincioşii Bisericii să se îndepărteze de mâncărurile cele jertfite idolilor; pentru aceasta, noi, cu bucurie, îţi cântăm aşa:

Bucură-te, că lumina lui Hristos în tine a strălucit;

Bucură-te, că învăţăturile tale, Sfinte, pe mulţi i-au luminat;

Bucură-te, că nu ţi-ai crutat ale tale tinereţi, pentru Hristos;

Bucură-te, că te-ai împotrivit până la moarte păgânilor;

Bucură-te, că ai arătat la toţi neputinţa şi zădărnicia idolilor;

Bucură-te, că de mic ai iubit calea Bisericii, prin care dobândim mântuire;

Bucură-te, că te-ai făcut pe tine străjer al Ortodoxiei;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!

Condacul al 3-lea:

Sfântul Vasile cel Mare, printr-o scrisoare către guvernatorul Scitiei Minor, a cerut să i se trimită, în graba, moaştele Sfântului Mucenic Sava de la Buzău, pe care să le aşeze la loc de cinste în Biserica din Capadocia, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Ca-ntr-o icoana Sfântă s-a zugrăvit viaţa ta cea duhovnicească în acea scrisoare a Bisericii din Gotia către Biserica din Capadocia, care a primit ale tale moaşte făcătoare de minuni, pentru care-ţi cântăm aşa:

Bucură-te, că de numele Tău se leagă vechimea creştinismului pe meleagurile buzoiene;

Bucură-te, că în ţinutul Buzăului ai vieţuit ca un monah;

Bucură-te, că ai fost apărător al dogmelor creştine în fata păgânilor;

Bucură-te, că te-ai arătat pe tine foarte silitor spre orice lucru bun;

Bucură-te, că ai trăit drept în credinţă până la moarte;

Bucură-te, că în feciorie şi în ascultare de Biserica ai vieţuit;

Bucură-te, că în biserică ai cântat neîncetat lui Dumnezeu;

Bucură-te, că pe mulţi i-ai întărit în duhul Evangheliei lui Hristos;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!

Condacul al 4-lea:

Mulţimea prigoanelor şi răutatea păgânilor din Gotia nu te-au îndepărtat pe tine, Sfinte Mucenice Sava, de la dreapta credinţă a Bisericii, pentru care, împreună cu tine, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Nevoind să mănânci din jertfele idolilor, Sfinte Mucenice Sava, ai fost supus la grele şi mari chinuri, pe care, însă, le-ai biruit cu dragostea fierbinte faţă de Hristos, pentru care-ţi cântăm aşa:

Bucură-te, că mai presus de toate L-ai iubit pe Dumnezeu

Bucură-te, că sufletul Tău l-ai încredinţat Mântuitorului Hristos;

Bucură-te, că nu te-ai înfricoşat de cei ce ucid trupul;

Bucură-te, că Atanaric al goţilor n-a putut să te îndepărteze de Biserică;

Bucură-te, căci cu bărbăţie ai răbdat crucea suferinţelor;

Bucură-te, că pentru credinţă ai fost scos afară din satul Tău;

Bucură-te, că prin toate persecuţiile îndurate şi mai mult te-ai întărit în credinţă;

Bucură-te, că în apa Buzăului ai primit cununa muceniciei;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!

Condacul al 5-lea:

În Săptămâna Luminată a Sfintelor Paşti, Sfinte Mucenice Sava, ai fost chinuit împreună cu duhovnicul Tău, preotul Sansala, iar tâlharii cei nelegiuiţi v-au prigonit amarnic, pe voi, care v-aţi închinat şi aţi cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Fiind prigoane impotriva creştinilor, tu, Sfinte Mucenice Sava, ai îndrăznit să prăznuieşti, cu bucurie, în biserica satului Tău, Sfintele Paşti, împreună cu preotul Sansala, unde ai fost găsit de Atharid, prigonitorul care v-a dus prin locuri pustiite de focul migratorilor, bătându-vă pe voi cu nuiele şi bice, fără de milă, pătimind mult pentru credinţa în Hristos. Pentru aceasta, şi noi îţi cântăm:

Bucură-te, căci cu bucurie mare ai pătimit multe pentru dreapta credinţă;

Bucură-te, că nu te-ai lepădat de Taina Sfântului Botez;

Bucură-te, că Învierea lui Hristos ţi-a dat tărie în credinţa cea dreaptă;

Bucură-te, că în Săptămâna Luminată a Sfintelor Paşti ai fost martirizat;

Bucură-te, că şi acum, în ceruri, proslăveşti Învierea Mântuitorului Iisus Hristos;

Bucură-te, că la necazuri şi prigoane te întăreai, preamărind pe Dumnezeu;

Bucură-te, că până în clipa morţii ai cântat: Hristos a înviat;

Bucură-te, că apele Buzăului ţi-au spălat ale tale răni însângerate;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!

Condacul al 6-lea:

Moaştele tale, Sfinte Mucenice Sava, au fost mutate de la Buzău pe malul Marii Negre, în cetatea Tomisului, prin staruinţa preastrălucitului guvernator al Scitiei Minor, Iunius Soranus, care, împreună cu fericitul episcop Bretanion şi cu mult popor, le-a primit cu mare cinste şi cu bucurie, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Afland Sfântul Vasile cel Mare de ale tale moaşte, Sfinte Mucenice Sava, a trimis o scrisoare Sfântului Bretanion, episcopul de Tomis, prin care-l ruga stăruitor să le trimită în Capadocia. Pe care cu multă evlavie primindu-le, te-a preamarit, zicând aşa:

Bucură-te, că pe meleagurile Buzăului ai vieţuit;

Bucură-te, că prin viaţă curată şi smerenie ai ajuns în rândul Sfinţilor;

Bucură-te, că te-ai luptat ca un viteaz ostaş împotriva ispitelor şi păcatelor;

Bucură-te, că te-ai învrednicit de mari daruri de la Dumnezeu;

Bucură-te, că pentru mulţi ai fost o pildă vie de credinţă;

Bucură-te, că pe cei din Tomis i-ai mângâiat prin ale tale sfinte moaşte;

Bucură-te, că pe mulţi i-ai întors la dreapta credinţă;

Bucură-te, că şi celor din Capadocia mare bucurie le-ai adus cu moaştele tale sfinte;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!

Condacul al 7-lea:

Deodată cu moaştele Sfântului Sava, episcopul Bretanion a trimis o epistolă Sfântului Vasile cel Mare, în care-şi arată cinstirea sa faţă de Sfântul Sava, atletul lui Hristos, şi îndemnă pe toţi ca, fără încetare, sa cânte lui Dumnezeu, Care este minunat întru Sfinţii Săi: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Marele Ierarh Vasile al Capadociei, răspunzând la scrisoarea Sfântului Bretanion, şi-a arătat marea sa mulţumire pentru primirea sfintelor moaşte, lăudând pe Sfântul Sava în cântări de cinstire:

Bucură-te, Sava Mucenice, ales, ostaş al Mântuitorului;

Bucură-te, că din tinereţe ai urmat calea Evangheliei lui Hristos;

Bucură-te, că tuturor L-ai vestit pe Mântuitorul Iisus Hristos;

Bucură-te, că cele mai mari prigoane nu te-au putut despărţi de dragostea lui Hristos;

Bucură-te, că te-ai arătat pe tine împlinitor al poruncilor lui Hristos;

Bucură-te, că ai primit cununa de mucenic de la Mântuitorul Hristos;

Bucură-te, stâlpare duhovnicească din tulpina lui Hristos;

Bucură-te, că pe unde ai mers ai vestit Evanghelia lui Hristos;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe.

Condacul al 8-lea:

În cea de-a doua scrisoare, Sfântul Vasile cel Mare îndemna părinteşte pe toţi creştinii din Dacia romană să facă Rugăciuni către Milostivul Dumnezeu, să reverse pacea Sa în lume, şi cu toţii să cânte neîncetat Ziditorului: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Scrierile Sfântului Vasile cel Mare fac pomenire despre credinţa creştinilor din Dacia si, mai ales, de mucenicia Sfântului Sava, pe care-l laudă, zicând aşa:

Bucură-te, luptătorule împotriva idolatriei şi a eresurilor;

Bucură-te, că inima ta, cu dragostea lui Hristos, s-a aprins;

Bucură-te, că L-ai mărturisit cu putere pe Hristos, în tot locul;

Bucură-te, că pe mulţi goţi i-ai încreştinat;

Bucură-te, că invăţăturile lui Arie ereticul le-ai defăimat;

Bucură-te, că în dreapta credinţă ai rămas neclintit până la moarte;

Bucură-te, că prin credinţa ta fierbinte multora ai fost folositor;

Bucură-te, că şi din pământul României mulţi Sfinţi s-au ridicat la Dumnezeu;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!

Condacul AL 9-lea:

Să aducem slavă şi multumire Bunului Dumnezeu, Care a binevoit ca, din ţinuturile noastre străromâne, să aleagă pe Sfântul Sava de la Buzău, care, în cer, se roagă neîncetat pentru Biserică şi neamul nostru, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ca într-un policandru aprins, strălucesc chipurile Sfinţilor romani înaintea tronului lui Dumnezeu şi ca un luceafăr luminează Sfântul Sava în inimile noastre, ale celor ce-i cântăm:

Bucură-te, sfeşnic al Bisericii prea luminos;

Bucură-te, căci pentru mărturisirea lui Hristos cu mare dragoste ai fost aprins;

Bucură-te, că pe mulţi i-ai luminat cu adevărul credinţei;

Bucură-te, că te-ai aprins de dumnezeiescul dor de Dumnezeu;

Bucură-te, smirnă duhovnicească cu bună mireasmă;

Bucură-te, că pentru binele ţării noastre te rogi neîncetat;

Bucură-te, a ţării noastre veşnică floare Sfântă;

Bucură-te, că mijloceşti înaintea Mântuitorului Hristos pentru neamul nostru;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!

Condacul al 10-lea:

Sfârşit-ai alergarea ta către cer, Sava prea fericite, la vârsta de treizeci şi opt de ani, în douăsprezece zile ale lunii aprilie, anul 372, ducându-te să iei plata ostenelilor tale de la Stăpânul Hristos, şi să-I cânţi împreună cu îngerii: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Viaţa ta a fost ca un rug aprins de focul dragostei lui Hristos, pe Care L-ai preamărit prin ale tale fapte bune şi prin cântare bisericească; pentru aceea, şi noi te lăudam, zicând aşa:

Bucură-te, că până la moarte pe Hristos L-ai preamărit;

Bucură-te, că din copilărie ai primit credinţa cea adevărată;

Bucură-te, că inima ta de dragostea lui Hristos s-a aprins;

Bucură-te, căci, cu sufletul Tău, în Dumnezeu ai crescut;

Bucură-te, că pentru Hristos ai lepădat toată grija cea lumească;

Bucură-te, că pe Dumnezeu neîncetat L-ai preaslăvit;

Bucură-te, că pururi ai avut aprinsă în tine candela Rugăciunii;

Bucură-te, căci glasul Evangheliei lui Hristos ai ascultat;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!

Condacul al 11-lea:

În biserică, slujind ca dascăl, pe creştini i-ai învăţat să se ferească de mâncărurile jertfite idolilor, să se lepede de păcate şi să se păzească de orice lucru păgânesc, pentru a fi bineplacuţi lui Dumnezeu, Căruia I se cuvine cântarea îngerească: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Cu mare dar dumnezeiesc ai fost învrednicit de Dumnezeu, Sfinte Mucenice Sava: să-I cânţi neîncetat în Biserica slavei Sale, îndemnându-ne şi pe noi să-ţi urmăm pilda vieţii tale sfinte, pentru care îţi aducem aceste cântări:

Bucură-te, că ai fost alăută a Duhului Sfânt;

Bucură-te, chimval bine răsunător al dreptei credinţe;

Bucură-te, că prin Sfânta cântare ai propovăduit pe Dumnezeu;

Bucură-te, că prin aceasta ai devenit un fierbinte slujitor al lui Hristos;

Bucură-te, că pe toţi creştinii i-ai îndemnat să cânte în biserică;

Bucură-te, că prin dulcea ta glăsuire pe mulţi i-ai apropiat de Dumnezeu;

Bucură-te, că şi pe noi ne-ai învăţat a iubi Evanghelia lui Hristos;

Bucură-te, cel ce cânţi mereu, cu îngerii, cereasca Liturghie;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!

Condacul al 12-lea:

Ziua şi noaptea ai lăudat neîncetat pe Dumnezeu, în psalmi şi în cântări sfinte, cugetând la cele veşnice, îndemnând pe toţi să cânte lui Dumnezeu în biserică: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Petrecându-ţi viaţa în slujba Bisericii lui Hristos, alături de preotul Sansala, ai învăţat pe toţi să se lase de toată grija cea lumească şi să cugete, mai degrabă, la cele cereşti, pentru care-ţi aducem aceste cântări duhovniceşti:

Bucură-te, căci, cu multă smerenie, lui Dumnezeu te-ai rugat;

Bucură-te, că pe Maica Domnului pururi, o, ai lăudat;

Bucură-te, că prin fierbinte Rugăciune ai biruit ispitele acestei vieţi;

Bucură-te, că, prin cuvântul adevărului, pe mulţi la adevărata credinţă i-ai întors;

Bucură-te, că inima ta de dragostea lui Hristos s-a aprins;

Bucură-te, trimisule al credinţei străbune în alte ţinuturi;

Bucură-te, mult rugătorule pentru binele poporului nostru;

Bucură-te, Sfinte Mucenice Sava, apărător al dreptei credinţe!

Condacul al 13-lea:

O, Prea Sfinte Mucenice Sava, care ai vieţuit pe pământul străbunilor noştri până la moarte, roagă-te către Mântuitorul Hristos pentru toţi binecredincioşii din ţara noastră, să le dea tuturor pace, sănătate, mântuire, ca, împreună cu tine, să cânte lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)

Rugăciune către Sfântul Mucenic Sava

Sfinte Mucenice Sava, alesule al lui Hristos, care din tinereţe ai urmat calea Bisericii, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, păcătoşii, care cinstim cu multă evlavie ale tale nevoinţe şi pătimiri pentru dreapta credinţă. Adu-ţi aminte de toţi binecredincioşii ţării noastre, ca şi noi să dobândim mila şi har înaintea lui Dumnezeu. Fii rugătorul nostru fierbinte înaintea Dreptului Judecător, în ziua cea mare a dreptăţii lui Dumnezeu, care va să vină. Ajută-ne, Sfinte Mucenice Sava, să ne îngrijim de mântuirea sufletelor noastre, să iubim cele cereşti şi să cugetăm mereu la cele veşnice, pentru ca şi noi să ne învrednicim a moşteni Împărăţia cea cerească, împreună cu toţi Sfinţii. Amin!

14 Aprilie

Acatistul Sfântului Pahomie de la Gledin

Condacul 1:

Pe iubitorul de nevoinţe sihăstreşti şi ierarhul preaînţelept al Bisericii lui Hristos, pe Pahomie, floarea cea minunată a pământului Gledinului, să-l lăudăm după vrednicie, ca pe cel ce s-a învrednicit, prin harul lui Dumnezeu, a dobândi lucrarea rugăciunii celei curate şi a biruit uneltirile vrăjmaşilor. Pentru aceasta, într-un glas, cu bucurie să-i cântăm: Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Icosul 1:

Din pruncie ţi-ai împodobit viaţa cu virtuţile creştineşti; căci minunaţii tăi părinţi din Gledinul Bistriţei ţi-au sădit în suflet credinţa cea de viaţă dătătoare şi iubirea de Hristos, care te-au ajutat să-ţi aduci tinereţea ta prinos de bună mireasmă lui Dumnezeu. Pentru aceasta, vrednicule de laudă, Pahomie, îţi aducem cântarea aceasta:

Bucură-te, odraslă minunată a plaiurilor transilvane;

Bucură-te, că te-ai născut din părinţi binecredincioşi;

Bucură-te, că ai crescut sub adumbrirea Duhului Sfânt;

Bucură-te, că ai primit la botez numele Sfântului Apostol Petru;

Bucură-te, că din tinereţile tale te-ai aplecat spre nevoinţă;

Bucură-te, cel ce ai crescut în dreapta credinţă;

Bucură-te, că sufletul ţi-ai hrănit cu învăţăturile lui Hristos;

Bucură-te, că niciodată nu te-ai depărtat de dragostea Lui;

Bucură-te, că te-ai adăpat din izvoarele Duhului Sfânt;

Bucură-te, că de plăcerile lumeşti nu ţi-ai lipit sufletul;

Bucură-te, că viaţă plăcută lui Dumnezeu ai râvnit-o;

Bucură-te, că din tinereţe te-ai arătat apărător al dreptei credinţe;

Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 2-lea:

Ascultând cuvântul Mântuitorului, care zice: "Cel ce voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie", îndată ai părăsit locurile natale ale Gledinului şi ai plecat în lavra Neamţului, unde ţi-ai închinat viaţa slujirii lui Dumnezeu, potrivit rânduielilor părinteşti, cântând neîncetat: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Dacă ai intrat în obştea fraţilor şi părinţilor din lavra Neamţului, ai căutat, ca un doritor de cele dumnezeieşti, să urmezi pravila Bisericii şi să te înduhovniceşti din viaţa călugărilor îmbunătăţiţi, dând slavă lui Dumnezeu pentru că ţi-a îndreptat paşii spre tot lucrul cel bun. Pentru aceasta, minunându-ne de râvna ta, Părinte, cu bucurie îţi cântăm:

Bucură-te, vistierie în care se aduna roadele Duhului Sfânt;

Bucură-te, că ai luat crucea şi I-ai urmat lui Hristos;

Bucură-te, tânăr înţelept lucrător al virtuţilor;

Bucură-te, suflet plin de mireasma Duhului;

Bucură-te, iconom al tainelor dumnezeieşti;

Bucură-te, floare a Gledinului răsădită în pământul Moldovei;

Bucură-te, purtătorul suferinţelor celor din Ardeal;

Bucură-te, râvnitor pentru casa Domnului;

Bucură-te, smerit ascultător faţa de mai-marii mănăstirii;

Bucură-te, împlinitor al sfaturilor părinţilor îmbunătăţiţi;

Bucură-te, că prin ascultare desăvârşită ai dobândit smerita cugetare;

Bucură-te, lucrător iscusit în via Domnului;

Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 3-lea:

Văzând stareţul Ioan al Neamţului râvna ta pentru cele duhovniceşti, te-a împodobit cu schima călugăriei, pe care ai primit-o ca din mâna lui Hristos, iar după această chemare îngerească, mânat de dorirea bunătăţilor celor veşnice, te-ai angajat mai cu râvnă la lucrarea faptelor bune, cântand: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Întărit fiind de puterea Duhului Sfânt dăruit la primirea chipului celui îngeresc în Lavra Neamţului, cu osârdie ai împlinit, sfinte părinte, poruncile Evangheliei şi ai urmat calea sfinţilor cuvioşi, încât numele tău s-a făcut cunoscut între toţi fraţii şi părinţii mănăstirilor nemţene, pentru care îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, părinte bun, plin de mireasmă duhovnicească;

Bucură-te, suflet luminat de razele dumnezeirii;

Bucură-te, floare aleasă, udată de roua Duhului Sfânt;

Bucură-te, trandafir cu petalele în lumina necreată;

Bucură-te, că te-ai îmbrăcat cu virtuţile ca şi cu o haină;

Bucură-te, că postul şi rugăciunea ţi-au încununat viaţa;

Bucură-te, păstrător şi împlinitor al rânduielilor călugăreşti;

Bucură-te, pildă bună monahilor nevoitori;

Bucură-te, că te-ai deprins cu rugăciunea inimii;

Bucură-te, rugător fierbinte pentru neamul tău;

Bucură-te, bucuria călugărilor şi lauda ortodocşilor ardeleni;

Bucură-te, împlinitor al voii lui Dumnezeu;

Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 4-lea:

Rugându-te neîncetat la icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu din Mănăstirea Neamţ, ai dobândit de la Preadulcele ei Fiu, Hristos, putere şi har, prin care ai îndepărtat din viaţa ta ispitele şi uneltirile vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi, cântând neîncetat cântarea: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Văzând înţelepciunea şi dreapta socoteală pe care ţi-a dat-o Dumnezeu, mitropolitul Moldovei te-a chemat la treapta sfântă a preoţiei, după care ai fost numit şi egumen al Mănăstirii Neamţ, vrednicule de laudă Părinte Pahomie, iubitorule de Hristos; pentru aceasta, primeşte de la noi, cântarea:

Bucură-te, vrednice slujitor al tainelor lui Dumnezeu;

Bucură-te, vas ales al Duhului Sfânt din Biserica lui Hristos;

Bucură-te, egumen înţelept şi candelă aprinsă în lavra Neamţului;

Bucură-te, luminător al monahilor şi pildă începătorilor;

Bucură-te, luptător neînfricat împotriva nedreptăţilor;

Bucură-te, că zbuciumul veacului tău nu te-a tulburat;

Bucură-te, că jugul lui Hristos cu cinste l-ai purtat;

Bucură-te, duhovnic iscusit pentru mulţi nevoitori;

Bucură-te, povăţuitor al voievozilor neamului tău;

Bucură-te, reazem al celor osteniţi ăi ajutător al săracilor;

Bucură-te, bun chivernisitor al treburilor mănăstireşti;

Bucură-te, iubitorule de înţelepciune şi linişte duhovnicească;

Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 5-lea:

Precum cerbul care caută să se adape din izvoarele cele limpezi ale munţilor, aşa şi sufletul tău dorea să se adape din izvoarele nesecate ale liniştei sihăstreşti, Părinte Pahomie; pentru aceasta ai părăsit de bună voie ostenelile conducerii Mănăstirii Neamţ şi, cu binecuvântare, te-ai depărtat în singurătatea munţilor pentru a petrece împreună cu îngerii şi a-I cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Purtător fiind de harul Duhului Sfânt şi având pururea în fiinţa ta conştiinţa prezenţei lui Dumnezeu, nu te-ai înfricoşat nicicum de ispitele şi primejdiile pustiei, ci te-ai ridicat ca un stâlp de foc arzând, pentru dragostea lui Hristos, prin rugăciune şi cugetare la cele cereşti. Pentru aceasta, te lăudăm, zicănd:

Bucură-te, că fiinţa ţi-a fost pătrunsă de dragostea Sfintei Treimi;

Bucură-te, pustnic desăvârşit şi alăută a Duhului;

Bucură-te, cel ce ai înflorit pustia ca şi crinul;

Bucură-te, neadormit rugător plin de putere dumnezeiască;

Bucură-te, minte trează şi plină de smerita cugetare;

Bucură-te, ochi lăuntric descoperitor al tainelor dumnezeieşti;

Bucură-te, cel ce harul l-ai dobândit prin rugăciune neîncetată;

Bucură-te, cel ce toată viaţa ţi-a fost ca o Sfântă Liturghie;

Bucură-te, cel ce ai împlinit voia lui Dumnezeu;

Bucură-te, că întru tine s-a împlinit chipul lui Hristos;

Bucură-te, că Muntele Chiriacu pe care ai sihăstrit Tabor s-a arătat;

Bucură-te, că Maică Domnului ţi-a fost ocrotitoare;

Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 6-lea:

Nici asprimea iernii, nici viforul ispitelor, nici lipsurile pustiei nu te-au despărţit, minunate Părinte, de dragostea lui Hristos, Cel ce te-a iubit. Nevoinţele tale au întărit în credinţă şi răbdare pe ucenicii tăi, împreună nevoitori, Sofronie, Macarie şi Lazar, cu care îi cântai lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

După o vreme, ai dorit să părăseşti ţinuturile nemţene, pentru a te împărtăşi din experienţa duhovnicească a părinţilor aflaţi în Lavra Pecerska din Kiev. Acolo l-ai cunoscut pe Sfântul Dimitrie al Rostovului, pe care l-ai avut povăţuitor şi împreună lucrător în cele duhovniceşti. Minunându-se de râvna ta pentru dobândirea sfinţeniei vieţii, îţi aducem această pioasă cântare:

Bucură-te, cel ce ai ascultat de glasul conştiinţei tale iluminată de Hristos;

Bucură-te, următor al Părinţilor pustiei şi iubitor de sfinţi;

Bucură-te, că ai cinstit, după cuviinţă, sfintele moaşte ale Lavrei Pecerska;

Bucură-te, pelerin în ţara Ucrainei dreptmăritoare;

Bucură-te, albină care aduni miere duhovnicească din florile pustiei;

Bucură-te, ucenic următor al Sfântului Dimitrie al Rostovului;

Bucură-te, cel ce ţi-ai împodobit cunoştintele din scrierile Sfinţilor Părinţi;

Bucură-te, cunoscător şi împlinitor al Sfintelor Scripturi;

Bucură-te, cel ce ai îndurat necazuri şi primejdii;

Bucură-te, că nu i-ai uitat niciodată pe fiii neamului tău;

Bucură-te, că viaţa ta aleasă a fost pildă monahilor ucraineni;

Bucură-te, că pribegia ca pe o jertfa sfântă ai închinat-o lui Hristos;

Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 7-lea:

Împodobit cu noi învăţături şi daruri alese, ai revenit, Părinte Pahomie, din părţile Kievului în Munţii Neamţului, pentru a continua lucrarea de îndumnezeire a vieţii tale. Dar Dumnezeu, cunoscătorul inimilor, prin oamenii Săi, te-a chemat la înalta slujire a arhieriei. Drept aceea, în vremuri de restrişte, ai primit spre păstorire Episcopia Romanului, pe care ai chivernisit-o cu dreaptă socoteală şi aleasă vrednicie, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Ca arhipăstor preaales al Bisericii lui Hristos şi lucrător al rugăciunii, i-ai cercetat, Părinte Pahomie, pe păstoriţii tăi asupriţi de grijile vieţii şi de năvălirile străinilor. Cu toţii s-au folosit de smerenia, răbdarea, poveţele şi ajutorul tău, Sfinte Părinte, sporindu-şi nădejdea în mila lui Dumnezeu. Pentru aceasta, cei care, prin rugăciunile tale, s-au învrednicit de darurile lui Hristos, te-au lăudat cântând unele ca acestea:

Bucură-te, destoinic ocârmuitor al Episcopiei Romanului;

Bucură-te, ctitor al multor biserici şi schituri;

Bucură-te, înzestrător al mănăstirilor sărace;

Bucură-te, ajutător al preoţilor asupriţi;

Bucură-te, sprijinitor al văduvelor şi orfanilor;

Bucură-te, că nu i-ai uitat pe cei din ţinutul Gledinului;

Bucură-te, păstrător al sfintelor tradiţii apostolice;

Bucură-te, apărător şi mărturisitor al dreptei credinţe;

Bucură-te, păstor cărturar al poporului binecredincios;

Bucură-te, ierarh iubitor de ţară şi de neam;

Bucură-te, pildă de îndelungă răbdare şi prieten al celor obidiţi;

Bucură-te, luminat povăţuitor al mântuirii;

Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 8-lea:

Plinind toate cele de trebuinţă episcopiei încredinţate spre păstorire şi mistuit de dorul pustniciei, din lucrarea Duhului Sfânt, te-ai retras din scaunul vlădicesc al Romanului în liniştea codrilor munţilor Chiriacu, unde, împreună cu ucenicii tăi ai zidit, spre lauda Maicii Domnului, Schitul Pocrov, cântându-I lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

După mulţi ani de trudă misionară şi nevoinţă sihăstrească, încărcat de fapte bune, cu voia lui Dumnezeu, te-ai înstrăinat iarăşi de ţara natală în Lavra Pecerska, de unde Hristos, Ierarhe Pahomie, te-a mutat de la cele vremelnice la cele nepieritoare, dându-ţi cununa cea nevestejită a slavei Sale. Pentru aceasta, cu smerenie îţi cântăm:

Bucură-te, suflet încărcat de virtuţi, primit de Hristos în ceruri;

Bucură-te, cel ce ai lăsat Bisericii tale moştenire sfântă;

Bucură-te, fiu al Gledinuiui, ierarh al Romanului şi cetăţean al cerului;

Bucură-te, lauda cea de cinste a Bisericii strămoşeşti;

Bucură-te, cel pururea pomenit în tot ţinutul Ardealului;

Bucură-te, rugător fierbinte pentru neamul tău;

Bucură-te, reazem al Ortodoxiei şi candelă aprinsă în ţinutul Bistritei;

Bucură-te, ierarhe preastrălucit primit în ceata ierarhilor teologi;

Bucură-te, părinte iubitor de fii duhovniceşti şi împlinitori ai virtuţilor;

Bucură-te, slujitor la altarul Prea Sfintei Treimi;

Bucură-te, purtător al rugăciunilor noastre înaintea lui Dumnezeu;

Bucură-te, că lupta cea bună până la sfârşit ai luptat;

Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 9-lea:

În Împărăţia cerurilor intrând, Sfinte Ierarhe Pahomie, te îndulceşti de răsplata veşnicelor bunătăţi ale Stăpânului tuturor, Hristos Dumnezeu, Cel ce te-a întărit în nevoinţele pustniceşti; iar acolo, Mărite mărturisitorule şi mult nevoitorule, nu încetezi a-I mulţumi, lăudând, împreună cu îngerii, Treimea cea de o fiinţă şi nedespărţită, zicând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Deşi îngropat în pământ străin, Sfinte Pahomie, sufletul tău preamărit de Hristos veghează pururea asupra neamului românesc şi se roagă pentru sufletele noastre. Pentru aceasta, cei ce cinstim cu dragoste sfântă pomenirea sa, cerem să ne izbăvească din nevoi şi din bântuielile vrăjmaşilor, ca să-i cântăm întru bucuria inimii:

Bucură-te, Sfinte Ierarhe, rugătorule fierbinte pentru neamul românesc

Bucură-te, tatăl orfanilor şi sprijinitorul oropsiţilor;

Bucură-te, apărătorul credinţei celei adevărate;

Bucură-te, că întreg Ardealul te cinsteşte după cuviinţă;

Bucură-te, că cinul monahal te are ca model;

Bucură-te, povăţuitorul pustnicilor şi nevoitorilor;

Bucură-te, icoana ierarhilor şi a preoţilor cucernici;

Bucură-te, prieten şi casnic al lui Dumnezeu;

Bucură-te, călăuza pelerinilor şi lumina orbilor;

Bucură-te, împreună vorbitorule cu îngerii;

Bucură-te, sfeşnic de lumină aprins din lumina lui Hristos;

Bucură-te, izvorul care adapă pe cei însetaţi de Dumnezeu;

Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 10-lea:

Om al lui Dumnezeu şi credincioasă slugă, făclie duhovnicească şi stâlp al credinţei, râu nesecat al rugăciunii şi cămară preacurată a împăratului ceresc, potirul din care se revarsă peste noi roadele dragostei lui Hristos, Sfinte Ierarhe Pahomie, ajută-ne să biruim greutăţile vieţii, ca să-I putem cânta lui Hristos, împreună cu tine: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Ca pe un zid tare împotriva ispitelor te avem pe tine, Sfinte Ierarhe Pahomie; roagă-te Mântuitorului Hristos pentru neamul românesc în care se preamăreşte numele Lui Dumnezeu, în Treime lăudat: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, ca întru bucuria inimii să-ţi cântăm:

Bucură-te, că numele tău este pomenit de toţi urmaşii tăi;

Bucură-te, luminător al Ortodoxiei şi apărător al adevărului;

Bucură-te, că în Schitul Pocrov se păstrează pravila rânduită de tine;

Bucură-te, cel ce întreţii focul cel sfânt în cămările cereşti;

Bucură-te, văzătorul tainelor dumnezeieşti;

Bucură-te, cel ce vezi pururi faţa blândului Iisus;

Bucură-te, că sub acoperământul Maicii Preacurate petreci în ceruri;

Bucură-te, împreună cu sfinţii îngeri vorbitorule;

Bucură-te, cel ce ai desţelenit pământul Moldovei;

Bucură-te, cu marele Pahomie împreună locuitor în , ceruri;

Bucură-te, încununarea tuturor sfinţilor români;

Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 11-lea:

Mult îndurate Doamne şi Preamilostive, Dumnezeule, nu trece cu vederea suferinţele şi suspinele românilor ortodocşi din pământul Ardealului, ci le ajută şi-i miluieşte după marea ta iubire de oameni, pentru rugăciunile Sfântului Ierarh Pahomie, alesul Tău, care îţi cântă, împreună cu cetele îngereşti: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Tu ai fost păstorul cel bun, Sfinte Ierarhe Pahomie trimis de Dumnezeu în vremuri de grea încercare pentru poporul cel binecredincios pe care l-ai păstorit cu multă vrednicie, întru puterea Duhului Sfânt. Pentru aceasta, minunate Părinte, în semn de mulţumire şi recunoştinţă pentru toate învăţăturile şi rânduielile tale lăsate nouă moştenire, îţi cântăm:

Bucură-te, întâistătător între ierarhii Bisericii noastre;

Bucură-te, sfinte între sfinţii neamului românesc;

Bucură-te, cel ce n-ai ascuns lumina credinţei sub obroc;

Bucură-te, stea răsărită în pământul Gledinului;

Bucură-te, turn al Ortodoxiei şi stâlp al Bisericii;

Bucură-te, înţelept păstor ce ai semănat sămânţa cea bună în ţarina Ortodoxiei;

Bucură-te, mărgaritar de mult preţ aşezat în siragul ierarhilor;

Bucură-te, cel ce stai în ceata mărturisitorilor, mărind pe Dumnezeu;

Bucură-te, prieten al lui Hristos şi frate al nostru;

Bucură-te, dătător de bunătăţi cereşti credinciosilor;

Bucură-te, nădejdea sihaştrilor şi bucuria monahilor;

Bucură-te, biruitorul nedreptăţilor şi pacea celor obidiţi;

Bucură-te, sprijinitorul bătrânilor şi miluirea săracilor;

Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 12-lea:

Lumină din lumina lui Hristos aprinde în sufletul nostru, Sfinte Ierarhe Pahomie, ca să putem merge pe calea adevărului şi să biruim în luptă împotriva vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi. Întinde-ne nouă mână de ajutor şi risipeşte tulburările dintre noi, ca să nu pierim în iureşul ispitelor, ci, bucurându-ne, să-I cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Ca pe o comoară de mult preţ te are pe tine Biserica noastră dreptmăritoare, Sfinte Ierarhe Pahomie; căci viaţa ta curată şi neprihănită a fost pildă vie pustnicilor, monahilor, preoţilor şi credincioşilor, iar numele tău s-a făcut cunoscut în toată lumea ortodoxă. De aceea, aducându-ţi mulţumire pentru binefacerile pe care ni le trimiţi din ceruri de la Preamilostivul Dumnezeu, îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, rugător fierbinte pentru cei ce cinstesc cu evlavie pomenirea ta

Bucură-te, grabnic folositor celor ce aleargă la tine cu credinţă;

Bucură-te, potirul binecuvântării şi mijlocitorul harului;

Bucură-te, tămăduitorul bolilor nevindecate şi alinarea suferinţelor;

Bucură-te, luminarea pruncilor şi înţelepciunea tinerilor;

Bucură-te, risipitor al furtunilor şi aducător de roadă pământului;

Bucură-te, dătătorule de bucurie pentru cei întristaţi;

Bucură-te, purtătorul suferinţelor fraţilor ardeleni;

Bucură-te, suflet încărcat de darurile Sfântului Duh;

Bucură-te, cădelniţă care porţi focul dumnezeirii;

Bucură-te, nădejdea mântuirii noastre;

Bucură-te, sprijinul nostru în ziua Judecăţii lui Hristos;

Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Condacul al 13-lea:

O, Sfinte Ierarhe Pahomie, podoaba sihaştrilor, omul , rugăciunii, păstorul cel bun al turmei celei cuvântătoare, mărturisitorul adevărului şi lauda Ortodoxiei, cel ce ai primit de la Hristos cununa bunătăţilor celor veşnice, primeşte şi de la noi, nevrednicii şi păcătoşii, această smerită cântare şi fii mijlocitor către Înduratul Dumnezeu ca să ne izbăvească de focul cel veşnic, iertându-ne păcatele, că împreună cu tine, să-I cântăm: Aliluia! (de 3 ori).

Apoi, iarăşi se zice Icosul 1:

Din pruncie ţi-ai împodobit viaţa cu virtuţile creştineşti; căci minunaţii tăi părinţi din Gledinul Bistriţei ţi-au sădit în suflet credinţa cea de viaţă dătătoare şi iubirea de Hristos, care te-au ajutat să-ţi aduci tinereţea ta prinos de bună mireasmă lui Dumnezeu. Pentru aceasta, vrednicule de laudă, Pahomie, îţi aducem cântarea aceasta:

Bucură-te, odraslă minunată a plaiurilor transilvane;

Bucură-te, că te-ai născut din părinţi binecredincioşi;

Bucură-te, că ai crescut sub adumbrirea Duhului Sfânt;

Bucură-te, că ai primit la botez numele Sfântului Apostol Petru;

Bucură-te, că din tinereţile tale te-ai aplecat spre nevoinţă;

Bucură-te, cel ce ai crescut în dreapta credinţă;

Bucură-te, că sufletul ţi-ai hrănit cu învăţăturile lui Hristos;

Bucură-te, că niciodată nu te-ai depărtat de dragostea Lui;

Bucură-te, că te-ai adăpat din izvoarele Duhului Sfânt;

Bucură-te, că de plăcerile lumeşti nu ţi-ai lipit sufletul;

Bucură-te, că viaţă plăcută lui Dumnezeu ai râvnit-o;

Bucură-te, că din tinereţe te-ai arătat apărător al dreptei credinţe;

Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Condac 1:

Pe iubitorul de nevoinţe sihăstreşti şi ierarhul preaînţelept al Bisericii lui Hristos, pe Pahomie, floarea cea minunată a pământului Gledinului, să-l lăudăm după vrednicie, ca pe cel ce s-a învrednicit, prin harul lui Dumnezeu, a dobândi lucrarea rugăciunii celei curate şi a biruit uneltirile vrăjmaşilor. Pentru aceasta, într-un glas, cu bucurie să-i cântăm:

Bucură-te, Părinte Pahomie, ierarhe preaînţelepte!

Rugăciune:

O, Sfinte Ierarhe Pahomie, care cu darul lui Dumnezeu din tinereţile tale ai ales calea cea sfântă a desăvârşirii, iar Preabunul şi Milostivul Dumnezeu a binevoit să te cinstească pe pământ şi în cer, plecând genunchii noştri, te rugăm: auzi-ne şi pe noi, nevrednicii şi păcătoşii, care îndrăznim să venim cu toată evlavia şi smerenia către tine, ca să te rogi Preaînduratului Dumnezeu, ca şi nouă să ne ajute cu mila şi cu îndurările Sale şi, prin rugăciunile tale, să mergem pe calea cea sfântă a poruncilor Lui şi din toată inima să ne silim a lucra cele bune spre folosul sufletelor noastre. Fie ca, prin sfintele tale rugăciuni, să dobândim iertare pentru păcatele, fărădelegile şi neputinţele noastre, ca să-ţi mulţumim după vrednicie şi să ne închinăm cu inimă curată Celui ce te-a preamărit în ceruri, Dumnezeu, Cel în Treime lăudat: Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, în vecii vecilor. Amin.