acatistebune: Acatistele lunii septembrie (II)

15 septembrie

Acatistul Sfântului Mare Mucenic Nichita Gotul

Condacul 1

Înfrumuseţat fiind cu minunată numire, ai arătat-o pe aceasta adeverită în chip strălucit prin pătimire, Mare mucenice Nichita. Pentru aceasta, fiind împodobit cu diadema biruinţei, nu înceta, cu rugăciunile tale, a ocroti pe cei ce-ţi strigă: Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Icosul 1:

Îngerii cu oamenii cântare de biruinţă aduc tie neîncetat, mult-pătimitorule Nichita, ca muceniceşte nevoindu-te pe pământul românesc, ai câştigat semn veşnic de biruinţă, cu împreună-lucrarea harului, pentru care şi auzi acestea:

Bucură-te, răbdătorule de chinuri preamărit;

Bucură-te, purtătorule de cunună mult vestit;

Bucură-te, certarea necredinţei gotice;

Bucură-te, lauda Bisericii noastre apostolice;

Bucură-te, casă de Dumnezeu clădită a virtutilor creştineşti;

Bucură-te, sălaş preasfinţit de daruri muceniceşti;

Bucură-te, că înaintea ucigaşilor tirani ai stat;

Bucură-te, că în chinuri tare te-ai arătat;

Bucură-te, cel prin care înşelarea se nimiceşte;

Bucură-te, cel prin care Ziditorul se proslăveşte;

Bucură-te, sfeşnic al tăriei nestrămutate;

Bucură-te, arzător al răutăţii idolatre;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 2-lea:

Viaţă curată şi îmbunătăţită, după vrednicie ai dus, prin faptele bunei credinţe, Nichita, şi, odrăslind ca o floare cu bun miros în mijlocul necurăţiei păgânilor, ai făcut să înceteze înşelăciunea cea urât mirositoare a celor ce nu ştiau să cânte lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Cu strălucirea cea luminată a cereştii cunoştinţe luminându-ţi sufletul şi inima, ca un ostaş al lui Hristos, ai urât sfatul celor molipsiţi de păcat, precum zice David, mult pătimitorule Nichita; pentru aceasta strigăm ţie acestea:

Bucură-te, stâlpul răbdării în suferinţe;

Bucură-te, căderea relei credinţe;

Bucură-te, că ai urmat lupta mucenicilor;

Bucură-te, că ai ruşinat nebunia păgânilor;

Bucură-te, că ai lepădat cu dumnezeiesc cuget deşertăciunea lumească;

Bucură-te, cel ce ai trecut prin mucenicie către slava cerească;

Bucură-te, că mărturisirea credinţei de la Fericitul episcop Teofil ai învăţat-o;

Bucură-te, că vrăjmăşia necredincioşilor faţă de Dumnezeu, la pământ ai surpat-o;

Bucură-te, izvor al darurilor neîmpuţinat;

Bucură-te, al bărbăţiei dreptar prea adevărat;

Bucură-te, floarea cea sădită de Hristos pe pământul nostru strămoşesc;

Bucură-te, steaua care ai luminat cu strălucirea credinţei pe străbunii neamului românesc;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 3-lea:

Primind din cer putere prin Crucea lui Hristos, te-ai arătat voievod vestit, înţelepte Nichita, ca nu te-ai încrezut în cai, nici în armă pământească, nici în carul de război, ci în harul lui Dumnezeu, Căruia şi cânţi: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având simţirile sufletului tău întraripate către Hristos Mântuitorul, mucenice Nichita, ai respins cu tărie deşertăciunea nedumnezeirii păgânilor, cu gura de Dumnezeu cuvântatoare; pentru aceasta auzi de la noi:

Bucură-te, cel ce ai dispreţuit lumea cea căzută în păcat;

Bucură-te, cel ce jertfele idoleşti le-ai scuipat;

Bucură-te, că ai arătat puterea Mântuitorului;

Bucură-te, ai călcat mândria stăpânitorului;

Bucură-te, biruinţa preavestită a Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, sabie nevăzută împotriva tiranului necredincios;

Bucură-te, că te-ai sălăşluit împreună cu oştile mucenicilor;

Bucură-te, că te veseleşti împreună cu cetele drepţilor;

Bucură-te, cel prin care de primejdii ne izbăvim;

Bucură-te, cel prin care har dumnezeiesc primim;

Bucură-te, cel ce n-ai ţinut seama de vrednicia ostăşească;

Bucură-te, cel ce te-ai împărtăşit de mărire în oştirea cerească;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 4-lea:

Plin fiind de râvnă pentru adevăr, Nichita, ai urât oastea cea de jos şi ai ostăşit lui Hristos, luând, precum este scris, toată întrarmarea Duhului, strigând cu vrednicie: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Ai fost adus legat înaintea tiranilor, mucenice, chemarea ta cu bărbăţie vestind, şi ai mărturisit numele lui Hristos în faţa judecătorilor nedreptăţii, Nichita, veselindu-te. Pentru aceasta strigăm ţie unele ca acestea:

Bucură-te, dumnezeiesc voievod nebiruit;

Bucură-te, purtător de cunună preacinstit;

Bucură-te, floarea cea aleasă a credinţei în Iisus;

Bucură-te, comoara împărăţiei celei de sus;

Bucură-te, gură de Dumnezeu învăţată a tainelor creştineşti;

Bucură-te, limbă de Dumnezeu purtătoare a îndurării dumnezeieşti;

Bucură-te, că la chinuri dureroase ai fost dat;

Bucură-te, că arderea cuptorului ai răbdat;

Bucură-te, că acum împreună cu mucenicii în slavă locuieşti;

Bucură-te, că eşti părtaş împreună cu toţi Sfinţii de bunătăţile cereşti;

Bucură-te, mireasma dragostei de cele veşnice;

Bucură-te, schimbarea nebuniei celei potrivnice;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 5-lea:

Statuilor celor neînsufleţite ale relei-cinstiri nevrând sa jertfeşti, Nichita, ca un înţelept, ţi-a fost biciuit foarte tare trupul şi din răutate ai fost închis în temniţă, pe care însă ai făcut-o palat luminos lui Dumnezeu, cantând: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Tare te-ai arătat mai întâi în războaie, dar mai apoi mai tare, Pătimitorule, în luptele muceniciei şi ai rănit pe vechiul vrăjmaş cu rănile tale muceniceşti, pentru care auzi de la toţi aşa:

Bucură-te, cel ce L-ai mărturisit pe Hristos;

Bucură-te, cel ce ai lepădat momirile ighemonului celui mincinos;

Bucură-te, diamant nepreţuit al răbdării în nevoinţe;

Bucură-te, aur de mult preţ al dreptei credinţe;

Bucură-te, cel strălucit cu lumina cunoştinţei de Dumnezeu;

Bucură-te, cel mistuit în suflet de dorul Domnului tău;

Bucură-te, că ai fost ars cu cruzime în cuptor;

Bucură-te, că ai fost încununat cu cununa de învingător;

Bucură-te, stea decât stelele mai strălucitoare;

Bucură-te, luminător care răsfrângi razele veşnicului Soare;

Bucură-te, cel ce pe duşmanii Crucii i-ai biruit;

Bucură-te, că în chinuri pe Hristos L-ai slăvit;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 6-lea:

Slava lumii întru nimic ai socotit-o, viteazule voievod Nichita, şi ocara lui Hristos ai purtat în trupul tău prin har, că ai mers pe urmele Lui, strigând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Prin cuvintele tale, pe care Mângâietorul Duh ţi le dădea să le grăieşti cu multă înţelepciune, Nichita, cu bună credinţă ai ruşinat cugetarea cea fără de minte a necredinciosului stăpânitor Atanaric; pentru aceasta, cu înţelegere îţi strigăm:

Bucură-te, nicovala curajului în pătimire;

Bucură-te, piatra bunei statornicii în mărturisire;

Bucură-te, cel ce, asemeni lui David, ai arătat ca demoni sunt zeii păgânilor;

Bucură-te, căderea nelegiuiţilor şi a vrăjmaşilor;

Bucură-te, oglindă preastrălucitoare a răbdării celei nesfărâmate;

Bucură-te, cununa împodobită cu aur a vieţuirii curate;

Bucură-te, că pe drumul muceniciei te-ai încumetat;

Bucură-te, că moştenitor al Edenului te-ai arătat;

Bucură-te, al lui Hristos următor şi purtător de Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce ai pătimit de la goţii păgâni, împreună cu Sfântul Sava de la Buzău;

Bucură-te, grădina florilor duhovniceşti ale virtuţilor creştine;

Bucură-te, făclie purtătoare de lumină pentru cei ce cu evlavie vin către tine;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 7-lea:

Fiind biciuit, Mucenice Nichita, nu te tânguiai ca pătimeai, ci pe Dumnezeu Îl slăveai, bucurându-te, şi strigai luminat: „O, nelegiuiţilor, eu sunt ucenic al lui Hristos, al Celui ce izvorăşte nepătimire din cinstita Sa Patimă, celor ce striga: Aliluia!”.

Icosul al 7-lea:

Ascultând de legea cea purtătoare de viaţă a lui Dumnezeu, ai răbdat nebunia celor fără de lege şi te-ai sfinţit pe tine însuţi ca o jertfă bineplăcută lui Dumnezeu, în arena muceniciei, Nichita, sfinţind pe cei ce strigă:

Bucură-te, jertfa credinţei celei bune;

Bucură-te, slava Bisericii străbune;

Bucură-te, chip al bunei statornicii sufleteşti;

Bucură-te, palat al adevăratei bărbăţii duhovniceşti;

Bucură-te, cel ce arăţi minte întreagă mărturisind adevărul cu stăruinţă;

Bucură-te, cel ce te-ai arătat iscusit cu fapta, pătimind pentru credinţă;

Bucură-te, că înşelăciunea şi slava lumii le-ai trecut cu vederea;

Bucură-te, că mintea spre vederea frumuseţilor cereşti ţi-ai pregătit-o cu privegherea;

Bucură-te, lucrarea vieţii celei îndumnezeite;

Bucură-te, odor al desfătării celei sfinte;

Bucură-te, cel prin care Stăpânul Hristos este lăudat;

Bucură-te, cel prin care diavolul este cu totul alungat;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 8-lea:

Arătându-te însuţi lucrător de semne şi minuni preamari, de nevoinţe purtătoare de biruinţă şi de lupte neobişnuite, în vremea muceniciei tale celei neclintite, Nichita, pe cei necredincioşi i-ai uimit, iar pe cei credincioşi i-ai încredinţat a striga: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cu totul fiind împodobit cu strălucirea cea în chip de fulger a mărturisirii tale, Nichita, prin râvna bunei-credinţe, ai intrat în focul cel neacoperit al cuptorului şi în el ai făcut cenuşa înşelăciunea; pentru care îţi strigăm:

Bucură-te, buna mireasmă a credincioşilor;

Bucură-te, purtător de făclie al muritorilor;

Bucură-te, iubitor al Împărăţiei celei nesfârşite;

Bucură-te, primitor al slavei celei desăvârşite;

Bucură-te, părtaş al bunătăţilor Duhului;

Bucură-te, dăruitor duhovnicesc din darurile Harului;

Bucură-te, că în lume cu mult curaj te-ai luptat;

Bucură-te, că în locaşurile cereşti acum ai intrat;

Bucură-te, că porţi numirea biruinţei celei nemincinoase;

Bucură-te, sălaş al bucuriei nespuse şi nestricăcioase;

Bucură-te, părtaş la viaţa veacului ce va să fie;

Bucură-te, cel ce ne aduci şi nouă neaşteptată bucurie;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 9-lea:

Arzând cinstirea idolilor cea stricătoare de suflet, prin arderea ta de foc în cuptor, Mucenice Nichita, ai picurat în chip tainic roua cea sfântaă a harului în inimile credincioşilor, care împreună cu tine strigă fără tăcere: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Cu statornicie curajoasă ai stat în mijlocul cuptorului aprins, Nichita, căci focul Mângâietorului s-a făcut ţie răcorire şi rouă; pentru aceasta cei ce te-au văzut cu mare glas strigau:

Bucură-te, cunoscător al credinţei celei drepte;

Bucură-te, lucrător al vieţuirii celei bune şi înţelepte;

Bucură-te, sălaş strălucit al înţelegerii duhovniceşti;

Bucură-te, psaltire dumnezeiască de cântări muceniceşti;

Bucură-te, cel ce în cuptor ai fost cercat şi mai mult decât aurul ai strălucit;

Bucură-te, că răsplata pătimitorilor ai râvnit;

Bucură-te, că basmele goţilor le-ai adus la tăcere;

Bucură-te, că păzind Legea lui Hristos, ai vestit-o cu putere;

Bucură-te, cel ce ai tăiat glasul cel semeţ al ateilor;

Bucură-te, că ai dezrădăcinat cinstirea cea pierzătoare a zeilor;

Bucură-te, cel ce ai fugit de cursele înşelatoare ale acestui veac trecător;

Bucură-te, că ai trecut la ceruri în căruţa de foc a pătimirii, ca un biruitor;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 10-lea:

Cununa nemuririi din cer ai primit-o, ars în foc săvârşindu-ţi nevoinţele şi te-ai apropiat în chip strălucit de răcorirea cea nemărginită, o, Nichita, unde, bucurându-te împreună cu cetele Mucenicilor, strigi: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Cinstitul tău trup, ca pe al unui muritor de rând l-au aruncat bărbaţii cei vărsători de sânge, dar în chip minunat s-a făcut cunoscut printr-o stea cerească prietenului tău Marian, care strigă ţie, mult-pătimitorule, cu veselie:

Bucură-te, pildă de neclintită răbdare;

Bucură-te, sfeşnic al nepătimirii, cu raze ca de soare;

Bucură-te, cel ce izvorăşti tămăduiri celor neputincioşi;

Bucură-te, cel ce împarţi harisme celor credincioşi;

Bucură-te, că ai risipit seceta neştiinţei;

Bucură-te, că ai umilit pe slujitorii necredinţei;

Bucură-te, lauda tuturor ortodocşilor creştini;

Bucură-te, ocrotitorul celor ce vieţuiesc printre străini;

Bucură-te, cel ce prin osteneli ai supus patimile trupului;

Bucură-te, cel ce prin rugăciuni te-ai făcut sălaş al harului;

Bucură-te, cu cei 26 de mucenici goţi, pătimitori pentru Hristos;

Bucură-te, împreună cu Sfântul Sava şi cu Ierarhul Teofil cel drept-credincios;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 11-lea:

Purtătorule de chinuri, cu cântări de biruinţă şi cu miruri înconjurând sfântul tău trup binecredinciosul Marian, l-a adus în cetatea Mopsuestiei, ca pe o comoară cerească a harului pentru cei ce strigă: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Potrivit numelui tău strălucind în lupta muceniciei, ai primit de la Dumnezeu răsplata biruinţei, şi ai fost strălucit cu lumina cea neînserată a îndumnezeirii, preafericite Nichita, luminând pe cei ce strigă:

Bucură-te, chipul statorniciei depline;

Bucură-te, pilda bunei îndrăzniri creştine;

Bucură-te, sălaşul cugetului vitejesc;

Bucură-te, ostaşul Împăratului ceresc;

Bucură-te, că lumina vieţii tale a strălucit înaintea tuturor;

Bucură-te, că văzându-te, oamenii slăveau pe obştescul Ziditor;

Bucură-te, că prin foc te-ai adus jertfă ca o ardere de tot;

Bucură-te, că prin mucenicie ai chemat la Hristos tot poporul got;

Bucură-te, cel prin care primim veşti de bucurie;

Bucură-te, a credinţei neclintită mărturie;

Bucură-te, părtaş al desfătării celei ce va să vină;

Bucură-te, raza dumnezeieştii străluciri de lumină;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 12-lea:

Îmbogăţindu-te cu darul minunilor, Mucenice Nichita, ca un preabun ostaş al lui Hristos, vindeci boli grele, izbăveşti din primejdii şi fereşti de necazuri pe cei ce cu credinţă tare se sârguiesc la biserica ta şi strigă: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Psalmodiind întru cei de sus cântarea cea nesfârşită, împreună cu toţi Sfinţii, Nichita, neîncetat roagă cu îndrăznire pe Împăratul a toate, ca să ne învrednicim de viaţa cea mai bună noi, cei ce cu credinţă strigăm:

Bucură-te, inspirat cântăreţ al harului;

Bucură-te, că vădeşti armonia Duhului;

Bucură-te, preabun luptător şi vestit purtător de biruinţă;

Bucură-te, mucenice de mii de ori biruitor prin credinţă;

Bucură-te, lauda cea îndreptăţită a Bisericii Răsăritului;

Bucură-te, preamare cântare de biruinţă a adevărului;

Bucură-te, că râuri de minuni nouă ne izvorăşti;

Bucură-te, că toată lucrarea demonilor o zădărniceşti;

Bucură-te, al credincioşilor ocrotitor neadormit;

Bucură-te, apărător al nostru neclintit;

Bucură-te, cel prin care bolile sunt vindecate;

Bucură-te, cel prin care patimile sunt alungate;

Bucură-te, Mare Mucenice Nichita, cel cu nume de biruinţă!

Condacul al 13-lea:

O, Mucenice Nichita, voievod cu nume de biruinţă, învingătorule al înşelăciunii, purtătorule de biruinţă, primeşte cântarea aceasta, adusă din buze întinate, mult-pătimitorule, şi izbăveşte cu solirile tale de focul gheenei pe cei ce strigă: Aliluia! (de trei ori).

Apoi iarăşi Icosul 1 şi Condacul 1.

16 septembrie

Acatistul Maicii Domnului - La icoană caută la smerenia - vindecătoarea şi izbăvitoarea de bolile trupeşti nevindecate de doctori

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Troparul, glasul 4:

Zid nebiruit - chipul tău şi izvor de minuni, precum demult prin el ocrotirea ta oraşului Pskov i-ai dăruit aşa şi acum cu milostivire izbăveşte-ne pre noi din toate nevoile şi scârbele şi mântuieşte sufletele noastre ca o mult iubitoare Maică.

Condacul, glasul 3:

Preacurată Fecioară, de la cei ce cinstesc oglindirea Chipului tău daruri de mulţumire primind, celor vii şi celor răposaţi le ajuţi, oraşul şi ţara noastră le aperi şi înaintea Fiului Tău rugăciuni aduci şi ne mântuieşti pre noi toti.

Mărimuri:

Mărimu-te pre tine Preasfântă Fecioară Pruncă de Dumnezeu aleasă şi cinstim a sfintei tale icoane minunată oglindire.

Condacele şi Icoasele:

Condacul 1:

Apărătoarei Doamne, Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarei, care prin preaslăvită arătare a Sfintei sale icoane, pre oamenii oraşului Kiev minunat i-a cercetat, cântare de mulţumire să-i înălţăm. Tu însă, Preabună Apărătoare a neamului creştinesc, izbăveşte-ne din toate nevoile şi de toţi vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi ne acoperă, pe cei ce Te cheamă cu credinţă: Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Icosul 1:

Împărateasă a îngerilor şi Stăpână a tuturor făpturilor, Preasfântă de Dumnezeu Fecioară, prin milostivă arătare a Chipului tau Sfânt, în vremurile de demult ai mântuit oraşul Pskov, iar acum oraşul Kiev l-ai luminat cu har şi mulţime de minuni ai izvorât celor credincioşi. Pentru aceasta cu osârdie şi cu dragoste căzând în faţa Preacuratului tău Chip, rugăciuni de umilinţă aducem milosârdei tale apărări şi cu frică grăim:

Bucură-te, Primitoarea celor orfani şi Ajutătoarea celor străini;

Bucură-te, Bucuria celor scârbiţi şi Acoperitoarea celor necăjiţi;

Bucură-te, că vezi nevoia noastră, vezi necazul nostru;

Bucură-te, că ne ajuţi nouă ca unor neputincioşi, ne hrăneşti ca pre nişte străini;

Bucură-te, că nu avem alt ajutor afară de tine, nici altă Folositoare degrabă;

Bucură-te, că nu avem altă Mângâietoare Bună, ci numai pre tine, o, Maică lui Dumnezeu;

Bucură-te, că ne acoperi şi ne aperi în vecii vecilor;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 2-lea:

Văzând mila ta nemărginită, Preacurată Stăpână, nenumăratele minuni de tine arătate şi dintotdeauna revărsate de la sfintele tale icoane, cu ele precum cu nişte stele de Dumnezeu luminate toată lumea creştină ai împodobit-o, te mărim pe tine, ceea ce ai preamărit neamul nostru cu bunăvoinţa ta, şi cu dragoste, căzând la Sfântul şi de Minuni Făcătorul tău Chip cântăm Fiului Tau, lui Hristos Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 2-lea:

Văzând credincioşii din oraşul Kiev că Chipul Sfânt al Maicii lui Dumnezeu s-a oglindit pe sticla chivotului, s-au mirat foarte şi cu adâncă evlavie, privind cu ochii trupeşti la icoana dătătoare de tămăduiri, cu osârdie au strigat Celei mai Cinstite decât Heruvimii şi mai slăvite fără de asemănare decât Serafimii:

Bucură-te, că Cinstitul tău Chip preaminunat fără amestecul mâinilor omeneşti pe sticla chivotului s-a oglindit;

Bucură-te, că pe toţi credincioşii foarte i-ai bucurat şi i-ai înduioşat cu această arătare;

Bucură-te, Preacurată, care căutând la smerenie, auzi glasul nostru şi cureţi toate fărădelegile noastre;

Bucură-te, Fecioară care prin Naşterea ta purtătoare de Viaţă, pe şarpe L-ai omorat;

Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu, care prin rugăciunile tale ne ajuţi să dobândim viaţă neîmbătrânitoare;

Bucură-te, Născătoarea Cuvântului Tatălui, care stingi focul patimilor noastre cu roua rugăciunilor tale;

Bucură-te, Mângâietoare Bună, Ceea ce cu rugăciunile tale de Maică furtunile inimilor noastre le domoleşti;

Bucură-te, Cea care îndrepţi rugăciunile robilor tai şi le dăruieşti dezlegarea multor păcate;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 3-lea:

Puterea Celui de Sus te-a făcut pe tine, Cea plină de har, izvor nesecat de mângâieri pentru cei dintru nevoi. Fiindcă multe scârbe răbdând, poţi şi celor ce se ispitesc să le ajuţi. Iar oamenilor noştri, care rău se chinuiesc de necredinţă şi rătăcire, ai binevoit cu mila sa le arăţi această comoară plină de har - Chipul tău Făcător de Minuni - în Biserica Sfintei intrări a Maicii Domnului ca semn al milei tale către pământul nostru, pentru apărarea de duşmanii văzuţi şi nevăzuţi ca, fiind întăriţi de ajutorul dumnezeiesc, lui Hristos Dumnezeu Să-i cântăm: Aliluia.

Icosul al 3-lea:

Aşa precum de demult ţarul a poruncit fraţilor să se aşeze cu traiul lângă Icoana Maicii Domnului de Tihvinsk şi ţie Celei Preacurate măriri să-ţi cânte şi pentru toată lumea să se roage, aşa şi acum mitropolitul Vladimir a poruncit să se facă mănăstire şi fraţilor adunaţi sub Chipul tău Făcător de Minuni, arătat de curând, rugăciuni să înalţe pentru toţi oamenii şi să-ţi cânte:

Bucură-te, că prin Arătarea ta tot pământul Kievului ai sfinţit;

Bucură-te, Eliberatoarea celor strâmtoraţi;

Bucură-te, a celor nepedepsiţi Pedepsitoare milostivă;

Bucură-te, Preaînţeleaptă Povăţuitoare a celor neînţelepţi;

Bucură-te, pentru cei ce obijduiesc Înspăimântătoare groaznică;

Bucură-te, celor obijduiţi Preabună Apărătoare;

Bucură-te, Gonitoarea duhului mâhnirii şi a fricii;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 4-lea:

Ca o stea strălucitoare, ca un nou semn al milei sale a arătat Preacurata Fecioară, credincioşilor din de Dumnezeu păzitul oraş Kiev, cinstită Icoana sa „Caută la Smerenia” pentru întărirea dreptmăritoarei credinţe în vremuri de grele încercări, neorândueli şi rele desfrânări, pornite de duşmanii credinţei şi ai Patriei noastre. Noi însă, văzând în această arătare semnul unei mari purtări de grijă a lui Dumnezeu pentru aceste meleaguri, cu frică şi cu cutremur grăim către tine, Împărateasa Cerului şi a Pământului: Tu eşti scut nebiruit şi zid nesurpat pentru toţi cei ce te laudă şi cântă lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 4-lea:

Auzind despre minunata Arătare a Sfintei tale icoane în oraşul Kiev, Preabinecuvântată Împărăteasă a cerului şi a pământului, mulţime de oameni a venit la Biserica ta pentru a vedea şi a se mira de această minune, pentru a se închina cu bucurie şi cu evlavie icoanei tale Făcătoare de Minuni, chemându-te cu laude:

Bucură-te, că ai aflat har la Dumnezeu şi eşti mai preamărită decât toţi îngerii şi Sfinţii;

Bucură-te, Maica lui Dumnezeu, Născătoarea lui Hristos, Cel puternic în războaie, care ne izbăveşti pre noi de mâhnire şi de năvălirile rele ale duşmanilor;

Bucură-te, că ai născut negrăit pe de Viaţa Dătătorul Hristos şi ne învii pre noi cei morţi cu sufletul;

Bucură-te, Stăpână, Sfinţitoarea inimilor noastre pângărite, Ceea ce ai născut Cuvântul cel Prea Sfânt;

Bucură-te, Milostivă, care ne întinzi nouă o mână de ajutor, ca mântuiţi fiind, neîncetat să te fericim;

Bucură-te, Fecioară de Dumnezeu bucurată, care cu stropirea milei tale stingi cărbunii patimilor noastre;

Bucură-te, Ceea ce aprinzi luminătorul cel stins al inimilor noastre;

Bucură-te, Ceea ce milostiveşti pe Judecătorul, Fiul tău;

Bucură-te, că ne slobozeşti de patimile noastre cele necurate şi ne învredniceşti de veşnică mărire;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 5-lea:

Arătându-se minunea de la icoana ta, credincioşii s-au bucurat, iar cei necredincioşi s-au mirat „cum poate fi una ca aceasta”, şi căutând să înţeleagă au priceput puterea Preacuratei, recunoscând după o vreme înaintea poporului, că oglindirea pe sticla chivotului nu este de mână omenească făcutaă, iar noi, iară şi iară minunându-ne de mila ta, ne rugăm ca Domnul, Împăratul Slavei, să caute la nevrednica noastră rugăciune şi să asculte cererile noastre ale tuturor care cu credinţă cheamă Numele tău Sfânt, cântându-i Fiului tău: Aliluia.

Icosul al 5-lea:

Răsărit-a nouă harul cel strălucitor de la Sfânta ta Icoană Făcătoare de Minuni, Pruncă de Dumnezeu aleasă, şi în faţa ei căzând cu lacrimi ne rugăm: goneşte norul ispitelor şi necazurilor venit asupra noastră ca să-ţi cântăm cu bucurie:

Bucură-te, Preacăntată Poartă cerească, care ne deschizi nouă calea mântuirii;

Bucură-te, Preacurată, care ne întinzi nouă o mână de ajutor şi din adâncul suferinţelor ne scoţi;

Bucură-te, Preasfântă Născătoare a Luminii nezidite, care din bezna patimilor ne slobozeşti;

Bucură-te, Bucuria îngerilor, Bunătatea drepţilor, Nădejdea credincioşilor şi Ocrotitoarea noastră;

Bucură-te, Pod, care duci la Viaţa cea neîmbătrânitoare pe cei ce cu credinţă şi cu dragoste te preamăresc;

Bucură-te, Ceea ce înalţi cornul credincioşilor, a celor ce te cântă şi se închină Preacinstitului tău Chip;

Bucură-te, Călăuzitoarea către bunătăţile Împăratiei Cereşti şi către pacea dumnezeiască;

Bucură-te, că ne întinzi o mână de ajutor şi ne îndrepţi spre limanul mântuirii;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 6-lea:

Propovăduitoare a negrăitelor tale minuni, Maică a lui Dumnezeu, s-a arătat Sfânta ta Biserica din oraşul Kiev, pentru ca în ea s-a împlinit prin tine, Curată Fecioară, minunată purtare de grijă a lui Dumnezeu pentru noi. Atunci când am avut dorinţă tainică a inimii de a împodobi Preaminunatul tău Chip cu o cunună preţioasă de pietre scumpe, cu milostivire ne-ai auzit. Şi acum ne auzi pe noi, cei păcătoşi şi nevrednici, care cu osârdie venim spre Chipul Tău cel Preaslăvit şi cu glas de pocainţă strigăm din adâncul sufletului: „Stăpână, mântuieşte-ne că pierim de mulţimea fărădelegilor noastre, ca întotdeauna să-ţi mulţumim şi să te preamărim pre tine, Ajutătoarea noastră grabnică şi minunată, cântându-I lui Dumnezeu: Aliluia”.

Icosul al 6-lea:

Aşa precum de demult iudeii au adus pentru chivot argint şi aur, aşa şi acum toţi cei ce au primit prin tine vindecări, cu mulţumire îţi aduc argint şi aur, Chivotule Preacurat, şi astfel împodobind cu multe daruri, veşmânt scump şi cunună de pietre scumpe Preasfântul tău Chip, ne închinăm ţie şi cu lacrimi strigăm:

Bucură-te, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, care naşti şi după naştere curată te afli;

Bucură-te, Preabună, ceea ce dăruieşti inimilor noastre duhul umilinţei şi al smereniei, curăţenie minţii şi îndreptare vieţii;

Bucură-te, Preanevinovată, lasarea greşalelor noastre şi dăruirea izvoarelor de lacrimi;

Bucură-te, Ceea ce cu rugăciunile tale vindeci ranele sufletelor noastre;

Bucură-te, Potirul Vietii şi al nemuririi, care ne aduci pre noi la porţile veşniciei;

Bucură-te, Izbăvitoarea noastră din nevoi şi necazuri şi de Straşnică Judecată ce va să fie;

Bucură-te, Izvor de Viaţă, Purtător al bucuriei şi neputrejunii, care adapi sufletele noastre însetate;

Bucură-te, Preamilostivă, care cu lumina ta blândă goneşti întunericul patimilor şi al păcatelor noastre;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 7-lea:

Domnul cel Îndelungrăbdător, vrând să arate a Iubirii Sale de oameni plină de daruri şi nemărginită beznă, te-a ales pre tine Una pentru a-i fi lui Maică şi te-a făcut pentru oameni Apărare nesurpată: că cel ce după Judecata lui Dumnezeu vrednic de osândă se va afla, scapând sub Acoperământul tau Împărătesc pocăinţei să se dea, cântând: Aliluia.

Icosul al 7-lea:

O nouă scăldătoare Siloam, precum cea de demult, ni s-a aratăt nouă Biserica Intrării tale, pentru ca toţi credincioşii se închină icoanei tale Făcătoare de Minuni şi cântări de rugăciune în faţa ei întotdeauna săvârşesc ca să nu rămână tăinuit izvorul cel plin de har al vindecărilor pentru toţi cei ce au nevoie. De aceea noi nu tăinuim binefacerile tale, Preacurată, ci cu mulţumire cântăm:

Bucură-te, Mieluşea, Născătoarea Mielului Celui ce a luat păcatele lumii;

Bucură-te, frumoasă la suflet, frumoasă la trup, frumoasă la gânduri, Fecioară Preacurată, ceea ce cureţi necurăţia sufletului;

Bucură-te, Sfinţitoarea a toate, ceea ce reverşi neîncetat din mâinile tale tămăduiri;

Bucură-te, Viţă dumnezeiască, care ai crescut Strugurele cel Preafrumos, dându-ne nouă băutură nezavistnică;

Bucură-te, una fără de prihană, care în viaţa pământească ne acoperi cu Acoperământul milei tale;

Bucură-te, ceea ce ne izbăveşti cu rugăciunile tale de Maică de venirea bolilor şi de orice vătămare sufletească sau trupească;

Bucură-te, Preabuna noastra Povăţuitoare, care ne înveţi sa aducem mulţumiri pentru toate binefacerile tale;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 8-lea:

Toată viaţa noastra pământească este plină de dureri şi scârbe, de clevetiri, supărări, mustrări şi de alte feluri de nevoi şi necazuri. Slăbeşte trupul, slăbeşte şi duhul nostru. Către tine alergăm, cea plină de har şi cădem în faţa Chipului tău Preacurat: umple de veselie şi bucurie inimile noastre scârbite, ca întotdeauna să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia.

Icosul al 8-lea:

Minunată arătare a fost dată unui om atunci când, stând la rugăciune, se ruga pentru răposata sa rudă care fără de pocăinţă a adormit, deodată văzu apărut pe perete Sfântul tău Chip, Stăpână, iar după aceea o vazu în acelaşi loc şi pe răposată, strălucind de bucurie cerească. Pricepând că în această arătare ai fost tu, Maica Luminii, care întru cele de sus locuieşti şi întotdeauna mijlociri pentru cei vii şi cei morţi aduci Fiului tău, inima lui se umplu de bucurie duhovnicească şi grăi acestea:

Bucură-te, ceea ce uşurezi soarta de după mormânt a rudelor noastre şi nu-ţi întorci faţa ta de la cei ce-ţi aduc daruri de mulţumire;

Bucură-te, că celor ce nădăjduiesc întru tine le dăruieşti sfârşit bun;

Bucură-te, că şi după moarte mijloceşti pentru sufletul înfăţişat Judecăţii Domnului;

Bucură-te, că mângaâi cu ajutorul tău cel plin de har pe părinţii îndureraţi de pierderea copiilor;

Bucură-te, Neobosită Rugătoare, care ne trimiţi sfârşit paşnic şi fără de dureri din această vale a plângerii şi a scaârbei;

Bucură-te, că în ceasul groaznic al morţii mijloceşti pentru cei ce te cinstesc cu credinţă şi de vămile vazduhului îi izbăveşti;

Bucură-te, Milostivă, care ne arăţi mila ta în ziua încercarii, atunci când se vor vădi toate lucrurile noastre bune şi rele;

Bucură-te, Milosardă, că nu respingi pocăinţa păcătoşilor şi din groapa pieirii îi răpeşti cu mila ta;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 9-lea:

Toată firea îngerească cântări de laudă îţi aduce ţie, adevăratei Maici a lui Dumnezeu şi Ocrotitoarei celor ce vin la tine şi-ţi cer ajutorul, căci cu mijlocirea ta puternică şi neclintită pe cei drepţi îi veseleşti, pe păcătosi îi aperi, scârbele le domoleşti, rudelor noastre răposate soarta de după moarte le-o uşurezi şi te rogi pentru noi toţi cei ce cu credinţă cântăm Fiului tău: Aliluia.

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei rătăciţi în deşartă înţelepciune nu pot să priceapă taina dumnezeiască a Fecioriei tale, Născătoare de Dumnezeu, nici a lămuri nu pot puterea minunată care se revarsă necontenit de la sfintele tale icoane întru vindecarea bolnavilor şi pentru orice folos sufletesc şi trupesc al oamenilor. Noi, însă, cu evlavie te mărturisim pre tine, Maică şi Fecioară, laudând după vrednicie sărbătoarea icoanei tale, Stăpână, cu credinţă ne închinăm Chipului tău Sfânt şi cu dragoste strigăm:

Bucură-te, Mireasa lui Dumnezeu, care ai născut Lumina cea dumnezeiască şi mai înainte de veci;

Bucură-te, Bucuria neîncetată a maicilor;

Bucură-te, una cea fără de prihană şi cea mai Bună între femei;

Bucură-te, Slavă îngerilor, Stâlpul întăririi şi Comoara mântuirii;

Bucură-te, Împărăteasa Cerurilior, Izvor nepieritor şi Uşă de pocăinţă;

Bucură-te, Maică Milostivă a celor scârbiţi şi împovăraţi;

Bucură-te, Apărătoare împărătească a neamului creştinesc;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 10-lea:

Omenirii decăzute ai născut Mântuitor şi ca pe un Prunc în braţe L-ai purtat. Şi dumnezeiasca Lui oglindire pe icoana ta cea Sfânta ne-o arăţi, dăruindu-ne prin ea multa milă şi bunătăţi. Pentru aceasta cu credinţă şi cu dragoste cinstim chipul tău făcător de minuni, Stăpână, şi cu osârdie ne rugăm ţie: fii nouă acoperământ şi apărare în Ziua Judecăţii ca prin mijlocirea ta de Maică să ne miluiască pre noi Judecătorul cel drept, Fiul tău, şi să ne învrednicească de starea de-a dreapta Sa ca să-I cântăm cu toţi cei aleşi: Aliluia.

Icosul al 10-lea:

Zid şi Acoperământ pentru oraşul Pskov a fost dată Sfânta ta icoană, Împărăteasă şi Stăpână, ocrotind de multe ori de distrugeri acest oraş. Acum şi pre noi păcătoşii şi nevrednicii robii tăi cu milostivire ne-ai cercetat prin arătarea minunată a Preacuratului tău Chip şi ne primeşti cu bunăvoinţă rugăciunile înălţate în faţa lui din inimi mulţumitoare, cântându-ţi:

Bucură-te, că precum de demult cu icoana Adormirii ai salvat de numeroase ori oraşul Kiev, aşa şi acum ne îngrădeşti de toate nevoile cu preaminunata ta icoană;

Bucură-te, a Lavrei Peşterilor slăvită Ziditoare şi a bisericilor ei preacinstită Înfrumuseţătoare;

Bucură-te, Preaminunată Custode şi a altor lăcaşuri sfinte, pentru că prin harul tău se zidesc ele şi înfloresc în evlavie;

Bucură-te, ceea ce ai proslăvit acest loc al arătării sfintei tale icoane prin slăvite minuni şi tuturor vădeşti mila ta îmbelşugată;

Bucură-te, Mireasă Preacurată a lui Dumnezeu, care pe cei ce cinstesc sfântul tău Chip îi izbăveşti de osândirea la muncile cele de multe feluri;

Bucură-te, Acoperitoarea noastră Preamilostivă, care neîncetat ne izvorăşti mila de la icoana ta preaminunată;

Bucură-te, Stăpână, care cu rugăciunile tale de maică trezeşti din somnul cel greu sufletele noastre spre doxologie ţie;

Bucură-te, Bucuria lumii, că se bucură întru tine soborul îngeresc şi neamul omenesc;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 11-lea:

Cântarea noastră de rugăciune, înălţată cu credinţă şi dragoste ţie, Stăpână şi Doamnă, cu milă o auzi şi comoară darurilor tale să nu ne-o închizi, BineFăcătoarea noastră, de Dumnezeu Născătoare, pentru că am sărăcit foarte în fapte bune şi, alergând cu osârdie la comoara milei tale - minunata icoană a ta, - cădem şi ne rugăm: păzeşte-ne de învăţăturile cele rătăcite, de răzvrătirile viclene, mântuieşte Patria noastră de neorânduieli şi de relele năvăliri ale vrăjmaşilor, ca, învrednicindu-ne cu dragoste şi într-un singur gând cu toţi fiii credincioşi ai Sfintei Biserici a lui Hristos, cu bunăcuviinţă să-I cântăm Ziditorului nostru: Aliluia.

Icosul al 11-lea:

Cu razele luminoase ale minunilor străluceşte neîncetat Sfânta ta icoană, Neprihănită Născătoare de Dumnezeu Fecioară, luminându-ne pe noi, cei întunecaţi de negura păcatelor şi îndreptându-ne către slavoslovia neîncetată a Preasfânt Numelui tău. Drept aceea ne bucurăm noi păcătoşii, având aşa arvuna a bunăvoinţei tale către noi şi ţie grabnicei noastre Ajutătoare cu mulţumire grăim:

Bucură-te, Împărateasă şi Stăpână, care cu lumina ta cerească ne luminezi şi sub Acoperământul tău întotdeauna ne adăposteşti;

Bucură-te, Blagoslovită şi Preaproslăvită Maică neispitită de bărbat, care înviezi sufletele noastre omorâte de păcat;

Bucură-te, Curată şi fără de prihană Fecioară, ca tu ai născut pe Fiul Cel ce ne izbăveţte de ispite;

Bucură-te, Preaslăvită Stăpână de Dumnezeu Născătoare, care ne scoţi pe noi din toate relele şi scârbele şi aşezi picioarele noastre pe piatra dumnezeieştei mântuiri;

Bucură-te, Mieluşea Curată, Fecioară, Maică, Pruncă, care ne cureţi de patimile trupeşti;

Bucură-te, că toţi cei ce te slăvesc pre tine, de Dumnezeu aleasă, se izbăvesc de mrejele cele mincinoase;

Bucură-te, Munte Înalt, văzut încă de Daniel, din ea - Cinstită Piatră - Hristos în trup S-a îmbrăcat;

Bucură-te, Fecioară Curată, Toiag din rădăcină lui Ieseu, care ne-ai înflorit pe Domnul cel Atotputernic;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 12-lea:

Cămară Sfântă şi Neprihănită a lui Dumnezeu, Maica Domnului a puterilor celor de Sus, nu te îngreţoşa de noi păcătoşii şi nevrednicii cei ce cântăm milele arătate nouă de la preacinstita icoana ta şi cu lumina ta cea neînserată luminezi sufletele noastre întunecate, aducându-le la Lumina Triipostatică a Dumnezeirii, întăreşte-ne în dreapta credinţă, o, Preabună, şi ne învredniceşte până la ultima suflare să cântăm neîncetat Atotţiitorului: Aliluia.

Icosul al 12-lea:

Cântând slăviri de laudă şi mulţumire tie, de Dumnezeu fericită Fecioară, propovăduim cu glas tare măreţia minunilor şi bogăţia milei tale arătate asupra noastră şi a Patriei şi din adâncul inimii îţi aducem cu smerenie aceste daruri cu laude:

Bucură-te, Nesurpată Cetate şi Zid al Ortodoxiei;

Bucură-te, Nebiruiţă Conducătoare a voievozilor şi armatelor creştine;

Bucură-te, Mântuire Nemincinoasă şi Mijlocitoare lumii, care ai născut pre Ziditorul, prin care s-a izbăvit lumea de boli şi de năpaste;

Bucură-te, Uşa Vieţii, care uşile pocăinţei ne deschizi;

Bucură-te, una binecuvântată, ceea ce în ceasul morţii goneşti de la noi întunecatele chipuri ale viclenilor demoni;

Bucură-te, una Preamilostivă, care în ziua Straşnică a Judecăţii de muncile iadului ne izbăveşti şi ne arăţi moştenitori ai negrăitei slave a Fiului tău;

Bucură-te, Preanevinovată, care neîncetat ne arăţi iubirea ta de oameni, slobozindu-ne de ispitele şi mrejele diavoleşti;

Bucură-te, Preacurată, care faci cu noi semn spre bine, ca să vadă cei ce ne urăsc pre noi şi să se ruşineze pentru că ai auzit rugăciunile noastre şi ne-ai mângâiat;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

Condacul al 13-lea: (acest condac se zice de trei ori)

O, Atotcântată Maica Domnului nostru Iisus Hristos, Preasfântă Fecioară, tu eşti nesecată mare a darurilor dumnezeieşti. Ca spre o candelă luminoasă plină cu untdelemnul milei, privim la tine cu ochii credinţei, fiind luminaţi de blânda ta strălucire, fiind încălziţi de dragostea ta, ţie, ca bunei noastre Apărătoare cu umilinţă îţi grăim: primeşte cu bunăvoinţă cântarea noastră de rugăciune pe care ţi-o înălţăm cu credinţă în faţa Minunatei tale icoane şi cu atotputernicile tale rugăciuni roagă-te, Stăpână, ca să ne mântuim noi, păcătoşii, de nevoile vremelnice şi cele veşnice, ca, mântuiţi de tine în viaţa ce va să fie, să proslăvim întru tot sfânt numele Fiului tău şi Dumnezeului nostru, cântându-I cu credinţă: Aliluia!

Apoi se zice iarasi Icosul 1:

Bucură-te, Primitoarea celor orfani şi Ajutătoarea celor străini;

Bucură-te, Bucuria celor scârbiţi şi Acoperitoarea celor necăjiţi;

Bucură-te, că vezi nevoia noastră, vezi necazul nostru;

Bucură-te, că ne ajuţi nouă ca unor neputincioşi, ne hrăneşti ca pre nişte străini;

Bucură-te, că nu avem alt ajutor afară de tine, nici altă Folositoare degrabă;

Bucură-te, că nu avem altă Mângâietoare Bună, ci numai pre tine, o, Maică lui Dumnezeu;

Bucură-te, că ne acoperi şi ne aperi în vecii vecilor;

Bucură-te, Preacurată Fecioară de Dumnezeu Născătoare Caută la Smerenia, Care din înălţimea cerurilor cauţi la smerenia robilor tăi!

şi Condacul1:

După aceea zicem această rugăciune:

Rugăciune:

O, Preasfântă Doamnă, Fecioară de Dumnezeu Născătoare, ceea ce eşti mai mărită decât heruvimii şi mai cinstită decât serafimii, Pruncă de Dumnezeu aleasă!

Caută din înălţimea cerurilor cu ochiul tău blând spre noi, nevrednicii robii tăi, care cu umilinţă şi cu lacrimi ne rugăm înaintea Preacinstitului tău chip, nu ne lipsi pre noi de ocrotirea ta şi de Acoperământul tau Împărătesc în călătoria noastră pământească plină de scârbe şi nelinişti.

Mântuieşte-ne pre noi cei aflaţi în pierzare şi nevoi, ridică-ne din adâncul păcatelor, luminează mintea noastră întunecată de patimi şi tămăduieşte ranele sufletelor şi trupurilor noastre.

O, Atotmilostivă Maică a Stăpânului celui iubitor de oameni! Revarsă peste noi bogăţia milei tale, întăreşte voinţa noastră neputincioasă spre îndeplinirea poruncilor lui Hristos, topeşte împietrirea inimilor noastre cu dragostea către Dumnezeu şi aproapele, dăruieşte-ne nouă zdrobire inimii şi pocăinţa adevărată, ca, fiind curăţiţi de scârnăvia păcatelor, să ne învrednicim de sfârşit creştinesc cu pace şi de răspuns bun la Straşnica şi Nefăţarnica Judecată a Domnului nostru Iisus Hristos, Căruia împreună cu Tatăl cel fără de început şi cu Preasfântul şi de Viaţă Făcătorul Duh i se cuvine toată slava, cinstea şi inchinăciunea acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Istoric al Icoanei Maicii Domnului „Cauta la smerenia”:

Prima atestare documentară referitoare la icoana „Caută la smerenia” trimite la îndepărtatul an 1426, în unul din vechile hrisoave bisericeşti fiind amintită minunea pe care a arătat-o această icoană, prevestind nenorocirile ce aveau să se abata asupra locuitorilor din părţile Pskovului - din ochiul drept al Preacinstitului chip curgea sânge, atât în locul în care stătea, cat şi pe drumul spre Pskov. Acestei întâmplări i-au urmat un şir de evenimente tragice - foamete, pojaruri înspăimântătoare, năvălirea cneazului lituanian Vitovt asupra pământurilor pskoviene… Icoana se păstra la catedrala Sf. Treime din Pskov, alaturi de alte mari sfinţenii bisericeşti, multe dintre care nu au ajuns, însă, până în zilele noastre. Incendiile carora Pskovul era deseori expus, au facut să se piardă şi această icoană Făcătoare de minuni.

Însă conform unei străvechi tradiţii, de pe icoanele care s-au proslăvit prin minuni mari, se obişnuia să se faca cópii, pentru a arăta pietatea faţă de chipul îndrăgit al Preacuratei. Icoana „Caută la smerenia” are două astfel de cópii - prima (sec. XVII) se află până în prezent la mănăstirea de maici a Înălţării Domnului din Kiev, iar a doua (sec. XIX) - înfrumuseţează biserica principală a mănăstirii de fraţi „Intrarea Maicii Domnului” din acelasi oraş. În această mănăstire icoana a fost adusă de către schimonahia Teodora (Totki), aceasta având-o spre păstrare de la părintele Boris Kvasnitki, proprietarul ei, care a fost represat în anii ‘30 ai secolului trecut de către bolşevici, perioadă din care datează şi prima închidere a lăcaşului. Pentru prima oară icoana a ajuns la Mănăstirea Intrării Maicii Domnului în 1941, când Ucraina era ocupată de germani. În 1961 mănăstirea a fost închisă pentru a doua oară, iar icoana se păstra în chilia maicii Teodora, de la mănăstirea de maici a Înălţării Domnului. Icoana revine peste treizeci de ani în mănăstirea locală, unde a rămas până în prezent. În timpul călătoriilor sale, icoana „Caută la smerenia” a arătat lumii nenumarate minuni şi semne, a vindecat nenumăraţi credincioşi.

Conform spuselor maicii Teodora, icoana a vindecat o fată surdomută, care se ruga la ea împreună cu bunica sa şi a început dintr-o dată să vorbească. Fiind întrebată cum s-a întâmplat această minune, fetiţa a răspuns: „Această tanti a suflat spre mine”. In vara anului 1993 icoana a uimit printr-o nouă minune enoriaşii mănăstirii, întreaga populaţie a Kievului şi nu numai. După ce s-a observat o întunecare a tonurilor în care era pictată icoana, s-a crezut că aceasta necesită o restaurare, a fost scoasă sticla care o acoperea, şi mare a fost mirarea când s-a descoperit ca culorile icoanei au rămas intacte. În schimb, pe sticlă s-a imprimat cu exactitate şi în mod miraculos chipul Maicii Domnului, în nuanţe argintii. Vestea acestei minuni s-a răspândit rapid, iar în mănăstire au început să vină un număr uriaş de pelerini. Mitropolitul Vladimir (Sabodan) al Kievului şi al Întregii Ucraine a binecuvântat să se efectueze o investigaţie ştiinţifică a acestui fenomen unic. Savanţii, ajutaţi de un aparataj ultramodern, au încercat să dea o explicaţie a apariţiei imprimării pe sticlă, însă până la urmă au ajuns la concluzia că acest fenomen este una dintre marile minuni ale secolului XX.

La 22 noiembrie 1995 Sinodul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei a decis ca icoana „Caută la smerenia”, în urma acestei minuni precum şi a nenumăratelor vindecări săvârşite prin ea, să fie considerată Făcătoare de minuni şi prăznuită pe 16 septembrie. În perioada rece a anului icoana se află acasă, între zidurile natale, iar odata cu încălzirea timpului, ea porneşte în adevărate călătorii misionare prin intreaga Ucraina, dar şi dincolo de hotarele ei. Minunile săvârşite de ea au întors multă lume la credinţă, au salvat vieţi şi au tămăduit suflete. Icoana este invitată şi aşteptată cu nerăbdare departe de baştina ei, fiind solicitată pentru mult timp înainte.

22 septembrie

Acatistul Sfântului Teodosie de la Brazi - Sfânt Mucenic şi Ierarh!

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Troparul Sfântului, glasul 1: Podobie: Prea lăudaţilor mucenici ...

Arătatu-te-ai, Ierarhe Teodosie, sfeşnic pururea luminos şi mare apărător al Bisericii lui Hristos. Strălucit-ai, prin slujire şi mucenicie, ca o jertfă preacurată, aducându-te Stăpânului tuturor; slăvim pomenirea ta, rugând pe Dumnezeu sa daruiasca sufletelor noastre pace şi mare milă.

După obişnuitul început, se zic:

Condacele şi icoasele

Condacul 1:

Vrednicului păstor al turmei lui Hristos, râvnitorului Ierarh Teodosie, care prin mucenicie s-a arătat apărător al Bisericii strămoşeşti, laudă de mulţumire îi aducem noi, nevrednicii; că acesta s-a arătat odor preastrălucit între ierarhii Moldovei şi pururea rugător către Dumnezeu pentru cei ce, cu credinţă şi cu dragoste, îi cântă: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Icosul 1:

Din pruncie te-a hărăzit Dumnezeu a fi vas ales al harului Său, căci binecredincioşii tăi părinţi ţi-au umplut inima şi sufletul de iubire sfântă şi de învăţătura cea adevărată a Bisericii. Înarmat fiind cu daruri alese, ţi-ai închinat viaţa împlinirii virtuţilor creştineşti, pentru care îţi aducem această cuvenită cântare:

Bucură-te, cel ce din braţele maicii tale pomul vieţii a înflorit întru tine;

Bucură-te, că din copilărie ai început călătoria către Dumnezeu;

Bucură-te, că din casa părintească te-ai arătat ca un vas sfinţit;

Bucură-te, că din pruncie sufletul tău a fost locaş al Sfântului Duh;

Bucură-te, cel ce ai fost ca o stâlpare de finic înaintea Domnului;

Bucură-te, că îngerul păzitor ţi-a arătat calea cea bună de urmat;

Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu a împodobit viaţa ta;

Bucură-te, că ai căutat comoara cea adevărată pe care ai găsit-o în Biserica Domnului;

Bucură-te, că fiu al luminii te-a arătat pe tine vieţuirea ta;

Bucură-te, că pe calea cea bună credinţa în Dumnezeu te-a călăuzit;

Bucură-te, că multă stăruinţă ai arătat pentru îmbunătăţirea vieţii tale;

Bucură-te, că ai înmulţit talantul ca sluga cea binecredincioasă;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 2-lea:

Ascultând glasul chemării celei de Sus, ai luat Crucea şi ai urmat lui Hristos, îndreptându-ţi paşii către viaţa călugărească de la Mănăstirea Brazi din Vrancea natală, unde, prin osârdie şi nevoinţă, te-ai făcut bineplăcut lui Dumnezeu, Căruia neîncetat I-ai cântat: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Din tinereţile tale, râvnitor al virtuţilor şi iubitor de nevoinţe te-ai arătat. Pentru aceasta, viaţa ta cea plăcută lui Dumnezeu a fost cunoscută de toţi monahii ca o scară dumnezeiască ce duce către ceruri. Primit-ai, cu smerenie şi evlavie, chipul cel îngeresc al călugăriei, pentru care noi, credincioşii, îţi împletim cunună de laude, cântând aşa:

Bucură-te, că ai socotit deşertăciuni toate cele omeneşti;

Bucură-te, că năvălirile patimilor le-ai potolit;

Bucură-te, că toate cele pământeşti ca o pânză de păianjen le-ai socotit;

Bucură-te, că ispitele nu te-au putut opri din calea spre sfinţenie;

Bucură-te, cel ce pe piatra credinţei ţi-ai aşezat tinereţea ta;

Bucură-te, că, prin viată neîntinată, ai urcat pe scara virtuţilor;

Bucură-te, că ai căutat cu multă râvnă a ajunge la firea cea dintâi;

Bucură-te, că ai fost ca o viţă roditoare în via Domnului;

Bucură-te, că, prin viaţă curată, ai dobândit frumuseţile cele nepieritoare;

Bucură-te, că te-ai făcut sălaş curat al Sfântului Duh, dumnezeiască dragoste arzând întru tine;

Bucură-te, că ai fugit de viforul ispitelor celor vătămătoare de suflet;

Bucură-te, cel ce cu darul lui Dumnezeu ai biruit hotarele firii;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 3-lea:

Ca o flacără arzătoare a strălucit viaţa ta în obştea ce te-a primit, minunate Părinte Teodosie, luminând şi întărind pe cei din jurul tău. Darul Duhului Sfânt te-a mânat ca pe o pasăre în pustie, unde ţi-ai adăpat sufletul din izvoarele cele nepieritoare ale vieţii sihăstreşti, urcând treptele sfinţeniei şi cântând neîncetat lui Hristos Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Curată pornire lăuntrică având, ai căutat înălţarea sufletului, prin sărăcie de bună voie, curăţie, deplină ascultare şi neîncetate rugăciuni. Şi, ajungând la frumuseţea nepătimirii, vrednicule ostaş al lui Hristos, ai sporit roada Duhului Sfânt întru tine, pentru care îţi aducem această cântare:

Bucură-te, că ai intrat în ceata celor ce cu osârdie îl caută pe Domnul;

Bucură-te, că îngerescul chip ţi-a fost pavăză împotriva ispitelor;

Bucură-te, că ai trecut de la trăirea în trup la trăirea în duh;

Bucură-te, cel ce, intrând în liniştea sihăstriei, ai împodobit graiul inimii cu frumuseţea rugăciunii;

Bucură-te, că, zăvorând uşa ispitelor, zburdările trupului ai veştejit;

Bucură-te, cel ce, prin curată viată călugărească, ai devenit înger în trup;

Bucură-te, că de poftele lumeşti ai fugit, făcându-te ucenic ales al Domnului;

Bucură-te, că, în mănăstire vieţuind, desfătarea bunătăţilor duhovniceşti ai dobândit;

Bucură-te, că, trăind întru sfinţenie, cale la ceruri ţi-ai pregătit;

Bucură-te, că, prin post şi rugăciune, ai dobândit bunătăţile cele veşnice;

Bucură-te, că, trăire curată având, veşmântul cel luminos al mântuirii l-ai împodobit;

Bucură-te, că viaţa ta scară cerească s-a arătat;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 4-lea:

Încununându-ţi viaţa sihăstrească cu daruri dumnezeieşti, Împăratul doririlor te-a chemat la vrednicia arhieriei, alegându-te păstor al turmei celei cuvântătoare din Ţinutul Rădăuţilor. Şi întru această slujire, ca un cărbune dumnezeiesc, ai luminat sufletele celor credincioşi, povăţuindu-i la lumina cea neînserată şi învăţându-i a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Ca un soare duhovnicesc te-ai arătat păstoriţilor tăi, Fericite Teodosie, şi, prin pioase rugăciuni la mormântul marelui Voievod Ştefan cel Sfânt de la Putna, ai ţinut aprinsă candela credinţei şi dragostea de ţară. Pentru aceasta, te întâmpinăm cu aleasă cinstire, zicând:

Bucură-te, vrednicule urmaş al Apostolilor, cel ce toate cu înţelepciune le-ai chivernisit;

Bucură-te, că, prin darul arhieriei, ai primit mirul cel ceresc în inima ta;

Bucură-te, păstorule cel bun, care ai intrat prin uşă în staulul oilor;

Bucură-te, că, prin osteneli, chipul Marelui Arhiereu întru tine s-a împlinit;

Bucură-te, că sufletele cele ofilite le-ai udat cu apa Sfântului Duh;

Bucură-te, că te-ai arătat turmei tale ca un spic cu însutită roadă;

Bucură-te, că ostenelile tale au fost ca o bogată pârgă adusă Domnului;

Bucură-te, cel ce cu pâinea cea cerească pe cei credincioşi ai hrănit;

Bucură-te, că ai fost îndrumător şi povăţuitor luminat păstoriţilor tăi;

Bucură-te, că ai socotit turma lui Hristos ca o vistierie dată în grija ta;

Bucură-te, că povăţuitor prea iscusit al călugărilor ai fost;

Bucură-te, că nevoinţele tale s-au arătat podoabă de mult preţ a Bisericii;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 5-lea:

Viaţa ta, placută lui Dumnezeu, s-a făcut cunoscută tuturor, Ierarhe Teodosie; şi, fiind ascultător de Hristos, ai fost chemat să luminezi cu învăţăturile tale şi pe cei din Episcopia Romanului, unde ca o stea preastrălucită ai vestit cu tărie pe Soarele Dreptăţii, Căruia împreună cu tine îi cântăm: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Povăţuind cu multă dragoste turma cea încredinţată ţie de către Dumnezeu, ca într-o şcoală duhovnicească, ai umplut de mireasmă dumnezeiască sufletele păstoriţilor tăi, călăuzindu-i către limanul împărăţiei cerurilor, pentru care îţi cântam:

Bucură-te, cel ce cu darul înţelepciunii ai arătat luminată lucrarea arhieriei tale;

Bucură-te, că pe credincioşi i-ai hrănit cu dreapta învăţătură a lui Hristos;

Bucură-te, cel ce din izvorul cel limpede al harului pe mulţi i-ai adăpat;

Bucură-te, că ai strălucit ca un sfeşnic minunat în Biserica lui Hristos;

Bucură-te, că ai condus turma ta spre dumnezeieştile limanuri;

Bucură-te, că Evanghelia Domnului cu multă râvnă o ai propovăduit;

Bucură-te, că sufletele cele pustiite roditoare le-ai făcut;

Bucură-te, cel ce cu multă cinste ai stat în ceata arhiereilor;

Bucură-te, că la păşunea cea aleasă ai adus pe credincioşii tăi;

Bucură-te, că ai păstorit turma ta întru cuvioşie şi dreptate;

Bucură-te, că te-ai arătat bun cârmaci al Episcopiei Romanului;

Bucură-te, că, prin arhiereasca ta slujire, ţi-ai făcut mai strălucitoare haina sufletului;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 6-lea:

Râvna pentru Hristos şi puterea cuvintelor tale te-au făcut să urci pe treapta cea înaltă a arhipăstoriei, învrednicindu-te pe pământ de cinstea de Părinte al întregii Biserici Moldave, iar în ceruri de lumina cea negrăită a slavei lui Dumnezeu, Căruia îi cânţi neîncetat: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Mai Marele păstorilor te-a chemat, Ierarhe Teodosie, la scaunul de slujire a Bisericii Moldovei greu încercată de năvălirile barbare. Iar tu, Părinte, întrarmat fiind cu puterea lui Hristos, nu te-ai înspăimântat de primejdii, pentru care, primeşte cântarea aceasta:

Bucură-te, că în vasul tău cel pământesc a fost turnat mirul cel ceresc;

Bucură-te, că, slujind oamenilor, ai slujit lui Dumnezeu;

Bucură-te, apărător şi zid împotriva năvălitorilor celor fără de lege;

Bucură-te, platoşa şi scutul neclintit împotriva duşmanilor adevărului;

Bucură-te, soare dătător de lumina şi căldura lui Hristos;

Bucură-te, că Dumnezeu te-a răsplătit pentru râvna ta;

Bucură-te, cel ce căile cele strâmbe ale oamenilor le-ai îndreptat;

Bucură-te, slujitor adevărat, că pământul de cer l-ai apropiat;

Bucură-te, stea strălucitoare pe bolta Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, dar dumnezeiesc al poporului nostru binecredincios;

Bucură-te, fluierul cel păstoresc al dreptmăritorilor creştini;

Bucură-te, omule al lui Dumnezeu şi alăuta Duhului;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 7-lea:

Ca zorile dimineţii te-ai arătat Bisericii Moldave, cinstite Ierarhe, hrănind cu pâine cerească pe credincioşii tăi; si, asemenea apărătorilor credinţei, străbătând ţinutul Moldovei, i-ai îmbărbătat cu rugăciune şi cuvânt la mărturisirea lui Hristos, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Ca un păstor vrednic de laudă al turmei lui Hristos, Ierarhe Teodosie, după dumnezeiasca judecată, ai alungat de la turma ta pe lupii cei răpitori, cu arma dreptei credinţe. Pentru aceasta, râvna ta apostolească a fost răsplătită în ceruri de Hristos Dumnezeu, iar noi, pe pământ, îţi aducem această cântare:

Bucură-te, luptătorule împotriva nedreptăţii;

Bucură-te, apărătorule al Ortodoxiei;

Bucură-te, străjerul neadormit la poarta Bisericii;

Bucură-te, apărătorule al celor nedreptăţiţi;

Bucură-te, cunoscătorule al inimilor;

Bucură-te, propovăduitorul şi apărătorul dreptei credinţe;

Bucură-te, ocrotitorul credincioşilor tăi;

Bucură-te, arhiereule luminat al Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, lucrătorule în ogorul Domnului;

Bucură-te, aducătorule de roadă duhovnicească;

Bucură-te, cămara virtuţilor şi lauda ierarhilor;

Bucură-te, că Hristos te-a preamărit în ceruri;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 8-lea:

Deşi ai fost izgonit de vrăjmaşi, pe nedrept, din scaunul arhipăstoresc, Ierarhe Teodosie, pacea şi liniştea sufletului tău le-ai păzit, căci, retrăgându-te la Mănăstirea Brazi din Ţara Vrancei unde te-ai născut, ai petrecut în privegheri şi rugăciuni pentru poporul tău cel binecredincios, cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Ca o ploaie liniştită ce cade pe pământ însetat s-a arătat venirea ta în Mănăstirea Brazi, pe care ai zidit-o din nou, minunate Ierarhe Teodosie, înnoind duhovniceşte obştea monahilor şi pe credincioşii care au alergat la tine cu smerenie. Bucurându-ne de aleasa ta lucrare, îţi aducem cântarea aceasta:

Bucură-te, că ai apărat comoara Ortodoxiei în Ţara de Jos a Moldovei;

Bucură-te, că ai călăuzit ceata monahilor pe căile desăvârşirii;

Bucură-te, că ai rânduit aleasă viaţă călugărească în mănăstirile pe care le-ai ctitorit;

Bucură-te, cel ce ca un fiu al dumnezeieştii lumini ai deschis calea spre cele veşnice;

Bucură-te, cel ce ai fost conducătorul sihaştrilor şi nebiruitul întâi-luptător;

Bucură-te, că ai fost ca un măslin roditor pentru mulţi călugări şi credincioşi;

Bucură-te, slujitorule al tuturor celor necăjiti;

Bucură-te, râvnitorule pentru altarele Domnului;

Bucură-te, că cetele monahilor le-ai făcut ca o vie roditoare;

Bucură-te, că ai rânduit neîncetată priveghere în aşezămintele tale călugăreşti;

Bucură-te, că pe fiii tăi duhovniceşti i-ai povăţuit să cugete la cele înalte;

Bucură-te, că, prin slujire adevărată şi viaţă curată, ai înmulţit ceata monahilor;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 9-lea:

Trâmbiţă duhovnicească s-au arătat povăţuirile tale pentru fiii tăi sufleteşti, Sfintite Ierarhe, pe care împlinindu-le şi-au împodobit vieţuirea cu mireasma Duhului. Pentru aceasta, şi noi învăţăm de la tine a merge pe calea virtuţilor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Nici prigonirile, nici primejdiile, nici chinuirile necredincioşilor nu te-au îndepărtat de la calea Adevărului, Părinte, căci ai rabdat până la sânge silnicia lor. Pentru aceasta, minunându-ne de pătimirea ta, îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, cel ce ai luat pe umeri Crucea lui Hristos;

Bucură-te, că te-ai luptat pentru dreapta credinţă;

Bucură-te, păstorule cel bun, ca ţi-ai dat viaţa pentru turma cea cuvântătoare;

Bucură-te, cel ce te-ai făcut vrednic de cununa muceniciei;

Bucură-te, că vărsarea sângelui tău a fost ca un mir de mare preţ adus lui Hristos;

Bucură-te, că ai urcat pe scara care duce la Dumnezeu, prin pătimirile tale;

Bucură-te, că, prin mucenicia ta, Hristos uşa Raiului ţi-a deschis;

Bucură-te, cel ce ca o slugă bună şi credincioasă ai intrat întru bucuria Domnului tău;

Bucură-te, cel ce ai ştiut să uneşti pe cele de jos cu cele de sus;

Bucură-te, că ai intrat cu cinste în Ierusalimul cel ceresc;

Bucură-te, cel ce te-ai învrednicit a trăi împreună cu Hristos în veci;

Bucură-te, că pământul Vrancei l-ai sfinţit prin sângele muceniciei tale;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 10-lea:

Mare Ierarhe şi Mucenice al lui Hristos, Teodosie, apărătorule al dreptei credinţe a Bisericii, te-ai învrednicit de viaţa cea fără de sfârşit, unde acum străluceşti în lumina cea neînserată, aducând, de-a pururi, laudă lui Dumnezeu şi cântând: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Văzând pătimirea şi mucenicia ta, călugării din Mănăstirea Brazi şi binecredincioşii creştini s-au adunat în jurul trupului tău şi în cântări duhovniceşti l-au îngropat cu cinste în biserica acestui aşezământ, iar după îngroparea ta, n-au încetat a veni la mormântul tău ca la un părinte preaiubit, cântându-ţi laude ca acestea:

Bucură-te, cel ce ţi-ai săvârşit viaţa mărturisind pe Hristos;

Bucură-te, că ai primit de la El cununa muceniciei;

Bucură-te, că te-ai făcut vrednic moştenitor al vieţii celei de veci;

Bucură-te, Ierarhe, mult pătimitorule;

Bucură-te, stea ce străluceşte în ceata mucenicilor Bisericii;

Bucură-te, împodobitorule al mărturisitorilor lui Hristos;

Bucură-te, floarea arhieriei, adăpată cu sânge mucenicesc;

Bucură-te, că ai avut parte de moartea cea purtătoare de viaţă;

Bucură-te, mielule nevinovat, care ai intrat în ceata celor ce s-au jertfit pentru Hristos;

Bucură-te, că te-ai îmbrăcat cu haina preastrălucită în ceruri;

Bucură-te, că împreună cu Maica Domnului şi cu sfinţii te odihneşti în cămara lui Hristos;

Bucură-te, că te-ai învrednicit de viaţa cea veşnică;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 11-lea:

Întru bucuria cea nespusă a împărăţiei celei de sus petrecând, Ierarhe Teodosie, te îndulceşti de lumina cea întreit strălucitoare a Prea Sfintei Treimi, de unde, trimite-ne şi nouă, celor ce prăznuim după cuviinţă sfântă pomenirea ta, răbdare în necazurile vieţii şi nădejdea mântuirii, ca, întru dragostea lui Dumnezeu vieţuind, împreună cu tine să-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

După îngroparea ta, minunate Părinte, prin rânduiala dumnezeiască s-a aflat comoara de mult preţ a moaştelor tale, cinstite după vrednicie de Cuviosul Antipa. Pentru aceasta, şi noi îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că trupul tău ni l-ai lăsat ca un dar sfinţit;

Bucură-te, că aflând moaştele tale ne veselim cu duhul;

Bucură-te, Ierarhe îndumnezeit, care dai mireasmă duhovnicească credincioşilor;

Bucură-te, cununa adevărului şi slava arhiereilor;

Bucură-te, mângâierea oamenilor cuprinşi de primejdii şi de întristări;

Bucură-te, jertfă bineprimită de Dumnezeu;

Bucură-te, limanul cel lin şi neînviforat al celor necăjiţi;

Bucură-te, ancoră tare şi nemişcată;

Bucură-te, că pe cei ce se roagă cu credinţă, cu daruri duhovniceşti îi împodobeşti;

Bucură-te, luminarea şi scăparea celor deznădăjduiţi;

Bucură-te, cel ce cu mir de nard alini suferinţele celor neputincioşi;

Bucură-te, că Dumnezeu ascultă rugăciunile tale pentru neamul românesc;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 12-lea:

Vrednicule următor al Apostolilor, ca un adevărat arhiereu al Bisericii lui Hristos, ai pătimit până la mucenicie şi ai dobândit daruri mai presus de fire, pentru care te rugăm să fii nouă mijlocitor, ca să aperi de tot răul moştenirea ta, care cântă împreună cu tine Sfintei Treimi: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Mare Ierarhe Teodosie, pe drumul Crucii lui Hristos, lupta cea bună ai luptat, primind cununa muceniciei, fiind împreună-şezător cu toţi sfinţii în cămările cereşti. Iar noi, păcătoşii, pe pământ, îţi cinstim pomenirea ta şi cu osârdie te rugăm: ajută-ne să deschidem poarta nădejdii către Dumnezeu, ca să-ţi aducem aceste cântări:

Bucură-te, că întru tine chipul lui Dumnezeu s-a împlinit;

Bucură-te, cel ce ai fost rânduit de-a dreapta lui Dumnezeu împreună cu toţi sfinţii;

Bucură-te, cel ce te odihneşti în cer, ca un sfinţit mucenic al lui Hristos;

Bucură-te, cel ce eşti piatra cea scumpă a Bisericii, păstrată în vistieriile cereşti;

Bucură-te, trâmbiţă apostolească şi alaută duhovnicească;

Bucură-te, că prin jertfirea vieţii tale ai desăvârşit pecetea chipului dumnezeiesc;

Bucură-te, că te adăpi pururea din izvorul vieţii şi al veşnicei lumini;

Bucură-te, floarea cea neveştejită din gradina Raiului;

Bucură-te, că vezi de-a pururi faţa lui Dumnezeu;

Bucură-te, cel ce, ca un prinos bogat, împodobeşti cămările cereşti;

Bucură-te, mirul cel ceresc, care ne umpli pe noi de bună mireasmă;

Bucură-te, izbăvirea cea scumpă a sufletelor noastre;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

Condacul al 13-lea:

O, mult pătimitorule, Sfinte Mucenice al lui Hristos, Ierarhe Teodosie, trimis fiind de Dumnezeu la vreme de strâmtorare să fii pavăză Bisericii Moldovei, noi, cei împovăraţi cu multe şi grele păcate, îţi aducem din toată inima cuvenita cinstire, ca aceluia în care a prisosit darul Sfântului Duh. Aflându-te acum slujitor la Altarul cel ceresc, te rugăm, fii mijlocitorul nostru către Atotputernicul Dumnezeu, Izvorul tuturor bunătătilor, ca prin harul Său ocrotitor sa ne dea înţelepciune, sănătate, pace şi iertare de păcate, ca să prisosim în credinţă şi în dragoste faţă de El şi către aproapele, pentru a ajunge la limanul cel mult dorit al mântuirii şi împreună cu tine să-I aducem neîncetată laudă, zicând: Aliluia! (de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul 1:

Din pruncie te-a hărăzit Dumnezeu a fi vas ales al harului Său, căci binecredincioşii tăi părinţi ţi-au umplut inima şi sufletul de iubire sfântă şi de învăţătura cea adevărată a Bisericii. Întrarmat fiind cu daruri alese, ţi-ai închinat viaţa împlinirii virtuţilor creştineşti, pentru care îţi aducem această cuvenită cântare:

Bucură-te, cel ce din braţele maicii tale pomul vieţii a înflorit întru tine;

Bucură-te, că din copilarie ai început călătoria către Dumnezeu;

Bucură-te, că din casa părintească te-ai arătat ca un vas sfinţit;

Bucură-te, că din pruncie sufletul tău a fost locaş al Sfântului Duh;

Bucură-te, cel ce ai fost ca o stâlpare de finic înaintea Domnului;

Bucură-te, că îngerul păzitor ţi-a arătat calea cea bună de urmat;

Bucură-te, că dragostea de Dumnezeu a împodobit viaţa ta;

Bucură-te, că ai căutat comoara cea adevărată pe care ai găsit-o în Biserica Domnului;

Bucură-te, că fiu al luminii te-a arătat pe tine vieţuirea ta;

Bucură-te, că pe calea cea bună credinţa în Dumnezeu te-a călăuzit;

Bucură-te, că multă stăruinţă ai arătat pentru îmbunătăţirea vieţii tale;

Bucură-te, că ai înmulţit talantul ca sluga cea binecredincioasă;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teodosie, Mucenice al lui Hristos!

şi Condacul 1:

După aceasta se zice această Rugăciune:

Sfinţite Ierarhe Teodosie, care - de cununa mucenicească învrednicindu-te, prin tăierea cinstitului tău cap de către păgâni, pe când te aflai la Mănăstirea Brazi din Ţinutul Vrancei -, acum, împreună cu îngerii locuind, te bucuri de mărirea cea gătită sfinţilor, nu ne uita pe noi, păcătoşii, cei ce, nădejde având în puterea ta de mijlocitor către Împăratul Hristos - ca unul ce stai înaintea tronului Sfintei Treimi -, ţie, cu credinţă, grăim unele ca acestea:

Bucură-te, că la Mănăstirea Brazi ai strălucit prin mucenicie!

Bucură-te, că acel loc al muceniciei tale s-a făcut cunoscut tuturor prin tine şi, acolo, călugări şi călugăriţe s-au nevoit cu nevoinţa cea bineplăcută lui Dumnezeu, pomenindu-te necontenit între ctitori!

Bucură-te, că, pentru credinţa cea adevărată şi pentru apărarea sfintelor odoare ale bisericii, spre a nu le lasa pradă nelegiurii, ţi-ai jertfit viaţa!

Bucură-te, că Dumnezeu a insuflat gând de evlavie ucenicilor tăi, şi Lavrentie episcopul ţi-a pus piatră de marmură deasupra cinstitului tău mormânt!

Bucură-te, că o cărămidă pusă sub pătimitorul tău cap, cu numele Teodosie înscris pe ea, te-a făcut cunoscut urmaşilor de peste ani!

Bucură-te, că trupul tău, cazut sub ascuţişul sabiei celei sălbatice, s-a descoperit în vremurile cele mai de pe urmă!

Bucură-te, că te-ai învrednicit de proslăvire din partea lui Dumnezeu, Care a dat gândul cel bun ieroschimonahului Dimitrie spre a căuta în pământ, unde, săpând, a găsit piatra de marmură a mormântului tău şi cărămida cu înscrisul de pe ea, pe care era aşezat capul tău cel desprins de trup, ca şi întreg trupul tău!

Bucură-te, că, şi prin moarte, s-a arătat întreaga ta smerenie, căci capul aşezat, cu gura în jos, pe cărămidă, arăta că mereu ai avut fruntea plecată spre pământ, rugându-te, cu caldură, ca şi vameşul: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului!”

Bucură-te, că prin rânduială dumnezeiască s-a făcut lucrarea de dezgropare a cinstitului tău trup, după mai bine de o sută cincizeci de ani şi, cu sobor de preoţi, în cântări duhovniceşti, a fost pus în paraclisul de taină din peştera Mănăstirii Brazi, unde se săvârşea Sfânta Liturghie până nu demult!

Fericindu-te pe tine, mult nevoitorule şi mult rabdătorule Mucenice Teodosie, ne cucerim şi zicem: Roagă-te pentru noi, cei ce făcem, cu dragoste, pomenirea ta şi ne întărim duhovniceşte de lucrarea ta în pământul scumpei noastre Patrii şi în ogorul Sfintei noastre Biserici Ortodoxe Române;

Bucură-te, Mucenice Teodosie! Amin!

24 septembrie

Acatistul Sfântului Siluan Athonitul, Preacuvios Părinte!

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.

Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.

Doamne miluieşte! (de trei ori)

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.

Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Condacele şi Icoasele:

Condacul 1:

Ţie, alesule nevoitor al Domnului şi îngere pământesc, Preacuvioase Părinte Siluane, acum cu bucurie cântare de laudă îţi aducem! În veghe neîncetată, în postire şi în smerenie fiindu-le părinţilor athoniţi prea-ales urmaş, prin însetarea după Dumnezeu şi dragostea cea arzătoare către El, har îmbelşugat ai agonisit sufletului tău şi următor făcându-te lui Hristos, Cel ce S-a răstingnit, pentru toţi oamenii, cu lacrimi te-ai rugat pentru cei ce se chinuiesc în iad, pentru cei vii şi pentru cei ce vor mai veni pe lume. Nu ne lipsi nici pe noi de această dragoste a ta, căci în groapa greşalelor aflându-ne, cerem solirea ta înaintea lui Dumnezeu şi cu străpungere strigăm: Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Icosul 1:

Făcătorul îngerilor şi Domnul Puterilor încă din pântecele maicii tale te-a ales pe tine şi după cuvântul Psalmistului: „inima adâncă” ţi-a dăruit, Părinte Siluane, pentru a încăpea în ea ca într-o cămară prea-aleasă, neîncăputul nume al lui Dumnezeu Celui Preaînalt, ca prin puterea şi înţelepciunea lui Dumnezeu să urmezi vieţii îngereşti. Pentru acestea, lăudând minunatele tale fapte şi ostenelile pământeşti, cu sfială te chemăm:

Bucură-te, rod al curăţiei din părinţi binecinstitori de Dumnezeu;

Bucură-te, că ai iubit a părinţilor tăi cucernicie din tot sufletul tău;

Bucură-te, că prin înfranare şi iubire de Dumnezeu să te asemeni lor ai voit;

Bucură-te, că din pruncie căutându-ţi bucuria în Dumnezeu, minunat te-ai înţelepţit;

Bucură-te, că inima ta să cunoască şi să se supună voii lui Dumnezeu mereu a căutat;

Bucură-te, că spre izvorul harului dumnezeiesc ca un cerb ai însetat;

Bucură-te, că de Cuvântul lui Dumnezeu ca de o miere prea dulce mintea ţi-ai îndulcit din tinereţe;

Bucură-te, floare înmiresmată cu fapte de credinţă de o nepieritoare frumuseţe;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 2-lea:

Văzându-te pe tine Preabinecuvântata Născătoare de Dumnezeu afundat în prăpastia pierzării, pe când dulceaţa păcatului ca un şarpe rău mirositor pătrundea în sânul tinereţii tale, ca o maică îndurerată te-a chemat în chip minunat: „Fiule, mă doare să te vad spurcându-te cu fapte păcătoase”. Si pricepând tu, Preacuvioase Părinte, milostivirea ei, şarpele păcatului cu bărbătească înţelepciune l-ai izgonit, biruindu-l prin pocăinţă, smerenie şi rugăciune, iar Mântuitorului Iubitor de oameni cântare de mulţumire I-ai adus pentru Preacurata Sa Maică, pururea strigând: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Dumnezeiască înţelepciune te-a umbrit, când glasul Maicii Domnului te-ai învrednicit a-l asculta, alesule al lui Dumnezeu, Siluane, şi harul Sfântului Duh a umplut inima ta. Prin lucrarea acestuia, ca o căprioară din laţ scăpând, către grădina Maicii Domnului - Muntele Athos - ai năzuit, fugind de deşertăciunea lumească, căci te-ai lipit de Dumnezeu ca un fiu iubitor. Drept aceea, văzând minunata bunăvoire a Stăpânei lumii faţă de tine, cu umilinţă îţi cântăm:

Bucură-te, că din întunericul păcatului la lumina adevărului lui Hristos de însăşi Preacurata ai fost chemat;

Bucură-te, că ai fost ales să fii lucrător credincios al grădinii ei pământeşti, în chip minunat;

Bucură-te, viţă dulce a pământului rusesc care în Muntele Athos îmbelşugat ai rodit;

Bucură-te, conştiinţa neadormită, că prin smerita rugăciune, boldul păcatului l-ai tocit;

Bucură-te, că în Sfânta Mănăstire Pantelimon, lui Dumnezeu în chip îngeresc ai slujit;

Bucură-te, că prin nevoinţă, post şi isihie pe duşmanul ce lupta împotriva ta desăvârşit l-ai plecat;

Bucură-te, că toate măiestriile diavolului prin smerenie le-ai surpat;

Bucură-te, că tânjind după Dumnezeu, credinţa curată în chip slăvit ai dobândit;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 3-lea:

Cu adevărat, de Dumnezeu iubitorule Părinte Siluane, te-a apărat puterea Celui Preaînalt când duhul iadului şi al morţii te-a năpădit şi sufletul tău îl învifora cu momeli pierzătoare şi tu, cu totul istovit, cugetai că Dumnezeu este de neînduplecat; dar Domnul cel Iubitor de oameni îndată te-a cercetat prin lumina cea negrăită a Taborului şi cu focul harului Sfântului Apostol Pavel o nouă naştere ai primit, cu frică şi bucurie cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având bogăţia harului, cu duhul la ceruri ai fost înălţat şi acolo cuvinte de negrăit cu adevărat ai ascultat. Bucuria ta cine o va povesti, Preacuvioase Siluane? Căci te-ai umplut de dragostea cea negrăită a lui Dumnezeu când, fiind în afară de cele ale lumii, întru vederea duhovnicească a negrăitei frumuseţi dumnezeieşti, te-ai învrednicit a vedea Faţa lui Hristos-Dumnezeu Cel fără-de-măsură iubitor şi iertător a toate. Iar noi, minunându-ne de negrăita vedere a lui Dumnezeu, îţi cântăm:

Bucură-te, că întru credinţă nevoindu-te, de cercetarea şi mângâierea lui Hristos te-ai învrednicit;

Bucură-te, că ai fost vrednic să vezi cu ochii tăi frumuseţea slavei Sale de negrăit;

Bucură-te, că în Ceruri la preaminunata frumuseţe prin Sfântul Duh ai fost înălţat;

Bucură-te, că acolo din darurile harului Sfântului Duh Mângâietor te-ai adăpat;

Bucură-te, că de frumuseţea de nedescris a Raiului te-ai împărtăşit;

Bucură-te, că fiind iubit de Dumnezeu, de darurile frumuseţii cereşti ai fost copleşit;

Bucură-te, că acelaşi har cu lacrimi ai cerut de la Dumnezeu pentru neamurile omeneşti;

Bucură-te, că spre zorii vieţii veşnice că o strajă pururea veghetoare ne trezeşti;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 4-lea:

Furtună de aspre ispite a trimis asupra ta diavolul cel ucigaş de oameni care dintru început a căutat să piardă sufletele drepţilor; dar tu, Părinte Siluane, povăţuit fiind de Domnul Iisus Hristos să-ţi ţii mintea în iad şi să nu deznădăjduieşti, cu darul Duhului Sfânt, prin neîntreruptă veghe şi smerenie ai preîntimpinat uneltirile vrăjmaşului desăvârşind biruindu-l; iar el, ruşinat fiind de tine, silit a fost a mărturisi că întru totul este mincinos. Şi aşa, sufletul tau din cursa neprietenului ca o porumbiţă blândă a fost izbăvit de Dumnezeu, căruia neîncetat I-ai cântat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzind despre tine că în chip minunat ai fost chemat de la deşertăciunea lumească spre nevoinţa călugarească şi prin harul lui Dumnezeu rod bun ai făcut, Cuvioase, nu numai călugari tineri, dar şi cei vârstnici, mult încercaţi în nevoinţe, către tine alergau şi ca de miere îndulcindu-se de faptele şi cuvintele tale, viaţa cea îngerească au urmat şi Domnului s-au asemănat. Iar noi, cu smerită cugetare văzându-te împodobit, cu bucurie îţi strigăm:

Bucură-te, că izvor nesecat de smerită cugetare şi înfrânare în Domnul ai devenit;

Bucură-te, că în Muntele Sfânt ai fost ca un crin bine mirositor şi neveştejit;

Bucură-te, că în nevoinţa ta jugul cel bun al lui Hristos cu dragoste l-ai purtat;

Bucură-te, că mintea, inima şi voinţa în Dumnezeu prin rugăciune necontenit ti-ai întărit;

Bucură-te, că plin de râvnă, curăţia trupească şi sufletească ţi-ai păzit;

Bucură-te, că prin rugăciune neîncetată la înălţimea nepătimirii ai urcat;

Bucură-te, că pravila Sfinţilor Părinţi cu sârguinţă ai urmat;

Bucură-te, că despre iubirea lui Dumnezeu şi cereasca Patrie neostenit ne-ai grăit;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 5-lea:

Ca pe o stea călăuzitoare şi de minte luminătoare ţi-a dăruit Domnul Harul cel Dumnezeiesc, iubitorule de Dumnezeu Părinte Siluane, întărindu-te prin aceasta în nevoinţa cea mântuitoare ca odinioară pe Proorocul Ilie la Pârâul Horeb şi hrănindu-te în chip minunat din necheltuitele comori ale Sfântului Duh. Şi aşa, arzând de iubire pentru iubitorul de oameni Dumnezeu, din tinereţe şi până la bătrâneţe priveghind şi din straja dimineţii până în noapte pentru întreaga lume rugându-te, ca o alăută dulce cântătoare, neîncetat I-ai strigat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzându-te pe tine, Preacuvioase Părinte Siluane, întru nevoinţa cea bună căutând dragostea lui Dumnezeu cum căuta pruncul laptele mamei sale şi către mângâierea Lui cu dor mare tânjind şi cu lacrimi strigând: „Ia aminte, suflete al meu, la dragostea lui Dumnezeu şi încălzeşte-te, o, inima mea”, şi încă „Cine-mi va da mie o astfel de ardere, ca să nu cunosc odihna nici ziua, nici noaptea; de dragostea lui Dumnezeu?”, ne cutremurăm cu inima şi ne umilim cu sufletul în faţa unei asemenea iubiri către Dumnezeu cel Atotîndurat şi cu străpungere îţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că dreptatea lui Dumnezeu, ca pe o miere mult îndulcitoare, pururea ai cerut;

Bucură-te, că în dragostea de Domnul cu îngerii te-ai întrecut;

Bucură-te, că din inima, ca dintr-o candelă a rugăciunii curate, flacăra focului lăuntric spre Domnul ţi-ai şuit;

Bucură-te, că cele de sus şi cele de jos cu frumuseţea evlaviei tale îngereşti le-ai împodobit;

Bucură-te, că inima ta s-a asemănat cu văpaia rugului nemistuit;

Bucură-te, că precum Moise pentru poporul ales, tu pentru toţi oamenii înalţi mâinile către Dumnezeu;

Bucură-te, că în toată vremea ai dorit judecăţile Domnului şi îndreptările Sale le-ai căutat cu tot sufletul tau;

Bucură-te, că fără încetare ai strigat: „Mântuieşte Doamne, poporul tău şi binecuvintează moştenirea Ta!”;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 6-lea:

Propovăduitor neîncetat al isihiei te-ai arătat, cel ce bine ai plăcut lui Dumnezeu, când Domnul cel Iubitor de oameni, încercându-ţi dragostea, te-a lipsit de cercetarea Preasfântului Duh. Pentru aceasta, înţelegând că ai pierdut harul, precum odinioară Adam când se tânguia de pierderea Raiului, L-ai chemat cu inima mâhnită şi cu lacrimi: „Doamne, Tu mai înainte m-ai cercetat şi mai învrednicit de Sfântul Tău Duh şi sufletul meu Te-a iubit, dar acum sufletul meu tânjeste după Tine”; şi în acest chip tânguindu-te, dar nădăjduind în mila lui Dumnezeu, Ii strigai: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Strălucit-ai, iubitorule de Dumnezeu Părinte Siluane, ca un nou văzător al Tainelor, căci prin smerenie şi rugăciune cu lacrimi harul Sfântului Duh ai dobândit şi de negrăită dragoste inima ţi s-a umplut. Şi gustând tu şi înţelegând puterea harului, cu îndrăznirea lui Ilie ai strigat: „Doamne! Nu numai mie, ci întregii lumi dăruieşte să cunoască dragostea Ta şi să se mântuiască!”. Drept aceea, avându-te pe tine rugător neadormit înaintea lui Dumnezeu, cu umilinţă îţi cântăm:

Bucură-te, că cerul ai deschis când împreună cu Domnul te răstigneai rugându-te pentru cei morţi, pentru cei vii şi pentru cei ce pe lume încă nu au venit;

Bucură-te, că prin această dragoste Împărăţia Cerurilor ai dobândit;

Bucură-te, că adevărata întrupare a credinţei curate şi a nerăutăţii te-ai arătat;

Bucură-te, că ai dobândit iertare de la Hristos pentru cei apropiaţi ţie, căzuţi în păcat;

Bucură-te, lucrător neadormit în grădina Maicii Domnului, care pe cei istoviţi în nevoinţe îi intăreşte;

Bucură-te, dulce alăută a Muntelui Athos, care despre viaţa cea viitoare vesteşte;

Bucură-te, visterie a darurilor Sfântului Duh şi al Preabinecuvântatei Egumene ascultător slujitor;

Bucură-te, cu cei bineplăcuţi lui Dumnezeu credincios împreuna-nevoitor;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 7-lea:

Voind Iubitorul de oameni Dumnezeu să arate în tine o nouă făclie a harului, Cuvioase Părinte Siluane, ca pe o ramură de măslin cu rădăcină în pământul rusesc al pustiului Athosului te-a răsădit şi cu harul Sfântului Duh te-a înrourat, mult roditor făcându-te: că prin faptele şi cuvintele tale, că printr-un untdelemn de viaţă-dătător, spre curăţie şi înfrânare, cucernicie şi iubire de fraţi pe toţi i-ai povăţuit - iar ei, uniţi fiind prin legătură dragostei, supunând cele mai rele prin cele mai bune, cântau lui Dumenzeu: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Ca pe un nou împreună nevoitor cu pustnicii, povăţuitor şi dascăl monarhilor şi mirenilor te-a arătat pe tine Domnul, Preacuvioase Siluane. Căci tu, încă pe când trăiai în lume, pe un oarecare soldat a cărui femeie se lăsase ademenită de căderea în păcat şi, pentru aceasta, el spre mânie se înverşunase, l-ai învăţat iertarea lui Hristos şi astfel, familia lor - mica biserică - de destrămare, o, ai izbăvit; pe monahii căzuţi în întristare la dobândirea pacii sufleteşti i-ai chemat şi frica Domnului învăţându-i, la pocăinţă i-ai adus; şi astfel pe toţi i-ai pregătit să devină locuitori ai Raiului. Iar noi, ştiindu-te pe tine că te îngrijeşti de mântuirea tuturor, cu dragoste îţi cântăm, după cuviinţa datorată:

Bucură-te, că în căutarea lui Hristos împreună cu iubitorii vieţii pusniceşti te-ai nevoit;

Bucură-te, râvnitorule trăitor al iubirii frăţeşti şi pentru toţi fierbinte rugător;

Bucură-te, că pe calea vietii, în dureri şi în necazuri, eşti celor ce te cheamă credincios însoţitor;

Bucură-te, că celor aflaţi în boli, întristări şi mâhniri sufleteşti le eşti nefăţarnic slujitor;

Bucură-te, vestitorule al dragostei lui Dumnezeu, care prin cuvântul tău blând la împăcarea cu Dumnezeu şi cu aproapele pe toţi i-ai chemat;

Bucură-te, că mărturisind că bun este Domnul, sufletele slăbănogite de păcate cu nădejdea iertării le-ai îmbărbătat;

Bucură-te, Credinciosule nevoitor care mântuirea pentru toţi oamenii cu lacrimi o mijloceşti;

Bucură-te, că având mintea în iad pentru toţi păcătoşii nepocăiţi îndurare doreşti;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 8-lea:

Minune negrăită ţi-a descoperit Domnul, Preacuvioase Părinte Siluane, când stareţul-duhovnic Avraam ţi-a arătat chipul Său strălucind de nedescris şi astfel, prin minunată schimbare te-a învăţat curat a cinsti Taina Pocăinţei; iar noi, văzându-te pe tine că ţi-ai încredinţat voia duhovnicescului Părinte ca Domnul Insuşi, tăindu-ţi prin smerenie şi pocăinţă voirile cele rele, învăţăm a ne încredinţa voii lui Dumnezeu celei descoperite prin slujitorii Bisericii lui Hristos şi prin aceasta, înainte de ieşirea noastră din trup, de mânia lui Dumnezeu şi de Judecată ce va să vină ferindu-ne, cântăm lui Dumnezeu întreit: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Din toată inima şi cu tot sufletul cerând, smerenia lui Hristos ai dobândit, preaminunate şi bineplăcut lui Dumnezeu Părinte, şi cu Cel iubit pentru lume împreună te răstigneai, cu lacrimi rugându-te: „O, Preadulce Iisuse! Tu ai făcut ca sufletul meu să Te iubească pe Tine şi să-l iubesc pe aproapele meu. Dăruieşte-mi să vărs lacrimi pentru lumea întreagă, pentru ca toţi oamenii sa te cunoască pe Tine şi să moştenească pacea ta şi să vadă lumina Fetei Tale”. Iar noi, cei ce în păcate ne-am cheltuit viaţa, dobândind mântuire cu rugăciunile tale, te fericim cu graiuri ca acestea:

Bucură-te, că nevoindu-te neobosit în rugăciunea pentru oameni pe Preaputernica Maică Ocrotitoare ai urmat;

Bucură-te, că precum odinioară Ieremia plângea pentru popor, şi tu în Sfântul Munte în lacrimi l-ai înrourat;

Bucură-te, preaminunate nevoitor al Athosului, care pentru întreaga lume ai cerut mântuire ca pentru sufletul tău;

Bucură-te, Părinte iubitor de fii, care cu lacrimi pentru toţi cei ce pier în păcate mijloceşti înaintea lui Dumnezeu;

Bucură-te, bucuria şi minunarea îngerilor, care eşti iubit şi bineplăcut lui Dumnezeu;

Bucură-te, strălucire luminoasă în pustiul athonit şi oglindire curată a sfinţeniei neamului tău;

Bucură-te, că prin smerenie şi ascultare ai arătat lumii chipul frumuseţii îngereşti în trupul tau pământesc;

Bucură-te, că prin căldura rugăciunii tale vrei să ne faci pe noi cămara a Duhului Dumnezeiesc;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 9-lea:

Toate cetele îngereşti şi mulţimea nevoitorilor s-au minunat de smerenia şi de iubirea ta de oameni, Părinte Siluane, că săvârşindu-ţi ascultarea ca econom, preasmeritului Iosif în Egipt te-ai asemuit când nu numai de ceata Sfinţilor împreună vieţuitori, dar şi de oştenitorii din lume care lucrau în mănăstire, ca de nişte copii a lui Dumnezeu te-ai îngrijit. Pentru aceasta lui Dumnezeu Celui ce iubeşte întreaga zidire, ai strigat: „Doamne, trimite Duhul Tău cel Sfânt şi mângâie sufletele întristate ale acestor oameni necăjiţi”. Şi în orice fiind ai arătat frumuseţea smeritei cugetări cântând neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei mult grăitori nu pot descrie puterea dragostei tale, preaminunate Părinte Siluane, că tu cu lacrimi ai însetat a stinge orice vrăjmăşie şi neorânduială între oameni i-ai împăcat pe toţi cu Dumnezeu, strigând Stăpânului lumii: „Doamne, cu Tine însetez să fiu şi Ţie pentru întreaga omenire mă rog, ca toţi să fie mântuiţi!”, şi pe oameni învăţându-i: „Fiilor, rugaţi-vă pentru vrăjmaşi, că ei sunt fraţii voştri şi viaţa voastra, iar duşmanul lumii acesteia numai diavolul este”. Şi prin acestea fiind şi noi călăuziţi la iubirea de Dumnezeu, de frati şi de vrăjmaşi, îţi cântăm:

Bucură-te, că prin iubirea pentru vrăjmaşi lui Hristos pe Golgota te-ai asemănat;

Bucură-te, că ridicându-ţi mâinile la rugăciune pentru vrăjmaşii tăi, cu sufletul şi cu inima pe Cel ce S-a răstingnit pentru noi L-ai urmat;

Bucură-te, că de cei apropiaţi te-ai ingrijit şi de frumuseţea isihiei harice nu te-ai lipsit;

Bucură-te, că iubindu-i pe cei de aproape ai tăi, puterea neîncetată a rugăciunii ai dobândit;

Bucură-te, că prin post şi rugăciune săgeata celui viclean ai frânt până în sfârşit;

Bucură-te, că răutăţile şi măiestriile diavolului sa le biruim ne-ai învăţat;

Bucură-te, că la moara lui Hristos trupul prin muncă ţi-ai istovit şi inimii spre desfătare rugăciunea ca pe o pâine Sfinţită i-ai dat;

Bucură-te, că pe lucrătorii grădinii Împăratesei Cereşti i-ai hrănit din belşug cu pâinea Preasfântului Nume;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 10-lea:

Mântuirea sufletului căutând şi dorind alipirea de Hristos, din pământul părinţilor tăi ai plecat smerit la Sfântul Munte, unde petrecând în înfrânare şi isihie ai dobândit frumuseţea cea întocmai cu a îngerilor, prin sârguinţă şi iubire de oameni. Şi astfel într-o binecuvântată dimineaţă, când ceilalti vieţuitori athoniţi înălţau Ziditorului cântări, bun sfârsşit ai dobândit şi sufletul cel hrănit cu dătătorul-de-viaţă Trup şi Sânge al Domnului I-ai încredinţat în mâinile Lui cele dumnezeieşti, ca împreună cu toţi Sfinţii pururea să-I cânţi Cuvântului celui fără de început şi Dumnezeu, al Cărui Nume în tine s-a Sfinţit: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Împăratului Ceresc, pe Care Îl preamăresc heruvimii şi serafimii şi cetele Sfinţilor, I-ai slujit fără odihnă prin viaţă, credinţa şi dragostea ta, Preacuvioase; iar acum ca un crin binemirositor stai înaintea scaunului Preasfintei Treimi împreună cu toţi aleşii Preacuratei Născătoare de Dumnezeu. Fii, aşadar, Preacuvioase, mijlocitor plin de osârdie înaintea lui Dumnezeu pentru pacea şi bunăstarea lumii, iar pentru Sfânta Biserica solie de necurmată rugăciune şi cald ocrotitor, ca izbăvindu-ne din nevoi, cu mulţumire să-ţi cântăm:

Bucură-te, înger în trup din pământul rusesc, care în chip preaales în Sfântul Munte te-ai nevoit;

Bucură-te, că pentru pământul părinţilor tpi Tronul lui Dumnezeu ai fost solitor neobosit;

Bucură-te, îndrăznire iubitoare şi fierbinte rugător pentru toţi cei ce-L caută pe Dumnezeu cu bunăcredinţă;

Bucură-te, grabnic ocrotitor al monahilor din grădina athonită şi a celor ce te urmează în nevoinţă;

Bucură-te, că fără cârtire încercările vieţii de obşte şi durerile trupului tău le-ai purtat;

Bucură-te, că sufletul tău curăţit cu lacrimi de pocăinţă Celui Curat l-ai încredinţat;

Bucură-te, lucrător credincios al viei lui Hristos, în Muntele Sionului de Domnul ai fost chemat;

Bucură-te, că acolo împreună prăznuind cu Sfinţii şi îngerii, cu slavă şi cinste te-ai încununat;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 11-lea:

Cântare de laudă aducem ţie, celui ce bine ai plăcut lui Dumnezeu, Părinte Siluane, că arzând de dragoste către Domnul - care de mântuirea lumii a însetat şi cu smerenia Sa pe diavol l-a biruit - L-ai urmat cu credinţă, şi pustia Athosului cu rugăciune curată bine, o, ai înmiresmat, arătându-ne şi nouă chipul vieţii îngereşti împodobit cu darurile cele mult-roditoare ale Sfântului Duh. Şi asa, în Sfântul Munte ca în Rai vieţuind, pe vrăjmaş l-ai ruşinat şi sufletul tău Împărăţia Cerească a agonisit, iar pe noi ne-ai povăţuit prin dragoste să ne alipim de Dumnezeu, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

În vremurile noastre Domnul te-a arătat lumii întregi, Preacuvioase Părinte, purtător al Duhului Sfânt şi al Luminii celei dătătoare de lumină, atat în viaţă cât şi după moartea ta, privind la tine, cel luminat cu frumuseţea nevoinţelor pământeşti şi ca un heruvim împreună rugător cu cetele cereşti, de nădejdea mântuirii să ne încredinţăm, vieţii celei drepte cu toată osârdia să urmăm, voia noastră s-o lepădăm şi cu bucurie iubirii lui Dumnezeu să ne supunem, ca să se întărească şi în trupurile şi sufletele noastre proslăvirea Iubitorului de oameni Dumnezeu şi cu dragoste să-ţi cântăm unele ca acestea:

Bucură-te, că ne-ai întărit pe noi în dragoste de Dumnezeu prin pildă vieţii tale celei curate şi nevoitoare;

Bucură-te, că plin de ardoare ai dat în vileag pe cei fără de lege şi ne-ai învăţat să păstrăm tainele şi predaniile credinţei dreptmăritoare;

Bucură-te, că prin vieţuirea ta cea pustnicească, lui Petru Athonitul te-ai sârguit să-i semeni în post şi isihie;

Bucură-te, că Avvei Atanasie cu credinţă i-ai urmat prin grija pentru vieţuirea monahilor în curăţie;

Bucură-te, nou luminător al credinţei, ca în zilele noastre „Calea cea Adevărată” către Domnul ai arătat;

Bucură-te, că de neîmpuţinarea harului Sfântului Duh în Biserica Ortodoxa tuturor le dai mărtuire în chip minunat;

Bucură-te, că înaintea Scaunului Slavei stai ca un rob credincios al Mântuitorului;

Bucură-te, că acolo ceri pentru noi sfârşit creştinesc şi răspuns bun la Înfricoşata Judecată a Lui;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 12-lea:

Încă fiind tu pe pământ, Preacuvioase, ca în ceruri, unde totul viază şi se mişcă întru bucuria Sfântului Duh, Hristos, Dumnezeul nostru, a revărsat peste tine puterea negrăită a harului, ca astfel luminat să înalţi rugăciuni pentru întreaga lume împreună cu ceata nevoitorilor athoniţi şi cu toţi Sfinţii. Iar noi cunoscând acestea, te rugam: îndreaptă, Preacuvioase Părinte, fierbinte rugăciune către Domnul ca să se milostivească şi Sfânta Sa Biserică s-o întărească în veci spre mântuirea noastră, pe iubitorii de isihie să-i apere şi să le dea tărie ca pururea să preamărească Numele lui Dumnezeu, ca împreună cu cetele îngereşti să cântăm şi noi: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântând slăvită pomenirea ta, iubitorule de Dumnezeu Părinte Siluane, după vrednicie fericim durerile şi ostenelile tale, ca în priveghere şi post împreună cu toţi aleşii Maicii Domnului, cu osârdie te-ai nevoit. Cine oare va număra ostenelile voastre şi suspinările din rugăciunile cu lacrimi înălţate pentru lume? Că prin ele pururea întoarceţi mânia Domnului cea din pricina păcatelor noastre întru milostivire, ca prin iubirea Sa de oameni să păzească Sfânta Biserică de pustiire până la sfârşitul veacului după cuvântul făgăduit. Iar noi cunoscând acestea şi mulţumindu-ţi pentru mijlocire şi ocrotire cu umilinţă îţi cântăm:

Bucură-te, că povăţuirea cea prin Duhul Sfânt plin de sârguinţă ai urmat;

Bucură-te, că Hristos - Puterea şi Înţelepciunea lui Dumnezeu - ochilor tăi trupeşti S-a arătat;

Bucură-te, smerit nevoitor a lui Hristos, bucuria şi lauda Maicii Domnului în faţa tuturor celor cereşti şi pământeşti;

Bucură-te, neadormitule rugător pentru lume, ca mângâiere şi nădejde pentru mântuire ne eşti;

Bucură-te, moştenitor al Împărăţiei lui Hristos, care prin nevoinţa ta Muntele Athos ai împodobit;

Bucură-te, împreună lucrător al nădejdii noastre de mântuire, că ne-ai luminat calea către Dumnezeu şi pe cale ne-ai întărit;

Bucură-te, trâmbiţă aurită, ca împreună cu toţi sfinţii şi îngerii slava lui Dumnezeu o vesteşti;

Bucură-te, că primind de la Domnul cununa biruinţei nu ne uiţi în rugăciunile tale pe noi, cei pământeşti;

Bucură-te, Părinte Siluane, ardere nestinsă de iubire în rugăciunea pentru lume!

Condacul al 13-lea: (de trei ori)

O, preaminunate nevoitor al lui Hristos, Siluane, odraslă binecuvântată a pământului rusesc, slava şi podoaba iubitorilor de isihie din Sfântul Munte, primeste şi de la noi această nevrednică rugăciune şi cere de la Hristos, Dumnezeul nostru, Cel ce S-a răstignit pentru întreaga lume, să ne miluiască pe toţi fii Săi, prin harul Sfântului Duh în unirea dragostei Sale să ne adune laolaltă şi cu judecăţile pe care le ştie să ne aducă la Sine; iar prin rugăciunile tale să nu ne ruşineze pe noi în ziua Judecăţii înaintea Fetei slavei Sale, ci să ne învrednicească a-I cânta împreună cu toţi Sfinţii şi îngerii cântarea de biruinţă: Aliluia!