15 decembrie
Acatistul Sfântului Elefterie - Sfânt Mucenic!
Rugăciunile începătoare
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte! (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Troparul Sfântului:
Şi părtaş obiceiurilor şi următor scaunelor Apostolilor fiind, lucrare ai aflat - de Dumnezeu insuflate - spre suirea privirii la cele înalte. Pentru aceasta, cuvântul adevărului drept învăţând şi cu credinţa răbdând până la moarte, Sfinţite Mucenice Elefterie, roagă-te lui Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre!
Condacele şi Icoasele
Condacul 1:
Ca pe o podoabă a preoţilor şi îndemnător al purtătorilor de chinuri, toţi pe tine te cinstim şi te rugăm: „Sfinte Mucenice Elefterie, pe cei ce prăznuiesc cu dragoste pomenirea ta, din multe feluri de nevoi îi eliberează, rugându-te lui Dumnezeu neîncetat pentru noi toţi care-ţi cântăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!”!
Icosul 1:
Văzându-te pe tine, Sfinte Mucenice Elefterie, frumusetea arhiereilor şi podoaba purtătorilor de nevoinţe, mare apărător al Bisericii lui Hristos şi al adevărurilor credinţei, ne-am adunat astăzi în Sfântă biserica ta, ca, după cuviinţă, să te lăudăm, zicând:
Bucură-te, păstorul neînfricat al turmei lui Hristos;
Bucură-te, luminător nespus al dreptei credinţe;
Bucură-te, putere şi întărire a creştinilor;
Bucură-te, cel insuflat de Duhul Sfânt;
Bucură-te, pierzător al celor fără de lege;
Bucură-te, cel ce pe mulţi i-ai adus la închinarea către Dumnezeu, Cel în Treime slăvit;
Bucură-te, grai al dumnezeieştilor cuvinte;
Bucură-te, alăută cerească;
Bucură-te, bună mireasmă a creştinătăţii;
Bucură-te, dar dat nouă de către Dumnezeu;
Bucură-te, chip al preoţiei celei adevărate;
Bucură-te, apostol al dreptei credinţe;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!
Condacul al 2-lea:
Auzit-am, Sfinte Elefterie, chinurile ce le-ai îndurat pentru mărturisirea lui Hristos în lume, şi mă minunez de tăria ce ai arătat-o întru ele. Dar cunoscând că ţi-a fost dat ţie de sus, se cuvine să-I cântăm lui Dumnezeu, împreună, cântare: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Auzind Adrian împăratul de minunile pe care tu le făceai, şi cum multe oi adunai în staulul lui Hristos, voind să te întoarcă de la dreapta credinţă, a poruncit să fii adus în faţa lui. Dar tu l-ai întâmpinat cu neînfricată tărie, mărturisind cum se cuvine pe Hristos cel nemuritor şi Stăpân a toate. El, însă, mâniindu-se foarte de purtarea ta, te-a dat pe tine pradă multor chinuri, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, cel ce ai fost întins pe un pat de aramă înroşit în foc;
Bucură-te, că apoi ai fost aşezat pe un grătar încins;
Bucură-te, cel ce într-un vas fierbinte ai fost aruncat;
Bucură-te, cel ce în chinurile tale într-una te rugai lui Hristos;
Bucură-te, cel ce în ele ai primit dar de nevatamare;
Bucură-te, cel ce din toate aceste nevointe teafăr ai ieşit;
Bucură-te, înfricoşată vedere a îngerilor;
Bucură-te, tare nevoitor în chinuri;
Bucură-te, trup sfinţit în chinurile muceniciei;
Bucură-te, că prin ele te-ai făcut plăcut lui Hristos, Mântuitorul tău şi al nostru al tuturor;
Bucură-te, rugător către Dumnezeu pentru turma Lui;
Bucură-te, al nostru neadormit păzitor;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!
Condacul al 3-lea:
Lui Hristos I-ai adus, Părinte turme de credincioşi, ca un păstor plin de zel. Iar Sfânta ta maică, vazând trupul tău sfinţit întru mucenicie, căzut la pământ, şi voind a-l săruta, de sabia călăului a fost ucisă. Acum cântarea fiului alături de cea a maicii sale se înalţă întru miros de bună mireasma duhovnicească către tronul slavei, întru plăcută rostire: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Arhanghelii cu îngerii se minunează, Părinte, de credinţa ta cea mare. Apostolii cu proorocii văd în tine şi în Sfânta ta maică - Antimea - pecetea apostoliei lor. Creştinii laolaltă spre tine îţi îndreaptă nădejdile lor glăsuind:
Bucură-te, cel ce încă de pe pământ ai fost înger în trup;
Bucură-te, cel ce acum locuieşti cu îngerii;
Bucură-te, cel ce de la maica ta ai supt învăţătura Apostolilor;
Bucură-te, cel ce ai supus împărăţia demonilor;
Bucură-te, cel ce pus fiind intr-un cazan cu fierbinte amestecătură, focul ai stins;
Bucură-te, cel ce legat fiind de un car şi tras de cai sălbatici, de îngeri ai fost slobozit;
Bucură-te, cel ce pe Coremon eparhul pentru Hristos l-ai câştigat;
Bucură-te, cel ce de Duhul Sfânt fiind purtat, în munţi te-ai sălăşluit, după ce de la chinuri nevătămat ai scăpat;
Bucură-te, cel ce pe fiarele sălbatice cu dumnezeieşti cuvinte la ascultare le-ai adus;
Bucură-te, cel ce faci minuni de tămăduiri;
Bucură-te, că prin rugăciunile tale din nevoi pe multi îi eliberezi;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor scârbiţi;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!
Condacul al 4-lea:
Eresul prin cuvintele tale înfruntându-l, Sfinte Elefterie, cu pătimirea ta pe urzitorul minciunii l-ai omorât şi cu puterea Celui de sus punându-l sub picioarele tale, ai ridicat împotriva lui pentru noi, cei ce cădem la a ta mijlocire, semne de biruinţă, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Ca unul ce porţi numele dumnezeieştii eliberări, sfinte, bărbăteşte ai învăţat dreapta credinţă, fiind nouă pilduitor în toate, iar poveţile tale urmându-le, ne faci să dobândim ale tale binefaceri, pentru care îţi cântăm:
Bucură-te, că prin rugăciunile tale ne faci părtaşi Harului dumnezeiesc;
Bucură-te, eliberarea noastră de sursele cele viclene;
Bucură-te, slobozire de asuprirea demonilor;
Bucură-te, ridicare spre cele de sus;
Bucură-te, tămăduitor al rănilor trupeşti şi sufleteşti;
Bucură-te, izvoritor de mirul învăţăturii;
Bucură-te, necurmată rugăciune către Dumnezeu;
Bucură-te, aducător de pace şi de linişte în căminurile cele bântuite de duhuri rele;
Bucură-te, căruţă încărcată de darurile duhovniceşti;
Bucură-te, mângâierea celor întristaţi;
Bucură-te, izbăvire a celor robiţi;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!
Condacul al 5-lea:
Cu ploile darurilor tale adapă-ne pe noi cei ce te cinstim pe tine cu credinţă, Sfinte Mucenice Elefterie, şi săvârşim pomenirea ta cu dragoste, doxologie aducând împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Cu adevărat locuieşti în lumina cea neînserată, făcându-te lumina mai strălucitoare decât soarele. Iar cei ce se apropie acum cu rugăciunea către tine, se simt ei înşişi luminaţi de strălucirile cele înalte şi întru evlavie prea luminată îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, trup mucenicit;
Bucură-te, locaş al Duhului Sfânt;
Bucură-te, smerenie prea înaltă;
Bucură-te, podoaba cerului;
Bucură-te, lauda Iliricului;
Bucură-te, trâmbiţa adevărului;
Bucură-te, izvor de sfinţenie;
Bucură-te, sabie a Duhului Sfânt;
Bucură-te, propovăduitor al Sfintei Treimi;
Bucură-te, că în toată viaţa numai frumuseţea lui Dumnezeu căutai;
Bucură-te, că nu te-a spăimântat fierbânţeala pornirii fiarelor sălbatice;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!
Condacul al 6-lea:
Din lumina pătimirii tale ai înflorit ca un pom frumos, podoaba mucenicilor. Iar acum te arăţi nouă floare a Raiului, trimiţând pe pământ dumnezeiască bună mirosire, pe care noi o înălţăm Celui Preaînalt, cântând cu tine: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Făcându-te gură a lui Dumnezeu pentru a răpi din gura vrăjmaşului pe credincioşii cel cu cuget isteţ, i-ai arătat pe aceştia moştenitori ai darului Celui de sus. Iar ei întru izbăvirea lor cântare ca aceasta îţi aduc ţie:
Bucură-te, scuturător al lanţurilor satanei;
Bucură-te, surpător al eresurilor;
Bucură-te, libertate prea fericită;
Bucură-te, dătător al darului cel dumnezeiesc;
Bucură-te, îndrumător spre cele de sus;
Bucură-te, pierzător al demonilor;
Bucură-te, învăţător al înfrânării;
Bucură-te, vasul luminii;
Bucură-te, pârghie a izbăvirii;
Bucură-te, punte spre Ierusalimul ceresc;
Bucură-te, că altceva nu ştiu să grăiesc decât: bucură-te!;
Bucură-te, stea a vieţii celei duhovniceşti;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!
Condacul al 7-lea:
Minune dumnezeiască te-ai arătat, fericite, celor ce aleargă la biserica ta, de Dumnezeu purtătorule; căci de multe feluri de întristări şi de asupriri i-ai scăpat pe cei ce - după Dumnezeu - spre tine au năzuit cu credinţă, rostind cu buze de tină: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Ca cel ce ai îndrazneală către Hristos, Sfinte Elefterie, căci turma Lui o păzeşti de lupii văzuţi şi nevăzuţi, şi nu te întorci de către cei ce scapă sub acoperământul sfinţeniei tale, dă-mi mână de ajutor şi mie celui învăluit de păcate, spre a te cinsti cu acestea:
Bucură-te, Elefterie, prea lăudate;
Bucură-te, cârmuitorule prea bune;
Bucură-te, floarea cea aleasă a ogorului duhovnicesc;
Bucură-te, ierarhul Domnului;
Bucură-te, slujitor lui Dumnezeu cu Arhanghelii;
Bucură-te, că pe cei ce se roagă ţie îi bucuri cu cele de sus;
Bucură-te, faţă prea luminoasă a sfinţeniei;
Bucură-te, risipitor de furtuni;
Bucură-te, polată a darurilor cereşti;
Bucură-te, curăţitor al sufletelor pioase;
Bucură-te, doctorul sufletelor şi al trupurilor;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!
Condacul al 8-lea:
Uitându-te la viaţa cea statornică, prealăudate, cu adevărat te-ai răstignit lumii, şi ca aurul curăţit prin foc, aşa te-ai curăţit şi tu prin chinurile pătimirilor tale, pentru a rosti apoi întru desăvârşită sfinţenie lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
De împresurările demonilor izbăveşti pe oameni, sfinte, cu rugăciunile tale, şi de asuprirea cea amară îi scapi pe toţi cu alergarea ta către izvorul bucuriei, pentru a-i adapa din belşug, ca întru mulţumită să-ţi cânte ţie:
Bucură-te, Elefterie;
Bucură-te, preasfinţite;
Bucură-te, preafericite;
Bucură-te, îndreptarea celor rătăciţi;
Bucură-te, izbăvitorul celor întristaţi;
Bucură-te, ruşinarea demonilor;
Bucură-te, că prin tine dobândim uşurarea;
Bucură-te, slujitor al Harului;
Bucură-te, cel ce îneci duhurile viclene în marea cea de foc;
Bucură-te, că legi gura celor ce uneltesc rele;
Bucură-te, că dai putere celor osteniţi;
Bucură-te, că îmblinzeşti sfătuirea cea rea;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!
Condacul al 9-lea:
Nu pricep de unde voi începe a-ţi aduce lauda, preasfinte; ce cântare îţi voi cânta sau cu ce cununi te voi încununa? Că de-mi voi aduce aminte de pătimirile tale, mă cutremur; iar de vorbirea cu fiarele sălbatice mă minunez. De aceea împreună să slăvim puterea Celui Preaînalt, cea vădită lumii prin tine, cu cântarea: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Cu sângele tău cel curs pentru dragostea lui Hristos spală şi întinăciunea păcatelor mele şi cu mulţimea minunilor schimbă cugetele celor ce pândesc sufletul meu întru răutate, ca întru linişte şi deplină desfătare a slavei celei de sus să mă indrept către tine zicând:
Bucură-te, cel ce alungi nelegiuirea;
Bucură-te, pământ roditor de dreptate;
Bucură-te, mărgăritarul Domnului;
Bucură-te, strajă împotriva relelor uneltiri;
Bucură-te, povăţuitor, de Dumnezeu înţelepţit, al poporului;
Bucură-te, rază de bucurie;
Bucură-te, lumină a sfintei măriri;
Bucură-te, gând de întărire al celor scârbiţi;
Bucură-te, dar ceresc biruitor al săgeţilor vicleanului;
Bucură-te, mare apărător al celor ce cheamă numele tău într-ajutor;
Bucură-te, al săracilor miluitor;
Bucură-te, al văduvelor sprijinitor;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!
Condacul al 10-lea:
Numele tău mai mult decit oricare dintre sfinţi s-a facut nouă mângâiere, Preafericite Sfinte Elefterie, căci el însuşi ne vorbeşte de la sine de eliberarea noastră din nevoi; iar aflarea de bunătăţi întru pomenirea lui ne îndeamnă a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Obosiţi de valurile cele rele ce vin asupra noastră şi neputându-ne lupta cu ele fără ajutorul tău, preafericite, neavând pocăinţă deplină pentru păcatele noastre cele multe, cădem cu tine la milostivirea lui Dumnezeu şi te rugăm să ne izbăveşti de-a pururea cu rugăciunile tale către Domnul. Şi aşa întăriţi întru dragostea cea către Ziditorul nostru să lăudăm isprăvile tale, zicând:
Bucură-te, zid de scăpare;
Bucură-te, turn de ocrotire;
Bucură-te, pavăză prea tare;
Bucură-te, coiful mântuirii;
Bucură-te, ajutător neobosit;
Bucură-te, mucenice, prea folositorule;
Bucură-te, surpătorul mândriei celor potrivnici;
Bucură-te, suliţă a puterii Celui de sus;
Bucură-te, muntele de biruinţă a credinţei în Hristos;
Bucură-te, cetate păzitoare a dreptăţii dumnezeieşti;
Bucură-te, scară conducătoare spre cer a celor smeriţi;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!
Condacul al 11-lea:
Tu eşti Păstorul cel mare, sfinte, al turmei lui Hristos, pe care ducând-o la păşunea cea duhovnicească o adapi din izvorul Raiului, ca întru desfătarea vederilor celor prea înalte să laude pe Dumnezeu, zicând: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Ca un luceafăr ai strălucit în ţinutul Iliricului, întunericul înşelăciunii gonind şi săvârşind pururea tămăduiri; prin tine Dumnezeu S-a preamărit, pentru care auzi de la noi acum acestea:
Bucură-te, prin care Biserica s-a întărit;
Bucură-te, prin care capiştile idoleşti s-au prăbuşit;
Bucură-te, cel ce vrăjile le-ai spulberat;
Bucură-te, cel ce credinţa lui Hristos luminată ai sădit;
Bucură-te, cel ce prin propovăduirea ta lumea s-a mântuit;
Bucură-te, cel ce cu preţul vieţii pe Hristos ai mărturisit;
Bucură-te, cel ce în ceruri vorbeşti acum cu îngerii;
Bucură-te, cel ce vezi pururea faţa lui Dumnezeu;
Bucură-te, că vrei cu fericirea ta să ne fericeşti şi pe noi;
Bucură-te, ajutătorul celor osteniţi;
Bucură-te, cel ce glasuieşti lui Dumnezeu dintru sfinţenia ta;
Bucură-te, strajă neadormită a tuturor creştinilor;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!
Condacul al 12-lea:
Propovăduitor al dreptei credinţe fiind şi lucrător cu dar deplin în via Domnului, te-ai mărturisit pe tine slugă bună şi credincioasă. De aceea, chemat acum la dreapta Părintelui Ceresc, ne ajuţi a-L slăvi împreună cum se cuvine, cu cântarea: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Cânţi acum în ceruri - ca mai înainte cu oamenii - veselindu-te, fericite, cântarea cea întreit Sfântă lui Dumnezeu, pe Care roagă-L pentru cei ce te cinstesc pe tine cu acestea:
Bucură-te, locuitor al cerului;
Bucură-te, luminător al celor de pe pământ;
Bucură-te, sprijinitor al celor împovăraţi;
Bucură-te, fierbinte mijlocitor către Dumnezeu;
Bucură-te, văzător al slavei cereşti;
Bucură-te, izvor de mângâiere;
Bucură-te, toiag înfrunzit al bunelor nădejdi;
Bucură-te, liniştea sufletelor bântuite de duhuri rele;
Bucură-te, sporul muncii cinstite;
Bucură-te, mustrător al bogaţilor nemiloşi;
Bucură-te, cel ce nu te întorci de la nevoile pământenilor;
Bucură-te, tămăduitor al rănilor sufleteşti şi trupeşti;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!
Condacul al 13-lea (de trei ori):
O, Preasfinte Elefterie, căpetenia sfinţilor mucenici, primeşte de la noi aceste laude ce din tot sufletul le aducem ţie în Sfântă biserica ta, şi căzând către tine cu umilinţă, nădăjduim să te rogi lui Dumnezeu pururea pentru noi, cei ce cântăm: Aliluia!
Apoi se zice iarăşi Icosul 1:
Văzându-te pe tine, Sfinte Mucenice Elefterie, frumusetea arhiereilor şi podoaba purtătorilor de nevoinţe, mare apărător al Bisericii lui Hristos şi al adevărurilor credinţei, ne-am adunat astăzi în Sfântă biserica ta, ca, după cuviinţă, să te lăudăm, zicând:
Bucură-te, păstorul neînfricat al turmei lui Hristos;
Bucură-te, luminător nespus al dreptei credinţe;
Bucură-te, putere şi întărire a creştinilor;
Bucură-te, cel insuflat de Duhul Sfânt;
Bucură-te, pierzător al celor fără de lege;
Bucură-te, cel ce pe mulţi i-ai adus la închinarea către Dumnezeu, Cel în Treime slăvit;
Bucură-te, grai al dumnezeieştilor cuvinte;
Bucură-te, alăută cerească;
Bucură-te, bună mireasmă a creştinătăţii;
Bucură-te, dar dat nouă de către Dumnezeu;
Bucură-te, chip al preoţiei celei adevărate;
Bucură-te, apostol al dreptei credinţe;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!
şi Condacul 1:
Ca pe o podoabă a preoţilor şi îndemnător al purtătorilor de chinuri, toţi pe tine te cinstim şi te rugăm: „Sfinte Mucenice Elefterie, pe cei ce prăznuiesc cu dragoste pomenirea ta, din multe feluri de nevoi îi eliberează, rugându-te lui Dumnezeu neîncetat pentru noi toţi care-ţi cântăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Elefterie, mare făcător de minuni!”!
17 decembrie
Acatistul Sfântului Prooroc Daniil
Rugăciunile începătoare, apoi:
Condacul 1:
Vas ales al lui Dumnezeu, şi sfeşnic al Luminii Celei neapropiate te-ai arătat lumii, Sfinte Proorocule Daniel, învrednicindu-te prin viaţa sfinţită a prooroci cele viitoare. Pentru acesta, ca pe un iconom al tainelor dumnezeieşti şi organ al Duhului Sfânt te cinstim pe tine, cântând: Aliluia!
Icosul 1:
Născut din neam regesc în Vitora de sus, ai fost dus rob de mic copil din Iudeea în Babilon, împreună cu Ioachim, împăratul Iudeii. Iar darul lui Dumnezeu s-a revărsat din fragedă vârstă în inima ta. Prin minunata judecată ai izbăvit de moarte pe femeia lui Ioachim, Suzana cea curată din mâinile judecătorilor nedrepţi şi desfrânaţi. Pentru aceasta strigăm ţie:
Bucură-te, revărsat de zori al înţelepciunii;
Bucură-te, din pruncie dăruit cu cinstea bătrânilor;
Bucură-te, ştiutor al celor ascunse;
Bucură-te, cumpănă a dreptăţii dumnezeieşti;
Bucură-te, arc întins de dreapta lui Dumnezeu;
Bucură-te, rază purtătoare de lumină cerească;
Bucură-te, stâlp al fecioriei şi al întregii înţelepciuni;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor ce-şi pun nădejdea în Domnul;
Bucură-te, că legea Lui s-a arătat în inima ta vieţuind;
Bucură-te, făclie risipind întunericul necunoştinţei;
Bucură-te, că descoperi şi ruşinezi tot sfatul viclean;
Bucură-te, flacără a Duhului ce arzi pe slujitorii patimilor;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 2-lea:
Frumos la chip şi iscusit în toată înţelepciunea, cunoscător a toată şti-inţa, cu adâncă putere de pătrundere şi plin de râvnă ai fost ales să slujeşti în palatul regelui Babilonului, împreună cu cei trei tineri Anania, Azaria şi Misail. Iar tu, ca şi aceştia, păzindu-ţi curăţia vieţii şi credinţei, slujeai din toată inima Domnului, Căruia Îi aduceai neîncetată cântare: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Frumuseţea izvorâtă din dragostea de Dumnezeu a strălucit pe faţa ta şi a Sfinţilor trei tineri, Sfinte Proorocule Daniel, când cu postul de suflet hrănitor aţi covârşit pe tinerii ce mâncau la masa regelui. Căci după zece zile arătând mai frumoşi şi mai graşi la trup decât aceştia, căpetenia famenilor v-a îngăduit să vă păziţi în legea cea binecuvântată:
Bucură-te, floare a postirii şi rugăciunii curate;
Bucură-te, vitejească lepădare de sine pentru slava lui Dumnezeu;
Bucură-te, neclintită credincioşie în Cuvântul Lui;
Bucură-te, închinare, zbor al inimii către cer;
Bucură-te, inimă invăpăiată de dumnezeiescul dor;
Bucură-te, cunună neveştejită;
Bucură-te, că alegând calea cea strâmtă, te-ai îmbrăcat cu putere de Sus;
Bucură-te, desfătare de duhovniceasca hrană;
Bucură-te, împlinire a voii dumnezeieşti;
Bucură-te, biruinţă asupra poftei şi întinăciunii;
Bucură-te, dezlegare de robia lor cea cumplită;
Bucură-te, tărie a credinţei şi nădejdii celei după Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 3-lea:
Binecuvântarea lui Dumnezeu s-a revărsat asupra ta şi a celor trei ţineri, căci El v-a dat ştiinţă şi pricepere în orice scriere, precum şi belşug de înţelepciune, iar tu, Sfinte Proorocule Daniel, puteai tâlcui vedeniile şi visele în lumina Duhului Sfânt, întru Care îngereşte cântai: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Pe nimeni n-a aflat mai înţelepţi regele ca pe tine şi pe Anania, Azaria şi Misail. În toate întrebările asupra cărora el cerea dezlegare, când era vorba de înţelepciune şi pricepere, vă găsea de zece ori mai isteţi decât magii şi prezicătorii din tot regatul:
Bucură-te, cuget îngrădit cu puterea Duhului;
Bucură-te, pajişte înflorită a înţelepciunii;
Bucură-te, vistierie dumnezeiască;
Bucură-te, înălţime a cunoştinţei de Dumnezeu;
Bucură-te, adânc al smereniei;
Bucură-te, izvor de har pururea curgător;
Bucură-te, covârşire a înţelepciunii omeneşti;
Bucură-te, ruşinare a falsei înţelepciuni vrăjitoreşti;
Bucură-te, cuvânt deopotrivă strălucitor cu viaţa minunată;
Bucură-te, grabnic ajutor întru îndreptarea vieţilor;
Bucură-te, pârghie a înţelepciunii ce surpi rătăcirea;
Bucură-te, călăuză duhovnicească în labirintul patimilor;
Bucură-te, Sfinte Proorocului Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 4-lea:
Un vis a tulburat duhul regelui Nabucodonsor, încât a poruncit să se piardă toţi înţelepţii de nu îi vor spune visul împreună cu tâlcuirea lui. Ca nişte peşti fără de glas au rămas toţi tâlcuitorii de semne şi vrăjitorii păgâni, numai tu, Sfinte Proorocule Daniel, ai cerut cu îndrăzneală vreme să descoperi taina. Iar dând de ştire prietenilor tăi Anania, Azaria şi Misail, aţi rugat fierbinte milostivirea lui Dumnezeu şi împreună aţi cântat: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Atunci ţi s-a descoperit, Sfinte, taina, într-o vedenie de noapte şi ai binecuvântat pe Cel Atotputernic. Munte înţelegător ai văzut pe Prea-curata, Pururea Fecioara din care S-a tăiat, nu de mână, Piatra din capul unghiului, Hristos Dumnezeu. Şi iată piatra a zdrobit chipul cu capul de aur, pieptul şi braţele de argint, pântecele şi coapsele de aramă, picioarele o parte de fier şi alta de lut, chip al înşelăciunii ascunse în curgerea vremelniciei. Iar Piatra ce s-a făcut munte înalt şi a umplut pământul, ai arătat-o lămurit drept Venirea Împărăţiei lui Dumnezeu:
Bucură-te, vestitor al Întrupării lui Hristos;
Bucură-te, că ai însemnat mai dinainte naşterea lui Dumnezeu din Fecioară;
Bucură-te, zugrav prin cuvânt al dumnezeieştilor taine;
Bucură-te, far ce descoperi gândurile inimii;
Bucură-te, piatră a cunoştinţei de Dumnezeu;
Bucură-te, vedere a celor mai presus de cuvânt;
Bucură-te, condei al Duhului ce scrie iscusit;
Bucură-te, spic ce rodeşti Bisericii pâinea cea cerească;
Bucură-te, fiu şi moştenitor al Împărăţiei;
Bucură-te, frumuseţe a dreptei cinstiri de Dumnezeu;
Bucură-te, strugure copt ce izvorăşti vin de nemurire;
Bucură-te, povăţuitorule în cele de taină;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 5-lea:
Căzând cu faţa la pământ, împăratul s-a închinat înaintea ta, Sfinte Proorocule Daniel şi a mărturisit că Dumnezeul tău este Dumnezeul dumnezeilor şi Stăpânul regilor, Descoperitorul tainelor, Cel Căruia se cuvine a cânta întreit sfânta cântare: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Chipului de aur făcut mai apoi de rege nu te-ai închinat nici tu, nici cei trei tineri care, pârâţi fiind, au fost aruncaţi în foc pentru mărturisirea dreptei credinţe. Dar văpaia în rouă s-a prefăcut prin venirea Celui asemeni Fiului lui Dumnezeu, de a Cărui vedere te-ai bucurat cu duhul, slăvindu-L şi binecuvântându-L:
Bucură-te, mărturisitorule preacinstite;
Bucură-te, îndreptătorule al credinţei;
Bucură-te, icoană insuflată;
Bucură-te, cârmaci iscusit al puterilor sufletului;
Bucură-te, că ne călăuzeşti la limanul pocăinţei;
Bucură-te, pahar al înţelepciunii şi dragostei de Dumnezeu;
Bucură-te, că din el ne dăruieşti şi nouă celor însetaţi;
Bucură-te, rug aprins de harul Dumnezeiesc;
Bucură-te, că venirea lui Hristos a stins văpaia păcatului cu roua Veşniciei;
Bucură-te, risipire a deşartei slave a lumii;
Bucură-te, ramură de măslin purtată de porumbiţa Duhului;
Bucură-te, rugătorule pentru izbăvirea din cuptorul ispitelor;
Bucură-te, Sfinte Proorocului Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 6-lea:
I-ai proorocit, Sfinte Daniel, lui Nabucodonsor alungarea dintre oameni, locuirea între fiarele câmpului şi asemănarea cu ele vreme de şapte ani până va cunoaşte că Cel Preaînalt are stăpânirea asupra împărăţiilor. Iar regele, neascultând de a-şi răscumpăra păcatele prin fapte de dreptate şi milostenie, proorocia s-a împlinit întocmai. După acest răstimp, mintea i-a venit din nou şi a suit iarăşi la ocârmuire, aducând Domnului binecuvântare, laudă şi preamărire şi cântând: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Regele Baltazar a necinstit sfintele vase luate din templul Ierusalimului şi a preamărit idolii nesimţitori. Atunci i s-au arătat degetele unei mâini de om, care scria în faţa sfeşnicului, pe peretele palatului. Tulburat cu duhul, şi cum nici unul din înţelepţii săi nu putea citi scrisul, nici să-i facă cunoscut înţelesul, te-a întrebat pe tine. Iar tu i-ai proorocit grabnicul sfârşit al lui şi al regatului, pentru trufia inimii, măcar că ştia cele săvârşite de Dumnezeu cu tatăl său Nabucodonsor:
Bucură-te, certarea celor care se încred cu trufie în propriile lor puteri;
Bucură-te, lanţ de aur al ascultării de Dumnezeu;
Bucură-te, că ne întinzi veşmântul smereniei;
Bucură-te, îndrăzneală proorocească;
Bucură-te, chemare spre dreptate şi milostivire;
Bucură-te, ieşire la lumină din împietrirea duhului;
Bucură-te, ridicare a privirii la cer, cu darul Domnului;
Bucură-te, că ţi-ai făcut mintea casă a nepătimirii;
Bucură-te, binecuvântare a îndelungii răbdări dumnezeieşti;
Bucură-te, ploaie tămăduitoare a rugăciunii curate;
Bucură-te, sabie în mâna Cuvântului lui Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Proorocului Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 7-lea:
In vremea lui Darius mezul, la sfatul dregătorilor pizmaşi, nebună poruncă s-a dat ca oricine s-ar ruga vreme de treizeci de zile altui dumnezeu sau om în afară de rege să fie aruncat în groapa cu lei. Dar tu, Sfinte Proorocule, în faţa ferestrei deschise înspre Ierusalim, în fiecare zi îngenuncheai de trei ori, te rugai şi lăudai pe Dumnezeu ca şi mai înainte, neîncetat cântând: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Găsind bun prilej, dregătorii l-au silit pe Darius, măcar că nu voia să te piardă pe tine, Sfinte, şi ai fost aruncat în groapa cu lei, pe care regele a pecetluit-o, însuşi nădăjduind că Dumnezeul Căruia i Te închinai şi îi slujeai Te va scăpa. Iar dimineaţa a alergat la groapă şi te-a găsit nevătămat, căci Îngerul Domnului astupase gurile leilor. Atunci regele, bucurându-se, a mărturisit în scris la toate popoarele atotputernicia şi veşnica slavă a Dumnezeului Celui viu, în cer şi pe pământ:
Bucură-te, jertfă curată lui Dumnezeu;
Bucură-te, inimă făcută altar;
Bucură-te, neîncetată pomenire a Domnului;
Bucură-te, că prin întreita îngenunchere arătai dreapta slăvire a Sfintei Treimi;
Bucură-te, întoarcere a minţii spre Răsăritul Cel de Sus;
Bucură-te, izbăvire din groapa păcatelor;
Bucură-te, că astupi gurile vrăjmaşilor nevăzuţi care vor să ne sfâşie;
Bucură-te, păstor leilor şi împreună locuitor cu îngerii;
Bucură-te, cetate întărită a Duhului;
Bucură-te, fântână sfinţită de iubirea dumnezeiască;
Bucură-te, bună vestire a slavei lui Dumnezeu;
Bucură-te, râu de tămăduiri minunate;
Bucură-te, Sfinte Proorocului Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 8-lea:
Infricoşată vedenie s-a arătat ţie, Sfinte Proorocule Daniel, în Babilon, despre împărăţii ce aveau să fie, închipuite prin fiare, apoi despre Antihrist, Sfârşitul Veacului şi Înfricoşata Judecată. Aşa te-ai învrednicit a privi pe Cel vechi de zile şezând pe Scaunul măririi, în haine albe ca zăpada, părul capului curat ca lâna, tronul Său flăcări de foc, roţile Lui foc arzător. Un râu de foc se vărsa şi ieşea din El; mii de mii Îi slujeau şi miriade de miriade stăteau înaintea Lui cântând: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Judecătorul s-a aşezat şi cărţile au fost deschise, iar fiara cu hulitoare gură, căreia i se dăduse putere să asuprească pe Sfinţii lui Dumnezeu, voind să schimbe Sfintele Sărbători şi porunci, a fost omorâtă şi trupul ei dat focului. Şi iată pe norii cerului venea Cineva ca Fiul Omului, Căruia I s-a dat de către Tatăl Stăpânirea, Slava şi Împărăţia în vecii vecilor:
Bucură-te, comoară a treziei duhovniceşti;
Bucură-te, că ne arăţi teama de Dumnezeu ca pe începutul înţelepciunii:
Bucură-te, că sfârşitul ei e dragostea şi pătimirea pentru El;
Bucură-te, izvor de tămăduire al patimilor ascunse;
Bucură-te, iubire lămurită ca aurul în topitoare;
Bucură-te, înaintevedere a celor de taină;
Bucură-te, ajutătorule în războiul nevăzut;
Bucură-te, floare a Pomului Vieţii;
Bucură-te, că ai băut din apa vie a cunoştinţei de Dumnezeu;
Bucură-te, că ai cunoscut că Tatăl şi Fiul una sunt;
Bucură-te, oglindă curată a Duhului;
Bucură-te, trâmbiţă a Iubirii Sfintei Treimi;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 9-lea:
Sfântul Arhanghel Gavriil ţi-a tâlcuit alte două înfricoşate vedenii des-pre tainele mântuirii şi mânia lui Dumnezeu ce va să fie. Ţi s-au descoperit, Sfinte, Venirea Domnului Iisus Hristos şi Patimile Celui fără de vină, pecetluirea proorociei şi plinirea Legii, dărâmarea Templului şi darurile mai presus de cuget ale harului, Venirea lui Antihrist în vremea covârşirii păcatelor, despre călcarea celor sfinte şi adevărate şi războiul ce îl va face sfinţilor, cum în vreme de pace va doborî mulţi aleşi şi va fi nimicit nu de mână omenească. Pentru acestea, cu frică şi cutremur ne închinăm lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Însuşi Cel ce avea înfăţişarea Fiului Omului ţi-a dat tărie spre a îndura strălucirea slavei Lui. El ţi-a descoperit, cum celui batjocoritor de cele sfinte i se va da putere să pună urâciunea pustiirii în locul Jertfei Celei de fiecare zi, prigonind, ucigând sau înşelând pe mulţi dintre cei aleşi ca să se lămurească, să se curăţească şi să se albească până la sfârşitul vremii. Apoi va veni cumplitu-i sfârşit, când se va arăta marele voievod Mihail şi va fi mare strâmtorare, dar poporul dreptcredincios va fi mântuit. Iar cei ce dorm în ţărâna pământului vor învia, unii la viaţa veşnică, alţii spre ocară şi suferinţă veşnică. Şi cei înţelepţi vor lumina ca strălucirea cerului, iar cei care vor fi călăuzit pe mulţi pe calea dreptăţii vor fi ca stelele în vecii vecilor:
Bucură-te, luceafăr al Bisericii ce risipeşti negura înşelării;
Bucură-te, păzire a inimii de deşertăciunea păcatului;
Bucură-te, că înţelegem gândul trufaş ca pe chipul urâciunii pustiirii;
Bucură-te, noian de lacrimi şi închinare ce alungi cugetul făţarnic;
Bucură-te, stăruinţă în post şi rugăciune pentru milostivirea Domnului;
Bucură-te, tămăduire şi mângâiere ce vin din suferinţa pentru Hristos;
Bucură-te, purtare a Crucii şi urmare a lui Hristos;
Bucură-te, ferire de cursele unei păci înşelătoare;
Bucură-te, că fiind războiţi de patimi căutăm pacea de Sus;
Bucură-te, aleasă cuviinţă în faptă şi cuvânt;
Bucură-te, smerenie ce ai mintea lui Hristos;
Bucură-te, că Darul cel mai de preţ ce ţine lumea e Sfânta Jertfă a Domnului Iisus;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 10-lea:
Pe idolul Bel, căruia îi aduceau jertfă babilonienii l-ai surpat, vădind înşelăciunea preoţilor păgâni. Căci presărând cenuşă, ai arătat urmele paşilor lor în templul pecetluit de rege şi s-au aflat uşile ascunse prin care intrau şi mâncau cele de pe masă. Atunci regele Cirus a cunoscut că Bel nu este viu, ci lut şi aramă şi s-a minunat de înţelepciunea ta, izvorâtă de la Cel Căruia pururi îi cântai: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Dar şi pe un balaur socotit dumnezeu l-ai omorât fără sabie şi toiag, aruncându-i în gură cocoloaşe din răşină, seu şi păr, fierte la un loc. Prin aceasta ai arătat tuturor că deşi mare şi înfricoşat, era doar o zidire stricăcioasă, căruia nu i se cuvine închinare:
Bucură-te, pecete a trezviei duhovniceşti;
Bucură-te, că ne presari în suflet cenuşa pocăinţei;
Bucură-te, că vedem în ea urmele furilor nevăzuţi;
Bucură-te, că descoperim pe cei ce mănâncă rodul ostenelilor noastre;
Bucură-te, că rănile noastre ascunse ni le faci cunoscute;
Bucură-te, că alergăm la Hristos cu credinţă spre tămăduire;
Bucură-te, că ne mijloceşti iertare;
Bucură-te, inimă în rugăciune, fereastră spre lumina dumnezeiască;
Bucură-te, alungarea balaurului ascuns;
Bucură-te, că ne înveţi meşteşugul duhovniciei;
Bucură-te, intrare în Veşnicie pe poarta smereniei;
Bucură-te, cel cu înţelegerea de Sus;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 11-lea:
Mâhnindu-se de pierderea preoţilor lui Bel şi a balaurului, babilonienii l-au silit pe rege, cu îngrozire de moarte, să te dea lor. Şi te-au aruncat într-o groapă cu şapte lei flămânzi şi ai stat acolo şapte zile. Iar Îngerul Domnului l-a luat pe proorocul Avacum de creştet şi l-a dus în Babilon întru repeziciunea duhului său. Şi a strigat Avacum: „Daniele! Daniele! Ia mâncarea pe care ţi-a trimis-o ţie Dumnezeu!” Iar tu ai binecuvântat pe Cel ce nu părăseşte şi nu uită pe cei ce-L caută, cântând: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Te-ai sculat şi ai mâncat, iar Îngerul Domnului l-a dus pe Avacum înapoi în Iudeea. Iar a şaptea zi, a venit regele să te plângă şi văzându-te şezând, a strigat: „Mare eşti, Doamne, Dumnezeul lui Daniel! Şi nu este altul afară de Tine!” Şi te-a scos din groapă, iar pe cei ce voiseră să te piardă i-a aruncat într-însa şi i-au mâncat leii înaintea lui:
Bucură-te, strălucirea proorocilor;
Bucură-te, cel slujit de Sfinţii Îngeri;
Bucură-te, dragoste care nu caută ale sale;
Bucură-te, miel al lui Hristos, biruitorul morţii;
Bucură-te, scut al credinţei neclintite;
Bucură-te, livadă binemirositoare a nepătimirii;
Bucură-te, binecuvântare peste lumea deznădăjduită;
Bucură-te, arcă a nădejdii ce înfrunţi potopul ispitelor;
Bucură-te, laudă şi mulţumire pentru binefacerile lui Dumnezeu;
Bucură-te, că ne înveţi să împărăţim cu mintea peste leii patimilor;
Bucură-te, conştiinţă neamăgită de gândurile viclene;
Bucură-te, făclie a Duhului ce veseleşti sufletele credincioşilor;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 12-lea:
Împreună cu Anania, Azaria şi Misail ai ajuns la adânci bătrâneţi, întru care aţi pătimit tăierea capetelor de la rău-credinciosul împărat Atic. Când a fost să-i taie capul lui Anania, a întins Azaria haina sa şi l-a primit. Ase-menea şi pe al lui Azaria l-a primit Misail, iar pe al lui Misail l-ai primit tu, Sfinte Prooroc Daniel, iar în urmă ţi-au tăiat şi ţie capul şi aţi cântat cu îngereştile cete: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
După ce v-au tăiat capetele, ele s-au lipit de trup şi Îngerul Domnului v-a luat trupurile şi le-a dus în muntele Gheval, punându-le sub piatră. Iar după Învierea Domnului ai înviat împreună cu cei trei tineri şi v-aţi arătat multora. Apoi iarăşi aţi adormit, urcând la cereştile lăcaşuri gătite vouă de Tatăl:
Bucură-te, mustrare a necredinţei şi îndrăzneală mucenicească;
Bucură-te, stricare a mrejelor păcatului;
Bucură-te, mărturisitorule al Învierii lui Hristos;
Bucură-te, vas ales ce reverşi în lume mireasma Mirelui;
Bucură-te, verigă în lanţul de aur al Bisericii;
Bucură-te, icoană a frumuseţii de rai;
Bucură-te, pildă a pătimitorilor de bunăvoie pentru dragostea lui Dumnezeu;
Bucură-te, grâu curat în aria Domnului;
Bucură-te, inimă care odihneşti dragostea Tatălui către Fiul;
Bucură-te, al raiului locuitor şi lumii îndreptător;
Bucură-te, biruire a omului vechi;
Bucură-te, nume de închinare, vrednicule de pomenire;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
Condacul al 13-lea:
O, Sfinte Proorocule Daniel, roagă-te lui Dumnezeu pentru noi, să ne dăruiască lacrimi de pocăinţă şi slobozire din robia patimilor, ca să cunoaştem dragostea şi libertatea date de Hristos. Apleacă-te spre neputin-ţele noastre şi fii nouă mijlocitor şi îndreptător, aşa încât trecând marea acestei vieţi să se întipărească pe faţa noastră Chipul Fiului Unul-născut al lui Dumnezeu cu a Lui strălucire şi frumuseţe. Iar atunci, Sfinte, să găsim milostivire la Înfricoşata Judecată, împărtăşindu-ne de viaţa cea veşnică, iar bucurându-ne împreună cu îngerii să cântăm: Aliluia! (de 3 ori).
Apoi iaraşi se zice Icosul 1:
Născut din neam regesc în Vitora de sus, ai fost dus rob de mic copil din Iudeea în Babilon, împreună cu Ioachim, împăratul Iudeii. Iar darul lui Dumnezeu s-a revărsat din fragedă vârstă în inima ta. Prin minunata judecată ai izbăvit de moarte pe femeia lui Ioachim, Suzana cea curată din mâinile judecătorilor nedrepţi şi desfrânaţi. Pentru aceasta strigăm ţie:
Bucură-te, revărsat de zori al înţelepciunii;
Bucură-te, din pruncie dăruit cu cinstea bătrânilor;
Bucură-te, ştiutor al celor ascunse;
Bucură-te, cumpănă a dreptăţii dumnezeieşti;
Bucură-te, arc întins de dreapta lui Dumnezeu;
Bucură-te, rază purtătoare de lumină cerească;
Bucură-te, stâlp al fecioriei şi al întregii înţelepciuni;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor ce-şi pun nădejdea în Domnul;
Bucură-te, că legea Lui s-a arătat în inima ta vieţuind;
Bucură-te, făclie risipind întunericul necunoştinţei;
Bucură-te, că descoperi şi ruşinezi tot sfatul viclean;
Bucură-te, flacără a Duhului ce arzi pe slujitorii patimilor;
Bucură-te, Sfinte Proorocule Daniel, de Dumnezeu înţelepţite!
şi Condacul 1:
Vas ales al lui Dumnezeu, şi sfeşnic al Luminii Celei neapropiate te-ai arătat lumii, Sfinte Proorocule Daniel, învrednicindu-te prin viaţa sfinţită a prooroci cele viitoare. Pentru acesta, ca pe un iconom al tainelor dum-nezeieşti şi organ al Duhului Sfânt te cinstim pe tine, cântând: Aliluia!
18 decembrie
Acatistul Sfântului Sebastian - Sfânt Mare Mucenic
Condacul 1:
Cu cunună de virtuţi ţi-ai împodobit sufletul, sfinte mucenic Sebastiane şi, răbdând durerea săgeţilor omorâtoare de trup, ai primit cu bucurie mucenicia şi te-ai înălţat de la cele trecătoare la cele veşnice, slăvind pe Dumnezeu şi cântând: Aliluia!
Icosul 1:
Sfinte Sebastiene, viteaz ai fost şi nu te-ai temut de durerile muceniciei, ci arzând de iubire pentru Hristos, singur ţi-ai mărturisit credinţa descoperind tuturora fericirea de a fi al lui Hristos, iar noi te cinstim cântând:
Bucură-te, mucenice mistuit pe altarul iubirii;
Bucură-te, erou ce te-ai dăruit singur jertfirii;
Bucură-te, lumina nebiruită pământ;
Bucură-te, doina cu dulce cuvânt;
Bucură-te, izvor al dăruirii dumnezeieşti;
Bucură-te, freamăt suav ce fericirii slujeşti;
Bucură-te, cel ce ai biruit amară suferinţă;
Bucură-te, cel ce ai dorit veşnicia cu stăruinţă;
Bucură-te, cel ce jertfă vie te-ai dăruit;
Bucură-te, gând curat şi neprihănit;
Bucură-te, rug prin iubire împlinit;
Bucură-te, glas ce în ceruri se aşterne;
Bucură-te, sfinte mare mucenice Sebastiene!
Condacul 2:
Ai ştiut, sfinte, să preţuieşti iubirea lui Dumnezeu pentru noi, şi ca un prinos de iubire ţi-ai dăruit viaţa, dându-ne nouă adevărată pildă; noi te rugăm fierbinte, întăreşte-ne în ale noastre suferinţe şi învaţă-ne să-l preamărim pe Dumnezeu, cântând alături de tine: Aliluia!
Icosul 2:
O, Sfinte Sebastiene, cât de mult te-a dorit sufletul meu! lată exemplul jertfei tale mă hrăneşte şi prin tine încă mai mult am învăţat să-l iubesc pe Dumnezeu, primeşte acum glasul meu ce şopteşte:
Bucură-te, ostaş brav şi plin de nobleţe;
Bucură-te, a inimii mele adâncă frumuseţe;
Bucură-te, cel ce prin suferinţa lui Dumnezeu ai slujit;
Bucură-te, cel ce prin dureri inimi impietrite ai biruit;
Bucură-te, lacrimă născută din vitejie;
Bucură-te, neînţeleasă şi Sfântă nebunie;
Bucură-te, al sufletului meu tainic ajutător;
Bucură-te, foc ce arzi de-a pururi mistuitor;
Bucură-te, mărgăritar ce ceru-mpodobeşti;
Bucură-te, stea ce pe bolta inimii mele străluceşti;
Bucură-te, cel ce în suferinţe mă însoţeşti;
Bucură-te, cel ce ai grijă de mine;
Bucură-te, sfinte mare mucenice Sebastiene!
Condacul 3:
Cel ce reverşi miresme de lumină către tronul lui Dumnezeu, te rugăm, mijloceşte pentru noi la Tronul Luminii, alături de Sfânta Fecioara, învaţă-ne să slăvim şi noi pe Cel Veşnic cântând cu toată bucuria: Aliluia!
Icosul 3:
O Sfinte Sebastiene, cel ce ai biruit întunericul prin curajul tău şi te-ai împodobit cu podoabele muceniciei, ajută-ne şi nouă în greutăţile noastre, învaţă-ne să fim curajosi în războiul ce-l purtăm pururea cu noi şi cu cele trecătoare, vino la noi căci te chemăm strigând:
Bucură-te, prinos de slavă către Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce emani bucurie mereu;
Bucură-te, mireasmă de preacurată iubire;
Bucură-te, a celor mici insufleţire;
Bucură-te, soare arzând în plină măreţie;
Bucură-te, izvor nesecat de cerească energie;
Bucură-te, cel care ne hrăneşti cu Sfânta energie;
Bucură-te, pisc de grandioase înălţimi;
Bucură-te, rug dătător de tainice lumini;
Bucură-te, rezonanţă curată a melodiei cereşti;
Bucură-te, fior de lumini, ce tainic străluceşti;
Bucură-te, că bucuria ta şi în noi se aşterne;
Bucură-te, sfinte mare mucenice Sebastiene!
Condacul 4:
O, blândă lumină ce slujeşti Lumina supremă, ai grija şi de noi, cei ce nu ştim să luminăm, şi cu bunătatea ta încarcă-ne sufletele şi transformă-ne, pentru numele celui pe care-l iubeşti şi slujeşti, învaţă-ne să-l cinstim şi noi pe El cântând: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Fiind topit în iubirea pentru cele cereşti, ai primit, Sfinte Sebastiene, să fii torturat şi să înduri suferinţa săgeţilor care se năpusteau asupra ta fără milă, pentru aceasta noi te chemăm în ajutorul nostru zicând:
Bucură-te, torţă arzând pentru ale noastre suflete;
Bucură-te, bucurându-ne şi pe noi sfinte;
Bucură-te, cel ce ne încarci cu putere;
Bucură-te, cel ce ai înfrânt omenească durere;
Bucură-te, neînfricat luptător al lui Hristos;
Bucură-te, flacără arzând în veşnicie frumos;
Bucură-te, har ce împlineşti măreţia cerului luminos;
Bucură-te, al inimii mele tainic ocrotitor;
Bucură-te, freamăt născut din al nemuririi dor;
Bucură-te, şoim ce brăzdezi ale cerului înălţimi;
Bucură-te, cel ce Tronului de Lumină te-nchini;
Bucură-te, izvor de bucurii sublime;
Bucură-te, sfinte mare mucenice Sebastiene!
Condacul 5:
O, Sfinte Sebastiene, mireasmă plină de nobleţe te-ai dăruit lui Dumnezeu cu toată fiinţa ta, i-ai oferit tinereţea şi vigoarea ta, ca în schimbul lor să primeşti frumuseţea veşnică; învaţă-ne şi pe noi să fim demni eroi jertfei, pe altarele nemuririi şi pe Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul 5:
Sfinte Sebastiene, alergăm către al tău ajutor, fiind uimiţi de aleasa ta mucenicie fii alături de noi în suferinţe şi nevoi şi primeşte rugăciunile noastre pe care ţi le aducem din toată inima:
Bucură-te, crâmpei născut din lumină divină;
Bucură-te, cel ce te-ai dăruit lui Hristos ca o jertfă deplină;
Bucură-te, cel ce mângâi a noastră tristeţe;
Bucură-te, icoană ce ne hrăneşte cu speranţe;
Bucură-te, imn ce transformi prin a ta frumuseţe;
Bucură-te, nădejdea celor mici şi-mpovăraţi;
Bucură-te, alinarea celor infirmi şi întristaţi;
Bucură-te, psalm ce iubirea o cânţi;
Bucură-te, lumina ce ne binecuvanţi;
Bucură-te, cel ce prin suferinţă te-ai înălţat;
Bucură-te, cel ce cu florile biruinţei te-ai încununat;
Bucură-te, mireasmă blândă şi curată de rugăciune;
Bucură-te, sfinte mare mucenice Sebastiene!
Condacul 6:
Fiind brav ostaş al lui Hristos, sfinte Sebastiene, ai luptat cu credinţă slujind pe aproapele tău, te-ai supus lui cu devotament căci ai vrut să fii Imdă a iubirii dumnezeieşti, prin care şi alţii să înţeleagă sensul dumnezeirii, fii cu noi şi acum, sfinte, şi învăţa-ne să-l preamărim pe Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul 6:
Deşi ai trăit între atâţia făţarnici, o, sfinte Sebastiene, ai convertit prin comportamentul tău armate întregi de soldaţi care cu credinţă te-au urmat şi s-au mucenicit; nu ne uita acum şi pe noi care te fericim spunând:
Bucură-te, corabie navigând pe-un ocean de lumină;
Bucură-te, anotimpul ce suferinţă grea alină;
Bucură-te, steag biruitor înălţat către veşnicie;
Bucură-te, cel ce-ai împlinit cerească armonie;
Bucură-te, nimb radiind linişte şi Sfântă energie;
Bucură-te, sol al păcii eterne, dumnezeieşti;
Bucură-te, cel ce ai ştiut pentru Hristos să te jertfeşti;
Bucură-te, cel ce în faţa morţii ai stat dârz şi neînfricat;
Bucură-te, netemător luptător ce vitejeşte ai luptat;
Bucură-te, a sufletului meu nemărginită iubire;
Bucură-te, oază de lumină şi de neprihănire;
Bucură-te, lacrimă de viaţă a suferinţei creştine;
Bucură-te, sfinte mare mucenice Sebastiene!
Condacul 7
Flacără arzând în altarul iubirii eşti, sfinte Sebastiene, căci luminând în biserica lui Dumnezeu, ne mângâi şi pe noi, nemângâiaţii, şi ne topeşti cu focul dăruirii tale, ajută-ne, sfinte, şi învaţă-ne să-l slujim şi noi pe Hristos cântând împreună cu tine: Aliluia!
Icosul 7:
Sfinte Sebastiene, ca o rugăciune pururea te înalţi către Dumnezeu; te rugăm cere şi pentru noi lumină şi iubire de la Tronul Divin; fii cu noi şi încarcă-ne cu tine căci te chemăm şoptind:
Bucură-te, freamăt a iubirii neprihănite;
Bucură-te, balsamul frumuseţilor sfinte;
Bucură-te, vigoare ce te dăruieşti sufletului meu;
Bucură-te, cel ce ai învins chinul cel greu;
Bucură-te, ofrandă ce te-ai jertfit lui Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce prin suferinţă ai biruit pe farisei;
Bucură-te, cel ce te-ai împodobit cu cununile muceniciei;
Bucură-te, cel ce ai ars în doruri cereşti;
Bucură-te, cel ce ajutor de consolare ne dăruieşti;
Bucură-te, rouă ce cu splendoarea ta ne binecuvantezi;
Bucură-te, cel ce în slujba dumnezeirii lucrezi;
Bucură-te, cântec ce durerea ştie să-aline;
Bucură-te, sfinte mare mucenic Sebastiene!
Condacul 8:
Sfinte Sebastiene, în tine am nădăjduit totdeauna, tu eşti o lumină ce hrăneşti sufletul meu, tu m-ai învăţat să mă apropii mai mult de Dumnezeu, pentru aceasta, te rog, nu înceta a fi străjerul meu şi ajută-mă sa merg pe cărarea ce duce către Dumnezeu cântând: Aliluia!
Icosul 8:
Ca zorii zilei te-am simţit de-a pururi, Sfinte Sebastiene, tu aduci lumina şi bucuria inimii mele, tu, după Preacurata, mi-ai slujit mie (alaturi de alţi sfinţi) acum te rog fierbinte învaţă-mă să slujesc şi eu mirelui ceresc şi lui să mă dăruiesc; primeşte nevrednica mea rugăciune:
Bucură-te, adevărata şi nepătrunsa minune;
Bucură-te, apogeu de cerească raţiune;
Bucură-te, nectar ce bucuri nemuritoare flori;
Bucură-te, cel ce eşti îmbrăcat în ale veşniciei culori;
Bucură-te, cel ce prin chinuri te-ai împlinit;
Bucură-te, cel ce cu haruri te-ai împodobit;
Bucură-te, cel ce alinare şi iubire ne-ai dăruit;
Bucură-te, tezaur de cerească măreţie;
Bucură-te, imn ce preamăreşti dumnezeiasca Împărăţie;
Bucură-te, cel ce ai răbdat dureri cu bărbăţie;
Bucură-te, a lui Dumnezeu credincioasă solie;
Bucură-te, căci noi, pământenii te fericim pe tine;
Bucură-te, sfinte mare mucenic Sebastiene!
Condacul 9:
Cu neţărmurită iubire ai slujit lui Dumnezeu, Sfinte Sebastiene, şi tot efortul tău ţi-a fost răsplătit din belşug; te rugăm, învaţă-ne şi pe noi să luptăm pentru a cuceri cereasca Împărăţie şi să-L preamărim pe Dumnezeu cântând împreună cu tine: Aliluia!
Icosul 9:
O, Sfinte Sebastiene, cu toată încrederea alergăm către tine, tu aleargă înaintea noastră; noi îţi cerem ajutorul tău, tu întâmpină-ne cu bunăvoinţa ta, avem nevoie de tine, să nu ne părăseşti când te chemăm înălţând către tine:
Bucură-te, cel ce prin curaj ai împlinit cerescul legământ;
Bucură-te, vânt ce adii peste noi fremătând;
Bucură-te, cel ce reverşi miresme de iubire;
Bucură-te, tainic cuvânt de dăruire;
Bucură-te, cel ce prin jertfă te-ai fericit întru nemurire;
Bucură-te, candelă ce arzi luminând al meu suflet;
Bucură-te, binecuvântare ce-alungi al necredinţei urlet;
Bucură-te, cel ce ne bucuri cu cereştile melodii;
Bucură-te, anotimp ce aduci duioase rapsodii;
Bucură-te, microinfinit împlinit în macroinfinit;
Bucură-te, rug Dumnezeului Celui Sfânt dăruit;
Bucură-te, esenţă de tainică minune;
Bucură-te, sfinte mare mucenice Sebastiene!
Condacul 10:
O, sfinte al lui Dumnezeu, Mucenice Sebastiene, prin suferinţa ta ai devenit o lumină bineplăcută lui Dumnezeu, iar acum străluceşti fericit pe cerul veşniciei; tu luminează şi adâncul sufletelor noastre înlănţuite de întunericul acestei lumi, fii cu noi ca împreună să-l slăvim pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul 10:
Sfinte Sebastiene, alerg către tine ca la un altar şi te rog, învăţă-mă şi pe mine să ard de iubire pentru Hristos, şi, precum tu ai ştiut a te mucenici, întăreşte-mă şi pe mine în nevoi, căci vreau să-i slujesc lui Dumnezeu cu toată fiinţa mea şi toată viaţa mea, te rog ascultă glasul inimii mele ce-ţi şopteşte:
Bucură-te, putere îmbrăcată în lumini şi iubire;
Bucură-te, cel ce ai primit chinuri într-o supremă jertfire;
Bucură-te, dar ce te dăruieşti celor aflaţi în nevoi;
Bucură-te, izvor ce hrăneşti pe cei însetaţi şi goi;
Bucură-te, aluat plămădit pentru a ne întări pe noi;
Bucură-te, nimb de împlinită armonie;
Bucură-te, a sufletelor noastre binecuvântată făclie;
Bucură-te, luceafăr ce străluceşti în noaptea acestei lumi;
Bucură-te, cel ce pentru noi fiori de lumină aduni;
Bucură-te, cel ce mângâi în suferinţe sufletul meu;
Bucură-te, rază ce străluceşti preamărind pe Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce întristarea ştie să aline;
Bucură-te, mare sfinte mucenice Sebastiene!
Condacul 11
Pe pământ ofiţer privilegiat ai fost slujind cu credinţă pe aproapele tau în numele lui Dumnezeu, dar acum ofiţer în armata cerească eşti, slujind nouă, celor neputincioşi, încurajându-ne cu exemplul tău; acum eşti în slujba lui Dumnezeu, şi, slujindu-i lui, ne ajuţi nouă, celor ce cântăm cu bucurie: Aliluia!
Icosul 11:
O, Sfinte Sebastiene, mijlocitor fii nouă la Tronul Dumnezeirii, tu, cel ce ai cunoscut răutăţile acestei lumi, nu ne lăsa pe noi fără ajutorul tău, ca să fim înlănţuiţi de necazuri şi dureri, ci cu lumina ta ne luminează pe noi, ca să putem birui toate primejdiile, fii cu noi căci te chemăm zicând:
Bucură-te, abis înalt până în cereasca Împărăţie;
Bucură-te, genune ce dăinuieşti în întreaga veşnicie;
Bucură-te, speranţa celor ce umili te cheamă-n ajutor;
Bucură-te, cel ce te-ai aprins cu al iubirii foc arzător;
Bucură-te, ostaş neînfricat ce prin jertfă ai devenit nemuritor;
Bucură-te, vis însetat de a paradisului armonie;
Bucură-te, a iubirii neînţeleasă Sfântă nebunie;
Bucură-te, balsam ce fericirea ne-aduci în suflet;
Bucură-te, cel ce ne luminezi al nostru cuget;
Bucură-te, sabie ce ne vesteşti îndurarea lui Dumnezeu;
Bucură-te, trandafir ce ne înmiresmezi mereu;
Bucură-te, căci bucuria noastră şi de la tine vine;
Bucură-te, sfinte mare mucenice Sebastiene!
Condacul 12:
Aprins fiind, Sfinte Sebastiene, de iubirea pentru Hristos, ai suferit sacrificiul suprem, oferindu-ţi viaţa ca jertfa în schimbul veşniciei, iar azi arzi pe rugul binecuvântat al Luminii şi-l preamăreşti pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul 12:
Nu vom uita nicicând ajutorul tău, Sfinte Sebastiene, căci prin tine am reuşit să biruim multe tristeţi şi dureri, de aceea, te rugăm, fii pururea cu noi şi veghează-ne paşii către veşnicie, căci te chemăm cântând:
Bucură-te, clopot ce la lumină ne chemi;
Bucură-te, rază ce mângâi ale noastre inimi;
Bucură-te, răsărit ce ne trezeşti conştiinţele adormite;
Bucură-te, cel ce porţi ale muceniciei veşminte;
Bucură-te, cel ce ai înmănunchiat în tine sfinte simţăminte;
Bucură-te, mugur născut din a iubirii splendoare;
Bucură-te, rod ce ne hrăneşti sufletele de haruri doritoare;
Bucură-te, rug ce arzi cu flăcări de veşnicie;
Bucură-te, îţi cântăm cu dragoste ţie;
Bucură-te, sceptru ce lupţi cu a lumii răutate;
Bucură-te, far ce străluceşti în imensa noapte;
Bucură-te, să îţi mulţumim şi să-ţi cântăm se cuvine;
Bucură-te, sfinte mare mucenice Sebastiene!
Condacul 13:
O, Sfinte Sebastiene, erou mucenicit pentru numele lui Dumnezeu, te rugăm din adâncul sufletelor noastre, nu ne părăsi, ci fii cu noi totdeauna, învaţă-ne şi pe noi să devenim buni ostaşi ca să putem lupta cu întunericul ce vine asupra noastră, să putem fi demni ostaşi ce luptă în armata lui Hristos, slujindu-I şi preamărindu-L cântând: Aliluia! (de trei ori)
Apoi se citesc Icosul 1 şi Condacul 1.
18 decembrie
Acatistul Sfântului Modest - Sfânt Mucenic şi Ierarh
Rugăciunile începătoare:
În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, Amin.
Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte! (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Condacele şi Icoasele:
Condacul 1:
Pe ierarhul şi Mucenicul lui Hristos, pe marele Modest veniţi credincioşi la preacinstita lui pomenire, să-l lăudăm cu dumnezeieşti cântări, că fiind plin de dragoste de Dumnezeu şi de toată făptura lui, s-a făcut plin de darul tămăduirii a toată boala dobitoacelor celor necuvântătoare. Prin aceasta fiind nouă oamenilor mare ajutor în scârbe şi nevoile noastre, al celor ce-l rugăm cu credinţă şi cu smerită mulţumire îi cântam: Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
Icosul 1:
Din părinţi bine credincioşi fiind născut dăruit lor de Dumnezeu la bătrâneţe prin rugăciune, ca pe Samuil cel de demult, Anei, lucru minunat care ne îndemnă pe noi credincioşii a lăuda pe Dumnezeul minunilor, iar către tine, Sfinte Modeste, a zice unele ca acestea:
Bucură-te, rod câştigat prin rugăciune;
Bucură-te, odrasla luminoasă a familiei creştine;
Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu;
Bucură-te, naştere de bucurie tatălui tău;
Bucură-te, veselia maicii tale Teodula;
Bucură-te, cel ales de Dumnezeu a fi păstor oilor
Bucură-te, fiu de părinţi care cu mucenicii s-au numărat;
Bucură-te, odrăslire creştină în cetatea Sevastiei;
Bucură-te, a bunilor tăi părinţi bucurie;
Bucură-te, cel Sfinţi mai înainte de naştere;
Bucură-te, că te-ai făcut locaş Duhului Sfânt;
Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
Condacul al 2-lea:
Numai câteva luni aveai, când tatăl tău, Eusebie, a fost pârât ca este creştin lui Maximiam împăratul roman şi păgân de atunci, care a poruncit îndată să fie legat şi aruncat în temniţă. Şi aşa Părintele tău a inceput la bătrâneţe a patimi pentru Hristos, căruia îi cântăm: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Umplându-se de râvnă iubitoare de Hristos şi mama ta, Teodula, n-a vrut să rămână despărtiţă de nevoinţa tatălui tău. De aceea te-a luat în braţe şi a mers la dânsul în închisoare, unde a fost oprită şi ea. Şi acolo împreună rugându-se şi-a dat sufletul în mâinile lui Dumnezeu, iar tu, Sfinte Modeste, ai fost găsit de paznicii închisorii, viu, lângă trupurile reci ale părinţilor mucenici, gângurind, prunc nevinovat, orfan şi lipsit de ajutorul Părintesc de la 5 luni. Gândind la o privelişte tristă ca aceasta, nu ne pricepem ce vom zice decât unele ca acestea:
Bucură-te, naştere a celor cu rod însutit;
Bucură-te, fiu de neam blagoslovit;
Bucură-te, cel plin de dorul Duhului;
Bucură-te, cel păstrat viu ca să slujeşti Domnului;
Bucură-te, că din faşă ai urmat lui Hristos;
Bucură-te, că de mic crucea Lui ai luat;
Bucură-te, cel ales a fi plăcut Domnului;
Bucură-te, că o dată cu viaţa ai început a pătimi pentru Domnul;
Bucură-te, că fiind despărţit, prin moarte, de părinţii tăi, Domnul te-a luat;
Bucură-te, că ai rămas în grija Celui ce te-a dat;
Bucură-te, că pentru numele lui Hristos n-ai avut când striga numele părinţilor tăi;
Bucură-te, că pentru Hristos n-ai avut vreme de a-i cunoaşte pe ei;
Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
Condacul al 3-lea:
Auzind împăratul de moartea părinţilor tai, a poruncit păzitorilor închisorii să te aducă la el şi, văzându-te prunc frumos, te-a dat spre creştere unui sfetnic împărătesc, cu gândul să te faca slujitor zeului cel mincinos la care se închina el; însă tu ajungând la vârsta de 12 ani şi aflând că părinţii tăi au murit în închisoare, pentru că erau creştini, ai voit să ştii ce este creştinătatea şi ai aflat taina aceasta tot de la un creştin. Aşa ai urât păgânătatea şi ai iubit creştinătatea cântând Dumnezeului cel Adevarat: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Aflând cât de mare şi mai presus de toate este credinţa creştină, ai început a te gândi cum să ieşi dintre păgâni şi aflând prilej bun, ai fugit la mormântul părinţilor tăi, rugându-te lor cu lacrimi, să te scoată cu rugăciunile lor, cele către Dumnezeu, din adunarea necredincioşilor învrednicindu-te luminării cu Sfântul Botez. Fericim buna înţelegere şi râvna ta cea din tânără vârstă şi lăudăm pe Dumnezeu, Cel ce ţi le-a dăruit, iar tie îţi grăim unele ca acestea:
Bucură-te, înţelepţitule de Dumnezeu;
Bucură-te, că ai cunoscut pe făcătorul tău;
Bucură-te, că ai crescut ca un trandafir între spini;
Bucură-te, că de închinarea la idoli ai fugit;
Bucură-te, că închinarea cea adevărată ai iubit;
Bucură-te, că la părinţii tăi mucenici, cu rugăciune ai alergat;
Bucură-te, că ei de închinăciunea idolească te-au scăpat;
Bucură-te, că te-ai făcut vas curat, plin de darul Duhului;
Bucură-te, bun alergător pe urmele Domnului;
Bucură-te, cel ce ai ales calea cea mai bună;
Bucură-te, înţeleptule, iubitor de lumină;
Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
Condacul al 4-lea:
Când ai ieşit din curtea împărătească nu te-ai întors înapoi, căci din purtarea de grijă a lui Dumnezeu, te-ai întâlnit cu un creştin argintar, care aflând dorinţa ta, te-a adus şi te-a dat Arhiereului creştinesc din Atena, ca să te înveţe credinţa creştina şi să te lumineze cu Sfântul Botez pe care şi primindu-l, cu mare bucurie ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Când ai primit Sfântul Botez, Modeste, un stâlp de foc din cer s-a văzut peste capul tau, umplându-te de darul facerii de minuni; căci îndată numai cu atingerea mâinii, ai vindecat pe fratele argintarului, de o boală foarte cumplită, asemenea şi pe un om îndrăcit. Pentru aceasta ne minunăm de vrednicia ta, primitorule de daruri mari de la Dumnezeu şi grăim către tine aşa:
Bucură-te, luminatule cu Sfântul Botez;
Bucură-te, că Sfântul Duh te-a luminat cu a Sa umbrire;
Bucură-te, că ai primit darul Duhului Sfânt;
Bucură-te, că îndată ai început a vindeca boli şi neputinte;
Bucură-te, frumosule la suflet şi luminat;
Bucură-te, vas curat şi prealuminat;
Bucură-te, că îndată ai început a da darul pe care de la Dumnezeu l-ai primit;
Bucură-te, că Dumnezeu s-a preamărit prin tine;
Bucură-te, că ai vindecat pe cel chinuit de boală grea;
Bucură-te, că ai izgonit duhul cel rau din cel îndrăcit;
Bucură-te, cel plin de dar dumnezeiesc;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor ce pătimesc;
Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
Condacul al 5-lea:
Pentru credincioşia ta, argintarul acela, te-a făcut moştenitor averii sale, la fel cu fii săi, prin testament; însă aceia s-au umplut de zavistie şi te-au vândut ca pe un rob, unui necredincios de la care, timp de şapte ani, multe necazuri ai pătimit. Însă tu, prin răbdare şi rugăciune neîncetată către Dumnezeu, l-ai adus la credinţă scapându-l de foametea cea sufletească, ca şi oarecând Iosif pe fraţii săi de foametea cea trupească, căci s-a botezat, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Prin purtarea de grija a lui Dumnezeu, prin neîncetată rugăciune, ai adus la mântuire sufletul necredinciosului, căci darul Duhului Sfânt era cu tine. Roagă-te, Sfinte Modeste, şi pentru noi, cei ce suntem necăjiţi de ispitele şi de vrăjmaşia duhurilor răutăţii; fă rugăciune cu dinadinsul pentru uşurarea noastră din nevoi, ca să strigăm din adâncul inimii către tine:
Bucură-te, învăţător de tainele credinţei;
Bucură-te, luminarea celor din adâncul necunoştinţei;
Bucură-te, îndreptare celor rătăciţi;
Bucură-te, lauda celor prin tine mântuiţi;
Bucură-te, locaşul luminii celei Dumnezeieşti;
Bucură-te, îndrumător în cele duhovniceşti;
Bucură-te, grabnic ajutător al celor asupriţi;
Bucură-te, risipitor întristării de la cei ce te cheama în ajutorul lor;
Bucură-te, şi a noastră nădejde de scăpare;
Bucură-te, cel în durerile noastre alinare;
Bucură-te, împlinitorul dorinţelor celor bune a fiecărui om, care la tine aleargă;
Bucură-te, scăpare din nevoi a celor ce cu credinţă se roagă;
Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
Condacul al 6-lea:
După trecerea din viaţa aceasta a stăpânului tău, devenit, prin truda şi darul lui Dumnezeu, fiu duhovnicesc, ai mers la Ierusalim ca să te închini Sfintelor locuri şi apoi te-ai retras în Muntele Sinaiului, unde ai fîcut multe minuni, mai ales tămăduind dobitoacele; că ai primit de la Dumnezeu mai mult acest dar, pentru ca în tinereţe păstor de dobitoace fiind, către ele milostiv te-ai arătat înţelegând durerile lor. Deci, petrecând în preajma necuvantătoarelor făpturi ale Ziditorului a toate, te minunai de lucrurile Lui, cântând: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Urmând Domnului în bunătate, ai dorit a veni în ajutor oamenilor; de aceea ai cerut de la Dumnezeu darul vindecarii de boli la animalele de care ei se folosesc în viaţa cea de toate zilele, mai ales a acelora care cu credinţă te cheamă în ajutor. Deci, ajută-ne şi nouă, Sfinte Modeste, dând sănătate vitelor noastre, căci nu vom tăcea vestind tuturor minunile tale şi către tine vom grăi aşa:
Bucură-te, a lui Dumnezeu plăcut;
Bucură-te, a lui Hristos iubitule;
Bucură-te, că poţi ajuta celor ce te cheamă pe tine;
Bucură-te, mângâiere celor ce te cinstesc pe tine;
Bucură-te, cel ce încetezi bolile cu rugăciunile tale;
Bucură-te, cel ce potoleşti febra cea de trupuri stricătoare;
Bucură-te, că prin tine dobândim ajutor pentru dorinţele cerute;
Bucură-te, că ne poţi cere nouă de la Dumnezeu şi bunătăţile cele nevăzute;
Bucură-te, cel plin de milostivire şi de bunătate;
Bucură-te, că pentru tine ne da Dumnezeu nouă şi vitelor noastre sănătate;
Bucură-te, cel dăruit de Dumnezeu cu dar de a izgoni mâhnirea din popor;
Bucură-te, mare rugător pentru noi către Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
Condacul al 7-lea:
Nu ai stat mult în liniştea muntelui, Sfinte, căci trecând din viaţa aceasta în cea veşnică Patriarhul Ierusalimului, Platon, ai fost ales tu - cu minune - în scaunul văduvit; pentru că înaintea ta s-au deschis uşile bisericii când te-ai rugat, iar credincioşii au dat slavă lui Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Povăţuiţi fiind de Dumnezeiescul dar, ai mers în biserică în timpul când cetăţenii Ierusalimului îşi căutau păstor duhovnicesc. Şi când au văzut că tu, Sfinte, ai deschis uşile bisericii cu rugăciunea, îndată te-au ales păstor al lor, ca pe un vrednic de slujire arhierească, şi bucurându-se de buna aflare, cu un glas laudă pe Dumnezeu, iar către tine, Sfinte, grăiau unele ca acestea:
Bucură-te, cel dăruit nouă de Dumnezeu;
Bucură-te, bunul nostru păstor şi arhiereu;
Bucură-te, cel trimis de sus să ne păstoreşti;
Bucură-te, bucuria fiilor tăi duhovniceşti;
Bucură-te, lauda şi cinstea ierarhilor;
Bucură-te, luminarea creştinilor;
Bucură-te, sfeşnic în biserică luminos;
Bucură-te, aducerea celor rătăciţi la Hristos;
Bucură-te, tâlcuire dreaptă a scripturilor Sfinte;
Bucură-te, bună păzire a dogmelor celor drepte;
Bucură-te, luminat ierarh al Sionului;
Bucură-te, mare plăcut al Domnului;
Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
Condacul al 8-lea:
Locuitorii Ierusalimului cei binecredincioşi, văzând minunile ce le făceai şi ajutorul cel grabnic ce dobândeau prin mijlocirea ta, se minunau şi lăudau pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Între cetăţenii Ierusalimului erau şi necredincioşi care cereau dovezi, voind a şti cu a cui putere faci minuni, şi unii îndrăzneau a zice ca nu cu puterea lui Dumnezeu le faci; iar tu, Sfinte, le-ai împlinit dorinţa căci în fata lor şi a mult popor - chemând numele Domnului - ai omorât un balaur mare. Atunci ei au crezut că eşti mare plăcut al lui Dumnezeu şi cu puterile Lui faci minunile şi împreună cu cei credincioşi te lăudau zicând:
Bucură-te, întărirea în credinţă a celor rătăciţi;
Bucură-te, bucuria şi laudă celor mântuiţi;
Bucură-te, stâlp al dreptei credinţe bine întărit şi neclintit;
Bucură-te, că prin mari minuni dreapta credinţă ai întărit;
Bucură-te, că ai fost arătat oamenilor de către Duhul Sfânt;
Bucură-te, că de Duhul Sfânt ai fost ales şi Sfinţit;
Bucură-te, cel uns cu undelemn al bucuriei;
Bucură-te, cel primitor de darul tămăduirii;
Bucură-te, că prin credinţă tare şi fapte minunate te-ai făcut lumii arătat;
Bucură-te, că Dumnezeu ţi-a dat dar de tămăduiri şi te-a înălţat;
Bucură-te, bucuria celor ce te au Părinte;
Bucură-te, rugător fierbinte şi pentru noi către Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
Condacul al 9-lea:
Ajungând vestea minunilor tale, pe care le făceai, tămăduind dobitoacele şi mai ales omorârea balaurului, până la împăratul, acela mai întâi s-a mirat, dar mai pe urmă socotind căci prin farmece faci acestea, pentru că era necredincios, a trimis să te aduca înaintea lui la întrebare. Şi încă pe drum mergând, în faţa ostaşilor ai tămăduit boii unui preot, care pentru tine a preamărit pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Împăratul cel necredincios pentru ca nu se pricepea cu ce putere faci mereu întrebându-te, zicea că înşeli oamenii; însă credincioşii ştiind că le faci cu puterea lui Hristos, îţi ziceau în taină unele ca acestea:
Bucură-te, că ai început a-ţi aduce sufletul ca pe o mireasă lui Iisus;
Bucură-te, că prin aceasta ne întăreşti şi pe noi, în credinţa cea în Hristos;
Bucură-te, cel plin de dragoste dumnezeiască;
Bucură-te, cel ce mergi sa înmulţeşti cetele mucenicilor;
Bucură-te, cel ce bucuri în calea ta cetele îngerilor;
Bucură-te, cel ce ne întăreşti pe noi credincioşii care lăudăm nevoinţele tale;
Bucură-te, mustrarea necredincioşilor care nu pricep faptele şi cugetele tale;
Bucură-te, că pe tiranul împărat îl ruşinezi cu vorba ta;
Bucură-te, că noi credincioşii ne bucurăm de îndrăzneala ta;
Bucură-te, că ai fost chemat să mărturiseşti adevărul înaintea oamenilor;
Bucură-te, că prin această mărturie eşti mare în Împărăţia Cerurilor;
Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
Condacul al 10-lea:
Stând înaintea necredinciosului împărat şi răspunzându-i, l-ai mustrat pentru orbirea lui sufletească în care se afla; iar el, mâniindu-se, a poruncit ostaşilor să te lege de nişte asine sălbatice, care fugind, să te târască şi să te omoare; însă tu, Sfinte, numai atingându-te de ele, te-ai dezlegat şi ai cântat cu mare glas lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
A doua oară legându-te slujitorii de asine, le sileau să meargă; şi întâlnind un om ai început a te ruga să-i dai înmulţirea vitelor sale. Deci milostivindu-te spre el, Sfinte, ai oprit asinele şi ai binecuvantat turma lui să aibă rod îndoit, iar el câştigându-şi cele cerute, s-a dus bucurându-se. Şi cei ce au văzut cele făcute de tine, îţi grăiau:
Bucură-te, mângâierea noastră şi ajutorul nostru;
Bucură-te, visteria facerii de bine;
Bucură-te, comoară plină de milostivire;
Bucură-te, că şi în munci fiind, de altii te îngrijeşti;
Bucură-te, că poţi cu rugăciunea, turmele lor să înmulţeşti;
Bucură-te, că acum toţi te ştiu ca grabnic ajutător;
Bucură-te, a celor ce se ostenesc întăritor;
Bucură-te, mângâietorul săracilor;
Bucură-te, bun chivernisitor al văduvelor;
Bucură-te, dăruitor de bucurii orfanilor;
Bucură-te, înzestrătorul fecioarelor;
Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
Condacul al 11-lea:
Văzând împăratul muncitor că nimic n-a sporit asupra ta cu asinele, pentru că ele fiind dezlegate de tine cu puterea lui Dumnezeu s-au întors de unde au plecat, a poruncit să fii muncit cu alte munci cumplite de către slujitori, care ţi-au bătut piroane şi te-au silit să mergi pe ţepuşi de fier puse pe pământ, te-au batut cu pietre, apoi te-au pus într-un vas de aramă cu plumb fierbinte; însă tu, sfinte, cu ajutorul lui Dumnezeu, din toate acestea ai ieşit nevătămat, cântând: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Neputând tiranul să te biruiască, nici cu muncile acelea, a poruncit să ţi se taie capul; iar tu, Sfinte, auzind de acea hotărâre, te-ai bucurat mult şi cu veselie mare ai mers la locul rânduit de tăiere, unde iarăşi te-ai rugat Domnului, ca să-ţi dăruiască darul cel dat mai înainte, al tămăduirii dobitoacelor, tuturor acelora care vor cinsti mucenicia ta cea pentru Hristos; iar noi după puterea priceperii noastre, ne străduim a-ţi aduce laude ca acestea:
Bucură-te, Sfinţite Modeste, mare făcător de minuni;
Bucură-te, că totdeauna sunt primite de Domnul Sfintele tale rugăciuni;
Bucură-te, cel ce ai fost chemat, de la turmele dobitoacelor, la păstorirea oilor celor cuvântătoare din Ierusalim;
Bucură-te, că eşti Părinte al nostru, care cu credinţă cinstim pomenirea ta;
Bucură-te, că atât de mult ai iubit oamenii, ca ai cerut de la Dumnezeu dar ca să-i poţi ajuta în nevoi;
Bucură-te, că având dragoste de fraţi, ai iubit pe Hristos, Care S-a jertfit pentru noi;
Bucură-te, că pentru Hristos, piroane ascuţite în picioarele tale ai suferit;
Bucură-te, că pentru Hristos, ţi s-a turnat pe trup smoală şi plumb topit;
Bucură-te, că şi alte munci pentru Dansul ai răbdat;
Bucură-te, că darul lui Hristos, din toate acelea te-a scos nevătămat;
Bucură-te, că pentru Hristos, la urma de toate capul ţi s-a tăiat;
Bucură-te, că aşa cu cununa mucenicească te-ai încununat;
Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
Condacul al 12-lea:
Am auzit, Sfinte, în ce fel ţi-ai petrecut viaţa pe pământ, de minunile şi de ajutorul cel dat credincioşilor; ba unii din noi am şi primit ajutorul tău de multe ori, când te-am chemat. De aceea, acum cu credinţă şi cu smerenie te rugăm să fim izbăviţi de orice necaz, primejdie sau boală ce ar veni asupra dobitoacelor noastre, pentru păcatele noastre sau din răutatea diavolului, că fiind păziţi de orice rău cu rugaciunile tale, să preamărim pe Dumnezeu, cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Minunându-ne de minunile multe pe care le-ai făcut şi pe care şi acum le faci cu cei care te roagă cu credinţă, preamărim pe Dumnezeu cel ce ţi-a dat asemenea dar, Sfinţite Modeste; ajută-ne noua acum, ca să-ţi strigăm ţie:
Bucură-te, Părintele nostru, al celor ce cu credinţă alergăm la tine;
Bucură-te, cel ce ne umpli pe noi de facerile tale de bine;
Bucură-te, cel ce ai luat dar şi în dar ne dai nouă, cu milostivire;
Bucură-te, că tu ai câştigat multă îndrăzneală către Dumnezeu;
Bucură-te, că Dumnezeu îţi ascultă rugăciunea ce o faci pentru noi;
Bucură-te, că pentru solirea ta, îndată ne scoate din nevoi;
Bucură-te, că toţi alergăm la folosinţa ta ca la un liman de linişte;
Bucură-te, că tu ne poţi scăpa dobitoacele noastre de boli şi de a vrăjmaşului ispite;
Bucură-te, că numai cât te numim şi dobândim izbăvire de tot răul;
Bucură-te, că numele tău este înfricoşător duhurilor celor rele;
Bucură-te, grabnic izbăvitor din primejdii, celor ce cu credinţă ţi se roagă;
Bucură-te, cel ce întâmpini cu alinare pe cei ce aleargă la folosinţa ta;
Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
Condacul al 13-lea: (de trei ori)
O, Preasfinţite Modeste, primeşte acum de la noi, smeritele noastre rugăciuni şi laude, pe care ţi le aducem astăzi în cinstea sfârşitului mucenicesc, pe care l-ai primit pentru mărturisirea credinţei în Hristos şi cere pentru noi de la Dumnezeu iertare de greşeli şi izbăvirea de toată primejdia, de boli şi de tot răul ce vine asupra noastră, pentru păcatele noastre, ca fiind izbăviţi cu rugăciunile tale, să cântam lui Dumnezeu: Aliluia!
Apoi se zice iarăşi Icosul 1:
Din părinţi bine credincioşi fiind născut dăruit lor de Dumnezeu la bătrâneţe prin rugăciune, ca pe Samuil cel de demult, Anei, lucru minunat care ne îndemnă pe noi credincioşii a lăuda pe Dumnezeul minunilor, iar către tine, Sfinte Modeste, a zice unele ca acestea:
Bucură-te, rod câştigat prin rugăciune;
Bucură-te, odrasla luminoasă a familiei creştine;
Bucură-te, rod dăruit de Dumnezeu;
Bucură-te, naştere de bucurie tatălui tău;
Bucură-te, veselia maicii tale Teodula;
Bucură-te, cel ales de Dumnezeu a fi păstor oilor
Bucură-te, fiu de părinţi care cu mucenicii s-au numărat;
Bucură-te, odrăslire creştină în cetatea Sevastiei;
Bucură-te, a bunilor tăi părinţi bucurie;
Bucură-te, cel Sfinţi mai înainte de naştere;
Bucură-te, că te-ai făcut locaş Duhului Sfânt;
Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
şi Condacul1:
Pe ierarhul şi Mucenicul lui Hristos, pe marele Modest veniţi credincioşi la preacinstita lui pomenire, să-l lăudăm cu dumnezeieşti cântări, că fiind plin de dragoste de Dumnezeu şi de toată făptura lui, s-a făcut plin de darul tămăduirii a toată boala dobitoacelor celor necuvântătoare. Prin aceasta fiind nouă oamenilor mare ajutor în scârbe şi nevoile noastre, al celor ce-l rugăm cu credinţă şi cu smerită mulţumire îi cântam: Bucură-te, Sfinte Modeste, lauda ierarhilor şi a mucenicilor!
După aceea zicem această rugăciune:
Rugăciunea Sfântului Modest (care se zice pentru animale):
Doamne Iisuse Hristoase, Ziditorul lumii, învredniceşte-ne pe noi Împărăţiei Tale că numai pe Tine singur, Stăpâne, Te-a dorit sufletul meu şi pentru Numele Tau n-am socotit moartea şi muncile. Deci, iubitorule de oameni, să nu mă judeci pe mine nevrednic bunătăţilor tale, ci auzi-mă pe mine robul Tău şi primeşte această rugăciune a mea şi care vă chemă numele meu şi va săvârşi pomenirea mea, a smeritului, fii lui ajutor, Doamne, şi nu-l părăsi pe el, ci umple-l pe el de tot binele, şi dăruieşte-i milele Tale cele bogate. Şi cine va citi mucenicia nevoinţelor mele, blagosloveşte-l pe el, Doamne, şi toată averea lui, şi depărtează şi goneşte pentru numele robului Tău, Modest, de la toate dobitoacele lui, toată vătămarea şi boala. Aşa, Stăpâne, caută din Sfânt lăcaşul Tău spre rugăciunea mea şi binecuvântează şi înmulţeşte dobitoacele lui şi goneşte pentru numele robului Tău, Modest, de la toate dobitoacele lui, toată vătămarea şi boala. Aşa, Stăpâne, caută din Sfânt lăcaşul Tau, spre rugăciunea mea şi binecuvântează şi înmulţeşte dobitoacele lui, precum ai binecuvântat şi ai înmulţit turmele lui Avraam, ale lui Isaac şi ale lui Iacob şi ale tuturor celor ce au slujit Ţie. Că bine eşti cuvântat în vecii vecilor. Amin!
Altă rugăciune a Sfântului Modest ce se zice la toată boala luptătoare de moarte şi vătămare a boilor, a cailor, a asinilor, a mularilor, a oilor, a caprelor, a albinelor şi a celorlalte dobitoace:
Doamne Iisuse Hristoase, Dumnezeul meu Cel milostiv şi preabun. Cei ce ai făcut întru înţelepciune toată făptura cea înţeleasă şi simţită. Cel ce verşi îndurările tale peste toate cele făcute de Tine. Cel ce cu pronia Ta cea preabună, toate mai înainte le rânduieşti şi porţi grijă tuturor făpturilor Tale, celor materialnice şi nematerialnice, cuvântătoare şi necuvântătoare, însufleţite şi neînsufleţite, de la cele mai întâi până la cele mai de pe urmă. Căci nimic nu este neprevăzut, nici fără purtarea de grija cea de la Tine, Făcătorul şi Purtătorul de grijă a toate. Că tu eşti Cel ce deschizi mâna Ta şi umpli pe tot cel viu de bunăvoinţa. Tu eşti Cel ce răsari iarba dobitoacelor şi păşune dându-le spre slujba oamenilor. Tu eşti Cel ce de demult ai păzit turmele dobitoacelor lui
Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, împreună cu Cel fără de început al Tău Părinte, şi cu PreaSfântul şi bunul şi de viaţă făcătorul Tău Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
19 decembrie
Acatistul Sfântului Bonifatie
Rugăciunile începătoare, apoi:
Condacul 1:
Alesule ostaş al lui Hristos, învrednicit de cununa slavei, cu moarte mucenicească te-ai izbăvit de moartea cea veşnică, de la întunericul păcatelor te-ai întors la lumina cea pururea fiitoare; primeşte rugăciunile aduse în cinstea ta şi ne izbăveşte din cursele vrăjmaşului celui viclean, ca să-ţi strigăm cu bucurie: Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorule.
Icosul 1:
Înger luminos a stins focul chinurilor tale cu roua harului, ocrotindu-te mucenice Bonifatie, ca să nu pieri ca un păcătos cu haină murdară şi neîntors la Dumnezeu. Învaţă-ne să ne îmbrăcăm cu haina luminoasă a sfinţeniei şi din toată inima să-ţi cântăm aşa:
Bucură-te că viaţa pentru Hristos ţi-ai dat;
Bucură-te că în suferinţe, pe El L-ai imitat;
Bucură-te că spre Dumnezeu ochii ţi-ai aţintit;
Bucură-te că voinţa în virtuţi o ai întărit;
Bucură-te rob credincios al Domnului Hristos;
Bucură-te că sfârşitul vieţii ţi-a fost sfânt şi frumos;
Bucură-te că de Duhul Sfânt ai fost luminat;
Bucură-te că de ispitele lumii n-ai fost înşelat;
Bucură-te că pe vicleanul şarpe l-ai făcut de ruşine;
Bucură-te că ceata sfinţilor s-a bucurat de tine;
Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 2-lea:
Văzând tulburarea lumii acesteia şi grijile vieţii, toate le-ai socotit ca praful, ridicând mintea la cele de Sus, pătimitorule al lui Hristos, te-ai ridicat la înălţimea cunoaşterii de Dumnezeu, mărturisind tuturor pe Hristos Dumnezeu, şi acum chemi sufletele care pier în păcate ca să se pocăiască şi cu lacrimi de umilinţă să-I cânte lui Dumnezeu: Aliluia.
Icosul al 2-lea:
Mintea ţi-ai păstrat-o trează şi focul patimilor cu pocăinţă l-ai stins, Bonifatie minunate, de la apus la răsărit, de la Roma ai venit să suferi pentru Domnul lisus, având gând sfânt ca să ţi se înmulţească harul, iar pe noi ne-ai adus în biserică ca să-ţi cântăm aşa:
Bucură-te că patimile, să le biruim ne-ai învăţat;
Bucură-te că nădejdea mântuirii celor disperaţi le-ai dat;
Bucură-te că deşertăciunea vieţii pământeşti o ai cunoscut;
Bucură-te că suferinţele tale mai înainte le-ai prevăzut;
Bucură-te, a celor treji încuviinţare şi bucurie;
Bucură-te celor neputincioşi a voinţii tărie;
Bucură-te că prin tine de beţie ne izbăvim;
Bucură-te că cu ajutoru-ţi la Dumnezeu revenim;
Bucură-te al vindecărilor izvor nesecat;
Bucură-te al minunilor, tezaur pururi bogat;
Bucură-te că ne înveţi, mintea la Dumnezeu s-o ridicăm;
Bucură-te că de păcate prin tine ne eliberăm;
Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 3-lea:
Cu puterea milostivirii lui Dumnezeu ai fost înzestrat, fiindcă din povestirea vieţii tale, noi aflăm, cum, din mila lui Dumnezeu mulţi păcătoşi se întorc la pocăinţă. Astfel şi tu ai plăcut lui Dumnezeu, şi în locul morţii amare, ai căpătat viaţa veşnică, deci, învaţă-ne să cântăm lui Dumnezeu: Aliluia.
Icosul al 3-lea:
Având acum veşnică bucurie în locaşurile cereşti, nu ne părăseşti nici pe noi păcătoşii, mucenice Bonifatie, cei ce locuim pe pământ. Noi trudiţii şi împovăraţii alergăm la tine; nu ne lăsa orfani şi neputincioşi, ci ajută-ne, şi du rugăciunile noastre la altarul cel ceresc că, întru bucurie să-ţi cântăm:
Bucură-te că pe semenii tăi, ca pe sine i-ai iubit;
Bucură-te că în păcate inima nu ţi-ai împietrit;
Bucură-te că, călătorilor şi celor străini le-ai slujit;
Bucură-te că de aceea
Bucură-te că ai învăţat mila pe orişice om bogat;
Bucură-te că pe orfani şi pe văduve, cu milă le-ai apărat;
Bucură-te celor săraci milostiv apărător;
Bucură-te celor asupriţi şi înjosiţi, bun mijlocitor;
Bucură-te că pe cei beţivi, cu trezvie îi răcoreşti;
Bucură-te că pe cei scăpătaţi de beţie, la trezvie îi pofteşti;
Bucură-te că pe femeile ce plâng, le mângâi;
Bucură-te că lacrimile lor, la cer le duci tu întâi;
Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 4-lea:
Viforul păcatelor nu te-a înecat, nici valurile patimilor nu te-a acoperit, mucenice al lui Hristos, ci te-ai întors la Domnul şi i-ai adus viaţa ca jertfă de mireasmă. Roagă-te, ca şi noi, cei de pe marea vieţii, să ajungem cu bine la limanul mântuirii, cântând Mântuitorului: Aliluia.
Icosul al 4-lea:
Auzind pilda Evangheliei, cum fiul rătăcit, cheltuindu-şi averea în
Bucură-te că foame grea, în robia patimilor ai suferit;
Bucură-te că de Hristos-Pâinea Vieţii ai flămânzit;
Bucură-te că sfântul Său Sânge, ca hrană l-ai primit;
Bucură-te că cu slăviţii mucenici şi tu ai fost socotit;
Bucură-te că pe aripile trezviei spre Dumnezeu ai zburat;
Bucură-te că inima ta în Sus ţi-ai ridicat;
Bucură-te că prin Cruce, pe Domnul L-ai aflat;
Bucură-te că ai căpătat a biruinţii cunună;
Bucură-te că ai ştiut să lepezi frumuseţea lumii;
Bucură-te a sufletelor noastre comoara cea bună;
Bucură-te că te-ai dezbrăcat de păcatul întinăciunii;
Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 5-lea:
Sângele lui Hristos ce a curs pentru noi nevrednicii, şi sângele martirilor vărsat pentru Hristos, ţinând în seamă Aglaida, ţi-a spus astfel: „Tu ştii, cu cât de multe păcate suntem întinaţi şi la viaţa viitoare nu gândim. Eu am auzit de la un om credincios-creştin, că moaştele martirilor aduc mântuire, şi că mucenicul este mijlocitor către Dumnezeu...”. Şi noi credem, că tu eşti mijlocitorul nostru în faţa Domnului, căci împreună cu îngerii îi cânţi Sfintei Treimi: Aliluia.
Icosul al 5-lea:
Vedem şi înţelegem cum cuvintele acestea ale Aglaidei ţi-a răscolit sufletul şi te-ai hotărât la abstinenţă, mucenice Bonifatie. Ajută-ne şi nouă să-ţi urmăm ţie, ca să nu pierim în adâncul fărădelegilor, ci cu bucurie să-ţi cântăm:
Bucură-te că din somnul patimilor, ca din moarte te-ai trezit;
Bucură-te că din latul păcatelor pe mulţi ai izbăvit;
Bucură-te celor ce se îndoiesc de iertare, mustrare şi hotărâre;
Bucură-te, bucuriei fără margini - întărire;
Bucură-te că ne chemi să ne înoim în înfrânare;
Bucură-te că cu semnul Crucii, tai a patimilor vâltoare;
Bucură-te că veşnică avere ţi-ai agonisit;
Bucură-te că la muncă şi mântuire pe mulţi ai pornit;
Bucură-te că a vinului veselie o ai părăsit;
Bucură-te că ranele trupului, ca un înger le-ai suferit;
Bucură-te, cel bătut, c-ai mărturisit pe Hristos;
Bucură-te că pentru El, cu foc fript ai fost;
Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 6-lea:
Mărturisitoare a închinării sfintelor moaşte a devenit Aglaida, stăpâna ta, mucenice a lui Hristos, când te-a trimis în Răsărit să aduci moaştele sfinţilor mucenici, care au suferit pentru credinţa în Hristos, că prin ele să izvorască binecuvântare şi mântuire celor ce-i cinstesc pe dânşii. Dă-ne şi nouă de la Domnul mângâiere, ca să-I cântăm cântare îngerească: Aliluia.
Icosul al 6-lea:
Strălucit-ai ca un luceafăr, cu viaţa ta, mucenice, jugul lui Hristos l-ai luat şi mântuire ai primit, căci evlavie fără Hristos nu putem avea. Cu rugăciunile tale învredniceşte-ne de locaşurile cereşti, ca să te lăudăm astfel:
Bucură-te tabla legii lui Hristos, de Dumnezeu scrisă;
Bucură-te că rugăciunile îţi sunt mireasmă nedescrisă;
Bucură-te dreptarului credinţei, minunat stâlp;
Bucură-te poruncilor Domnului, cunună de pietre scumpe;
Bucură-te scara trezviei care la cer ne duce;
Bucură-te, de rana păcatului vindecare dulce;
Bucură-te că de la Domnul ai primit har şi putere;
Bucură-te că cu înfrânare ne înveţi să ţinem serbările;
Bucură-te că ne izbăveşti de beţia de moarte;
Bucură-te că cu lumina lui Hristos, omori a noastre patimi;
Bucură-te, la viaţă nouă al nostru chemătorule;
Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 7-lea:
Vrând să pleci din casa ta spre Răsărit, ai prezis sfârşitul tău, prealăudate Bonifatie, zicând: „cred că o să-ţi aducă, doamna mea, în loc de moaşte, tru-pul meu chinuit pentru Hristos”, tăinuind în suflet gândul că o să suferi pen-tru Domnul, Căruia te rugai stăruitor. întăreşte credinţa noastră ca să fim gata totdeauna să suferim pentru dânsa, cântându-I lui Dumnezeu: Aliluia.
Icosul al 7-lea:
Minunata şi slăvita ta îndreptare încă necrezând-o Aglaida, cugeta în sine, vrând să te învinuiască de păcatul hulirii, aşa ţi-a răspuns: „Acuma nu-i de glumit, frate, ci fii evlavios, că ai să aduci moaştele sfinţilor. Domnul să tri-mită pe îngerul Său înaintea ta şi să-ţi îndrepte paşii cu milostivirea Sa”. Noi, văzând curăţia inimii tale, sfinte Bonifatie, îţi cântăm aşa:
Bucură-te al sfintelor moaşte cinstitorule;
Bucură-te al cucerniciei de exemplu dătătorule;
Bucură-te că de fărădelegi să ne ferim ne-ai poruncit;
Bucură-te că de cele ce se bucură lumea, te-ai ferit;
Bucură-te marele nostru, în toate ajutător;
Bucură-te al cugetelor sfinte, în taină păstrător;
Bucură-te al celor ce se luptă cu păcatul - ostaş apărător;
Bucură-te al pocăinţii noastre bun mijlocitor;
Bucură-te că Domnul ne iartă pentru rugăciunile tale;
Bucură-te că în scârbe, ne înveţi s-avem răbdare;
Bucură-te că ceata sfinţilor de tine s-a minunat;
Bucură-te că duhurile răutăţii le-ai gonit şi ruşinat;
Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 8-lea:
Stranie ai considerat slujirea la idoli, şi tu, sfinte mucenice, venind în Tars, nu ţi-ai plecat genunchii înaintea dumnezeilor străini, ci ai arătat o râvnă apostolească. De aceea, roagă-te pentru noi ca să avem aceiaşi dragoste fierbinte pentru Hristos, cântându-l Lui din toată inima: Aliluia.
Icosul al 8-lea:
Aprins de o râvnă sfântă, nu puteai răbda hulirea de Dumnezeu, plin fiind de Duhul Sfânt, ai mustrat orbirea şi nebunia închinătorilor la idoli. Din pricina aceasta împăratul cel păgân a poruncit să te bată cu bice, pricinuindu-ţi nenumărate rane. Deci, noi te lăudăm aşa:
Bucură-te îndrăzneţ mustrător al credinţei deşarte;
Bucură-te că ai fost înarmat cu sfânta dreptate;
Bucură-te că trupul ţi-a fost despoiat;
Bucură-te că sufletul curat ţi l-ai păstrat;
Bucură-te moştenitor al locaşurilor cereşti;
Bucură-te că mustri pe cei ce înjură şi hulesc;
Bucură-te că pentru Hristos, atât de barbar ai fost biciuit;
Bucură-te al grădinii raiului - pom frumos înflorit;
Bucură-te că precum aurul în cuptor, ai fost curăţat;
Bucură-te că pentru Hristos ai fost lovit şi insultat;
Bucură-te că cu moartea-ţi lui Dumnezeu ai plăcut;
Bucură-te că sfârşit creştinesc şi mucenicesc ai avut;
Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 9-lea:
Întreg te-ai predat Domnului, multpătimitorule al lui Hristos, când necredinciosul împărat a poruncit să-ţi toarne în gură cositor topit şi fierbinte, atunci ai ridicat mâinile spre cer, rugându-te astfel: „Doamne Dumnezeul meu, lisuse Hristoase, Cel ce m-ai întărit să îndur chinurile cele amare de până acum, rămâi şi acum cu mine, uşurează-mi suferinţele şi nu lăsa să fiu biruit de vrăjmaşul cel viclean”. Cu aceasta inspiri iubirea lui Hristos şi nouă celor ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia.
Icosul al 9-lea:
Retorii cei ce se credeau înţelepţi să ne spună cum de nu ţi-a ars gâtlejul cositorul topit ce ţi l-au turnat pe gură, şi nici alt rău nu ţi-a pricinuit mucenice Bonifatie, deoarece tu ai cerut semn de la Domnul, că într-adevăr vei învinge pe chinuitorii tăi; şi acest semn ţi s-a dat, ca toate torturile lor au rămas zadarnice. Minunându-se de aceasta, toţi au strigat: „Mare este lisus Hristos, credem în Tine Doamne...”. Deci şi noi te lăudăm, cântându-ţi:
Bucură-te că prin tine credincioşii se întăresc;
Bucură-te că de moarte năpraznică se izbăvesc;
Bucură-te că în Hristos pe toţi i-ai mângâiat;
Bucură-te că în suferinţă, să ne rugăm ne-ai învăţat;
Bucură-te că chinuitorii nu te-au putut birui;
Bucură-te că cu patimile te-ai luptat şi le-ai învins;
Bucură-te că spinii păcatelor din tine i-ai ars;
Bucură-te că de focul torturii nears ai rămas;
Bucură-te deapururea viu, de chinuri răbdătorule;
Bucură-te că scârba în bucurie ne-o prefaci, ajutătorule;
Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 10-lea:
Vrând să fii mântuit, ai dorit ca până la sfârşit să suferi pentru Domnul, mucenice Bonifatie, rugându-L din toată inima astfel: „Doamne, Doamne, Dumnezeul meu, învredniceşte-mă de bunătatea Ta, ajută-mă ca, pentru fă-rădelegile mele făcute în neştiinţă, să nu mă oprească vrăjmaşul în calea mea spre cer, primeşte în pace sufletul meu, socoteşte-mă cu martirii ce şi-au văr-sat sângele pentru Tine, dar au păstrat credinţa până la sfârşit, şi împreună cu dânşii să cânt şi eu: Aliluia”.
Icosul al 10-lea:
Zid tare şi neînvins de vrăjmaş ai rămas până la sfârşit, mucenice al lui Hristos, că fiind decapitat, a curs îndată sânge şi lapte, încât văzând necre-dincioşii o astfel de minune, au început să slăvească pe Hristos, iar ţie îţi strigau aşa:
Bucură-te că văzându-ţi chinurile, mulţi s-au întors la Hristos;
Bucură-te că cu Belzeebul, s-au luptat şi l-au biruit toţi;
Bucură-te că sfârşitu-ţi a luminat minţile întunecate;
Bucură-te că moartea-ţi învie, conştiinţa celor în păcate;
Bucură-te a păcătoşilor nepocăiţi - aspră mustrare;
Bucură-te a voinţei slăbite de beţie, grabnică vindecare;
Bucură-te a celor ce rătăcesc în noaptea neştiinţei, înţelepţire;
Bucură-te undiţă de aur, ce pescueşti din păcat, la mântuire;
Bucură-te că rugăciunile tale Dumnezeu ţi Ie-a auzit;
Bucură-te că împărăţia cerurilor pe veci ai dobândit;
Bucură-te că ai fost în porfira sângelui tău îmbrăcat;
Bucură-te că în lumină cerească acum petreci minunat;
Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 11-lea:
Cântare neîncetată aduci Domnului, mucenice Bonifatie, lăudând pe Preasfânta Treime pentru Care ţi-ai dat viaţa, împreună cu cetele martirilor, că şi noi să ne înfrumuseţăm sufletul cu virtuţi, ca pe o mireasă, pentru Hristos - Mirele ceresc, cântându-I sfântă cântare: Aliluia.
Icosul al 11-lea:
Cu lumina iubirii şi după moarte ai strălucit, minunate Bonifatie, când prietenii tăi ţi-au aflat capul tău tăiat şi plângeau amar, zicând: „Servule al lui Hristos, iartă-ne păcatul nedreptei judecări şi a clevetirii fără noimă cu care ţi-am greşit...”. Atunci faţa ta s-a luminat ca şi cu nişte raze vii, arătând că le dai iertare. De aceea, noi cu dragoste îţi cântăm acestea:
Bucură-te gura blândeţei şi a dulcei vestiri;
Bucură-te locuinţă frumoasă a sfintei iubiri;
Bucură-te că tu ai făcut Biserica să se veselească;
Bucură-te că acum ai ajuns în cetatea cerească;
Bucură-te cel întocmai cu apostolii, cu moarte de mucenic;
Bucură-te zelos rugător către Dumnezeu, netemător de nimic;
Bucură-te că deşertăciunile vieţii şi nelegiuirea ai mustrat;
Bucură-te că de ispitirile vrăjmaşului, pe mulţi ai scăpat;
Bucură-te că tu aperi pe cei pe nedrept prigoniţi;
Bucură-te candelă aprinsă în faţa Prestolului între sfinţi;
Bucură-te că după poruncă şi pe vrăjmaşi i-ai iubit;
Bucură-te că vorbirea de rău şi clevetirea le-ai nesocotit;
Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 12-lea:
Dar şi izvor de tămăduire, s-au arătat moaştele tale când s-au apropiat de Roma, că îngerul Domnului s-a arătat Aglaidei, zicând: Pe fostul tău rob, iar acum fratele şi coslujitorul nostru primeşte-l ca pe stăpânul şi odihneşte-l bine, ca să ţi se ierte păcatele tale, căci el acuma cu noi în ceruri cântă împre-ună Celui Preaînalt: Aliluia.
Icosul al 12-lea:
Cântând minunile tale, Aglaida, zidi o biserică în cinstea ta, ostaşule al lui Hristos, unde ţi-a pus moaştele tale, iar ea şi-a împărţit averea la săraci, cu post şi rugăciune întru fierbinte pocăinţă a petrecut încă cincizeci de ani, apoi s-a alăturat cetei sfinţilor. De aceea, lăudând minunile tale, te mărim astfel:
Bucură-te că sufletul ţi-ai făcut Templu Celui Preaînalt;
Bucură-te cartea minunilor scrisă de El minunat;
Bucură-te că de moarte năpraznică pe noi ne izbăveşti;
Bucură-te că lacrimile femeilor celor beţivi le primeşti;
Bucură-te că pe cei căzuţi în păcate îi chemi la pocăinţă;
Bucură-te lumina curăţiei, ce ne duce la umilinţă;
Bucură-te că focul patimilor, doar tu îl linişteşti;
Bucură-te că întunericul păcatelor, doar tu îl izgoneşti;
Bucură-te că pe cei micuţi de ispitele lumii îi fereşti;
Bucură-te că în a lui Hristos învăţătură, pe toţi îi povăţuieşti;
Bucură-te preaslăvit lui Hristos, cinstit din vecie;
Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Condacul al 13-lea:
O, Preaslăvite mucenice al lui Hristos Bonifatie, primeşte această rugăciune de la noi care, îngenunchind, tindem mâinile către tine şi-ţi aducem ţie cele de laudă; mijloceşte pentru noi la Domnul, mai cu seamă pentru fraţii noştri căzuţi în patima beţiei, vindecă-ne de patimi şi ajută-ne să punem început bun vieţii noastre, că mântuiţi cu rugăciunile tale, să lăudăm în veci pe Dumnezeu, cântându-I: Aliluia! (de 3 ori)
Apoi se zice iarăşi Icosul 1:
Înger luminos a stins focul chinurilor tale cu roua harului, ocrotindu-te mucenice Bonifatie, ca să nu pieri ca un păcătos cu haină murdară şi neîntors la Dumnezeu. Învaţă-ne să ne îmbrăcăm cu haina luminoasă a sfinţeniei şi din toată inima să-ţi cântăm aşa:
Bucură-te că viaţa pentru Hristos ţi-ai dat;
Bucură-te că în suferinţe, pe El L-ai imitat;
Bucură-te că spre Dumnezeu ochii ţi-ai aţintit;
Bucură-te că voinţa în virtuţi o ai întărit;
Bucură-te rob credincios al Domnului Hristos;
Bucură-te că sfârşitul vieţii ţi-a fost sfânt şi frumos;
Bucură-te că de Duhul Sfânt ai fost luminat;
Bucură-te că de ispitele lumii n-ai fost înşelat;
Bucură-te că pe vicleanul şarpe l-ai făcut de ruşine;
Bucură-te că ceata sfinţilor s-a bucurat de tine;
Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorul
Condacul 1:
Alesule ostaş al lui Hristos, învrednicit de cununa slavei, cu moarte mucenicească te-ai izbăvit de moartea cea veşnică, de la întunericul păcatelor te-ai întors la lumina cea pururea fiitoare; primeşte rugăciunile aduse în cinstea ta şi ne izbăveşte din cursele vrăjmaşului celui viclean, ca să-ţi strigăm cu bucurie: Bucură-te Bonifatie, mucenice multpătimitorule!
Rugăciune:
O, multpătimitorule şi prealăudate mucenice Bonifatie! A ta mijlocire o cerem; rugăciunile noastre nu le trece cu vederea, ci milostiveşte-te şi ne ascultă. Vezi pe fraţii şi surorile noastre... căzuţi în patima beţiei, vezi că din pricina aceasta au căzut şi de la Biserica-Mamă şi mântuirea cea veşnică. O, sfinte mucenice Bonifatie, cu harul ce-l ai de la Dumnezeu, trezeşte-le inima şi conştiinţa, salvează-i din prăpastia păcatului şi adu-i iar la înfrânarea cea mântuitoare.
Roagă-L pe Domnul Dumnezeu, pentru Care tu ai suferit moarte mucenicească, că, iertându-ne greşalele noastre, să nu-Şi întoarcă îndurarea de la fiii Săi, ci să întărească în noi trezvia, curăţia şi înfrânarea, şi să întindă mână de ajutor celor ce au făgăduit abstinenţă de la băuturile alcoolice, să-şi poată ţină făgăduinţa dată, zi şi noapte veghind cu gândul la marele răspuns ce avem de dat la înfricoşata Judecată de Apoi. Plăcutul lui Dumnezeu mucenice, primeşte rugăciunile mamelor ce se roagă cu lacrimi pentru copiii lor pierduţi în ghiarele beţiei, ale cinstitelor femei, ce plâng pentru bărbaţii lor; a copiilor rămaşi orfani pe urma beţiei, şi a noastre a tuturora ce ne rugăm ţie, şi să ajungă gemetele noastre împreună cu rugăciunile tale la tronul Celui Prea-înalt, să ne dăruiască tuturora sănătate şi mântuire trupească şi sufletească, iar mai presus de toate împărăţia Sa cerească.
Păzeşte-ne de ispitirile vicleanului vrăjmaş şi de toate vicleşugurile lui, iar în ceasul trecerii noastre din viaţa aceasta, ajută-ne să trecem cu bine vămile văzduhului şi cu rugăciunile tale să scăpăm de veşnica osândă. Roagă-L pe Domnul şi Mântuitorul nostru să ne dăruiască dragoste nefăţarnică către Dânsul şi Biserica Sa; credinţă statornică şi luptătoare contra vrăjmaşilor vă-zuţi şi nevăzuţi ai Bisericii şi Neamului şi să ne acopere mila lui Dumnezeu în vecii vecilor. Amin.
