16 iulie
Acatistul Sfintei Eufrosina - Sfânta Fericita din Koliupanovo
Condacul 1:
Celei alese de Dumnezeu din palatele Împărateşti pentru Cămara Cerească a Raiului, fericitei Eufrosina cea nebună pentru Hristos, ocrotitoarei şi rugătoarei noastre, cântare vrednică de laudă să îi aducem. Iar tu, o, fericită maică, îndrăzneală având către Domnul, slobozeşte-ne pe noi din toate necazurile şi bolile, ca să îţi cântăm cu dragoste: Bucură-te, fericită maică Eufrosina, lauda Koliupanovului şi podoaba preamărită a întregului ţinut Tul!
Icosul 1:
Din tinereţea ta ai îmbrăţişat, o, fericită maică, vieţuirea îngerească, dispreţuind frumuseţea acestei lumi deşarte şi toate câte sunt în ea: bogăţia, slava şi renumele le-ai lăsat în palatul Împăratesc, pornind pe drumul cel îngust care duce în Împărăţia Cerească. Prin nevoinţa nebuniei ai dobândit înţelepciunea lui Hristos, pentru care primeşti de la noi aceste laude:
Bucură-te, că pentru Dumnezeu palatele Împărăteşti ai părăsit;
Bucură-te, că pentru mântuire toate cele pământeşti ai dispreţuit;
Bucură-te, că pentru Hristos sărăcia cea de bunăvoie ai ales;
Bucură-te, că bogăţia cea veşnică şi nepieritoare în Domnul ai dobândit;
Bucură-te, fericită maică Eufrosina, lauda Koliupanovului şi podoaba preamărită a întregului ţinut Tul!
Condacul al 2-lea:
Văzând multele tulburări ale lumii acesteia şi necazurile pământeşti, către cele înalte ţi-ai ridicat mintea, maică Eufrosina împreună cu Salomeea şi cu Marta ai părăsit în taină palatul Ecaterinei, cântând Domnului Care te-a chemat cântarea de laudă: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Înţelepciunea dată ţie de Dumnezeu, fericită Eufrosina, ai ascuns-o în prefăcută nebunie, urmând cuvintele din Evanghelie ale Mântuitorului: „Cine voieşte să vină după Mine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie", împreună cu celelalte două însoţitoare ale Împărătesei, Marta şi Salomeea, pe malul iazului Împăratesc ţi-ai lăsat veşmintele mult preţioase, spre a fi uitată pomenirea ta. Şi, îmbrăcându-vă în haine sărace, aţi ieşit, nebunele lui Dumnezeu, pe malul slujirii Domnului, neavând nici măcar unde să vă plecaţi capul; pentru aceasta, Maică Eufrosina, îţi cântăm ţie:
Bucură-te, că dezbrăcând veşmintele tale, pe omul cel vechi şi păcătos din tine l-ai omorât;
Bucură-te, că prin veşmântul cel sprac, cu rasa mântuirii te-ai îmbrăcat;
Bucură-te, că pe Dumnezeu cu toată inima L-ai iubit;
Bucură-te, că vieţuirea îngerească ai urmat;
Bucură-te, cea care astăzi, înaintea Împărătesei Cereşti, în rândul sfintelor fecioare stai;
Bucură-te, fericită maică Eufrosina, lauda Koliupanovului şi podoaba preamărită a întregului ţinut Tul!
Condacul al 3-lea:
Cu puterea dată ţie de sus de Dumnezeu, ai purtat cu bucurie jugul cel bun al Domnului nostru, Dulcele lisus Hristos şi, îmbrăcând chipul îngeresc cu binecuvântarea mitropolitului Platon, ai ajuns în mănăstirea Serpuhov, cântând Cerescului Mire Hristos: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Păzind porunca iubirii de Dumnezeu, tu, Eufrosina, ţi-ai răstignit trupul împreună cu patimile şi cu poftele. Iar prin vieţuirea cea blândă şi smerită ai dobândit iubirea lui Hristos. Pentru aceasta S-a şi sălăşluit în tine Duhul Sfânt, învăţându-ne şi pe noi, păcătoşii, să te lăudăm, zicând:
Bucură-te, că pe Împărateasa cea pământească, o, ai părăsit;
Bucură-te, că de acoperământul Împărătesei Cereşti te-ai învrednicit;
Bucură-te, că din adâncurile mării vieţii nevătămată ai ieşit;
Bucură-te, că plasa şi adâncul ispitelor diavoleşti le-ai nimicit;
Bucură-te, că prin smerenie cu porfira Împărătească te-ai îmbrăcat;
Bucură-te, ceea ce cu harul Duhului Sfânt eşti bine-înmiresmată;
Bucură-te, ceea ce cu credinţă vie şi puternică eşti înarmată;
Bucură-te, ceea ce cu semnul crucii şi cu rugăciunea eşti îngrădită;
Bucură-te, fericită maică Eufrosina, lauda Koliupanovului şi podoaba preamărită a întregului ţinut Tul!
Condacul al 4-lea:
Furtuna prigonirilor şi a ispitelor a stârnit-o asupra ta vrîjmasul cel vechi al neamului omenesc, aprinzând invidia şi răutatea în cei care se mândreau cu falsă înţelepciune şi nu se îngrijeau să înţeleagă adevărul, însă tu, fericită maică, prin smerenie şi dragoste l-ai biruit pe vrăjmaşul care se ridicase împotriva ta, pe diavolul, punându-ţi toată nădejdea în Dumnezeu şi pe noi învătându-ne să strigăm în durerea inimii noastre către El: Aliluia.
Icosul al 4-lea:
Auzind glasul apostolicesc: „Noi suntem nebuni pentru Hristos... Şi dacă i se pare cuiva, între voi, că este înţelept în veacul acesta, să se facă nebun ca să fie înţelept", ai urmat lui, fericită Eufrosina, şi ai dispreţuit toată înţelepciunea şi cultura omenească, răbdând cu smerenie ponegririle şi batjocurile oamenilor. Iar noi, minunându-ne de această nevoinţă a ta, îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, ceea ce învăţătura apostolicească ai urmat;
Bucură-te, ceea ce în nebunie înţelepciunea acestui veac ai schimbat;
Bucură-te, ceea ce înţelepciunea lui Hristos Dumnezeu ai iubit;
Bucură-te, ceea ce orice ponegrire de la lume, de la trup şi de la diavol ai răbdat;
Bucură-te, ceea ce bătăile şi scuipările, ca pe rănile lui Hristos, pe trupul tau le-ai purtat;
Bucură-te, ceea ce nopţile în rugăciune la pământ le-ai petrecut;
Bucură-te, ceea ce lanţuri de aramă pe rănile tale ai pus;
Bucură-te, ceea ce astfel patimile trupeşti le-ai omorât;
Bucură-te, fericită maică Eufrosina, lauda Koliupanovului şi podoaba preamărită a întregului ţinut Tul!
Condacul al 5-lea:
Asemănându-te unei stele dumnezeieşti, pe pământ lumina ta ai răspândit, sfântă şi dreaptă Eufrosina, revărsând peste toţi razele sfinţeniei şi râurile milosteniei. Prin evlavia ta şi prin învăţături ziditoare de suflet întorcând pe mulţi de la drumul cel păcătos şi călăuzindu-i spre mântuire, îi înveţi pe toţi să slăvească marele nume al lui Dumnezeu Cel în Treime lăudat, cântându-l: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Văzând locuitorii din Alexin şi din împrejurimile sale vieţuirea cea îngerească a fericitei Eufrosina şi darurile binecuvântate ale clarviziunii şi tămăduirii de boli trimise ei de Dumnezeu, au venit la ea cu bolile lor sufleteşti şi trupeşti. Şi cei ce au dobândit ajutorul ei binecuvântat îi aduc aceste laude;
Bucură-te, ceea ce ai primit de la Dumnezeu darul binecuvântat al proorociei;
Bucură-te, că prin acesta pe mulţi de pe drumul necredinţei i-ai întors;
Bucură-te, tămăduitoarea rănilor sufleteşti;
Bucură-te, vindecătoarea bolilor trupeşti;
Bucură-te, mângâietoarea celor întristaţi;
Bucură-te, mijlocitoare sărguincioasă pentru sufletele celor adormiţi;
Bucură-te, ajutor grabnic şi izbăvitor de durere al femeilor care nasc;
Bucură-te, tămăduitoarea copiilor bolnavi;
Bucură-te, fericită maică Eufrosina, lauda Koliupanovului şi podoaba preamărită a întregului ţinut Tul!
Condacul al 6-lea:
Propovăduitoare a adevărului evanghelic te-ai arătat, fericită, înfăţişând prin vieţuirea ta cea dreaptă chipul adevăratei credinţe şi nevoinţe, de la care noi învăţăm dragostea şi smerenia; căci toţi avem nevoie de un singur lucru, de Împărăţia lui Dumnezeu, unde toţi îngerii şi sfinţii îi cântă neîncetat lui Dumnezeu căntarea de biruinţă: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Aprinzându-se dumnezeiescul şi Mântuitorul har în sufletul tânărului negustor Kotelnikov, te-ai arătat nebun pentru Hristos şi nevoitor puternic, fericite Ioane, în oraşul Tul cu binecuvântarea maicii Eufrosina; şi prin sfatul ei mulţi alţi oameni au ajuns la liniştitul locaş al nevoinţei călugăresti, strigând către ea cu recunoştinţă aşa:
Bucură-te, călăuza mântuirii;
Bucură-te, dătătoarea sfintei binecuvântări;
Bucură-te, rugătoare fierbinte pentru noi înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, râvnitoarea bunei credinţe;
Bucură-te, ceea ce cu rugăciunea ta aperi sufletele noastre de cursele vrăjmaşului;
Bucură-te, ceea ce ne ajuţi să dobândim virtuţile creştine;
Bucură-te, ocrotitoarea celor binecredincioşi;
Bucură-te, fericită maică Eufrosina, lauda Koliupanovului şi podoaba preamărită a întregului ţinut Tul!
Condacul al 7-lea:
Vrând Domnul cel iubitor de oameni să arate mila Sa poporului Său, te-a arătat pe tine, maică Eufrosina, puternică nevoitoare şi minunată rugătoare pentru noi, nevrednicii, îndurând cu blândeţe şi răbdare pe oamenii care n-au înţeles nevoinţa ta, dar care, înţelepţindu-se, l-au cântat cu recunoştinţă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Dăruindu-ţi har cu prisosinţă, Domnul te-a păzit, maică Eufrosina, în gerul iernii, ca noi, cei slabi în credinţă şi neputincioşi în viaţă, privindu-te pe tine, să dobândim tărie şi sârguinţă în viata creştinească, aducându-ţi aceste laude:
Bucură-te, ceea ce cu puterea lui Dumnezeu legea firii ai biruit;
Bucură-te, ceea ce gerul iernii şi fierbinţeala verii ai îndurat;
Bucură-te, ceea ce, prin nevoinţe aspre, trupul tău sufletului l-ai supus;
Bucură-te, ceea ce cu căldură Sfântului Duh te-ai aprins şi cu dumnezeiască flacără a iubirii te-ai înflăcărat;
Bucură-te, ceea ce de mucenicească vieţuire te-ai învrednicit;
Bucură-te, ceea ce prin smerenie capul şarpelui din vechime l-ai zdrobit;
Bucură-te, ceea ce pe diavoli îi prigoneşti şi cursele lor le nimicesti;
Bucură-te, fericită maică Eufrosina, lauda Koliupanovului şi podoaba preamărită a întregului ţinut Tul!
Condacul al 8-lea:
Neobişnuit este să o vedem pe prinţesă Viazemska, maică nebună, care a lăsat totul în lumea aceasta şi cu mare răbdare a îndurat batjocuri şi necazuri. Iar acum se află în Ierusalimul de Sus, cântând cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Cu totul minunată şi slăvită este, fericită maică, nevoinţa ta, căci asemenea sfinţilor din trecut ai strălucit în vremurile din urmă prin vieţuirea ta cea plăcută lui Dumnezeu. Mare har ai dobândit de la Dumnezeu, vindecând bolile, prevestind viitorul şi intorcând oamenii de pe căile pierzării. Pentru care îţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, că nu ai primit arătările înşelatoare;
Bucură-te, ceea ce în miezul nopţii pe Mirele Ceresc îl aştepţi rugându-te;
Bucură-te, că prin răbdarea ta, dreptului Iov i te asemeni;
Bucură-te, ceea ce în timpul bolii, asemenea marelui prooroc Ilie, de corb ai fost hrănită;
Bucură-te, ceea ce pentru Hristos, asemenea lui Alexie, omul lui Dumnezeu, părinţii şi casa ţi-ai părăsit;
Bucură-te, ceea ce pe fericita Isidora, o, ai urmat;
Bucură-te, ceea ce în gunoaie, asemenea sfântului Andrei cel nebun pentru Hristos, te-ai sălăşluit;
Bucură-te, ceea ce iarna şi vara, asemenea fericitului Vasile, desculţă ai mers;
Bucură-te, fericită maică Eufrosina, lauda Koliupanovului şi podoaba preamărită a întregului ţinut Tul!
Condacul al 9-lea:
Toată firea omenească neputincioasă, care vine cu credinţă şi cu dragoste la izvorul tău de lângă râul Oka, se întăreşte; şi orice boală se vindecă, iar noi, cei neputincioşi, ne înălţam cu duhul ca să-i cântăm lui Dumnezeu cu bucurie cântare de laudă: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Ritorii cei lumeşti nu se pricep să spună greutatea şi măreţia nevoinţei tale, maică Eufrosina, cum tu, prin „nebunia" ta, nebunia lumii acesteia ai dat-o în vileag, şi cu neputinţa ta pe cele tari şi înţelepte le-ai ruşinat. Ei nu cunosc puterile şi înţelepciunea lui Dumnezeu. Dar Domnul, văzând viaţa ta, în ultimele zile ale tale i-a trimis pe îngerii Săi să te cheme la locaşurile cereşti. Şi acum, desfătându-te cu cântarea lor în rai, auzi-ne pe noi care te lăudăm:
Bucură-te, lauda şi ocrotirea oraşelor ruseşti;
Bucură-te, ajutorul nostru grabnic în necazuri şi mângâierea noastră în suferinţe;
Bucură-te, ceea ce, prin apa izvorului tău, celor suferinzi le dai vindecare;
Bucură-te, că pe cei ce cinstesc pomenirea ta cea sfântă în toate îi ajuţi;
Bucură-te, ceea ce, prin nevoinţa nebuniei, pe „înţelepţii" veacului acestuia i-ai ruşinat;
Bucură-te, ceea ce chip al evlaviei creştine nouă te-ai arătat;
Bucură-te, ceea ce cu drepţii şi sfinţii eşti cinstită pe pământ;
Bucură-te, ceea ce cu fericiţii şi nebunii pentru Hristos eşti biruitoare în ceruri;
Bucură-te, fericită maică Eufrosina, lauda Koliupanovului şi podoaba preamărită a întregului ţinut Tul!
Condacul al 10-lea:
Vrând să-ţi mântuieşti sufletul, maică Eufrosina, ţi-ai dus viaţa cea îndelungată de o sută de ani pe drumul cel greu al nevoinţei şi al nebuniei pentru Hristos. Şi acum, ajungând în locaşul liniştit al lui Hristos, cu bucurie îi cânţi: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Zid care apără de năvăliri, necazuri şi boli, te-ai arătat, fericită Eufrosina, tuturor celor ce aleargă la tine pentru ajutor şi apărare. Cu acesta îngrădeşte-ne şi pe noi, cei care alergam la tine, apărându-ne de vrăjmaşii văzuţi şi nevăzuţi, de năvĂlirile celor de alt neam, de necazuri şi de boli, căci din adâncul sufletului îţi cântăm:
Bucură-te, ceea ce vedere orbilor le dai;
Bucură-te, ceea ce cu apele izvorului tău pe cei neputincioşi îi tămăduieşti;
Bucură-te, ceea ce pe mulţi de pe patul bolii îi ridici;
Bucură-te, că pe cei ce se află în necazuri şi supărări îi ajuţi;
Bucură-te, ceea ce la limanul mantuirii ne calauzesti;
Bucură-te, ceea ce pururea lui Dumnezeu pentru noi, nevrednicii, te rogi;
Bucură-te, ceea ce, prin mijlocirea ta, de ispitele diavoleşti ne aperi;
Bucură-te, fericită maică Eufrosina, lauda Koliupanovului şi podoaba preamărită a întregului ţinut Tul!
Condacul al 11-lea:
Cântare de mulţumire îi aducem lui Hristos, Dumnezeului nostru, Care ne-a dăruit-o nouă pe marea şi plăcută Lui cuvioasa Eufrosina, cea grabnic ajutătoare în necazuri şi preamărită făcătoare de minuni, care îi cântă: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Sfeşnicul luminos al sufletului tău văzându-l arzând, poporul care se află în întunericul păcatului a năzuit spre lumina vieţii şi a virtuţilor. Şi, privind plecarea liniştită la Domnul şi chipul luminos al maicii Eufrosina, care strălucea de fericirea cerească şi răspândea bună mireasmă, L-a preamărit pe Dumnezeul Cel minunat întru sfinţii Săi, şi a cântat acestea:
Bucură-te, ceea ce cu lumina lui Dumnezeu pe drept-credincioşi i-ai luminat;
Bucură-te, ceea ce cu harul lui Dumnezeu în mijlocul păcatului ai strălucit;
Bucură-te, muceniţă de bunăvoie şi sfântă cuvioasă;
Bucură-te, ceea ce prin răstignirea trupului, prin omorâre şi smerenie lui Hristos, Celui ce a suferit pe cruce, ai urmat;
Bucură-te, ceea ce în biserica Împărătesei Cereşti te odihneşti;
Bucură-te, ceea ce cu cununa raiului de Domnul eşti încununată;
Bucură-te, ceea ce pe îngeri cu vieţuirea ta i-ai uimit;
Bucură-te, fericită maică Eufrosina, lauda Koliupanovului şi podoaba preamărită a întregului ţinut Tul!
Condacul al 12-lea:
Har bogat izvorăşti, fericită Eufrosina, peste cei care cinstesc pomenirea ta şi aleargă la acoperământul tau. Nu ne lăsa, ci ajută-ne că, prin mijlocirea ta, să dobândim iertarea păcatelor, vindecarea bolilor, alungarea atacurilor vrăjmaşe, şi, mântuindu-ne, să preaslăvim marea milostivire a lui Dumnezeu, cântându-l cântare de biruinţă: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Cântând multele tale minuni, maică Eufrosina, te laudam şi cu toata inima te rugam: da-ne noua, sfânta cuvioasa a lui Dumnezeu, ajutor şi binecuvântare în toate ostenelile şi faptele noastre bune, ca să te marim cu recunostinta:
Bucură-te, sfântă şi preaînţeleaptă fecioară;
Bucură-te, preaminunată mireasă a lui Hristos;
Bucură-te, mijlocitoarea noastră înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce, cu bărbăţie, crucea ta pe pământ a purtat-o;
Bucură-te, ceea ce veşnică mântuire astfel ai dobândit;
Bucură-te, fericită maică, de toţi iubită;
Bucură-te, ceea ce în cer şi pe pământ eşti cinstită şi fericită;
Bucură-te, fericită maică Eufrosina, lauda Koliupanovului şi podoaba preamărită a întregului ţinut Tul!
Condacul al 13-lea:
O, fericită maică Eufrosina, auzind nevrednicele noastre laude şi primind această puţină rugăciune a noastră, roagă-L pe Domnul nostru lisus Hristos să ne dea tot ce e bun pentru folosul sufletelor şi trupurilor noastre, ca să ne învrednicim şi noi împreună cu tine de viaţa veşnică şi să îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de trei ori)
Apoi se zice Icosul 1 şi Condacul 1.
Rugăciune:
O, fericită maică Eufrosina, pe pământ nebună pentru Hristos, în ceruri preaînţeleaptă, care ai sfârşit în chip minunat drumul tău pământesc de o sută de ani! Caută acum din înălţimea cerului spre noi, păcătoşii, care în marea vieţii stăm învăluiţi de patimile şi suferinţele trupeşti, de ocările şi ispitele lumeşti, şi de numeroasele curse diavoleşti. Şi corăbiile sufletelor noastre sunt deja aproape de înec, căci nu au ancora puternică a credinţei, şi îşi pun nădejdea în puterile lor şi în ajutorul omenesc, iar sfeşnicul iubirii şi al evlaviei s-a stins.
Nu zăbovi, maică Eufrosina, ci ajută-ne nu după vrednicia noastră, ci după milostivirea ta, asemănându-te Atotmilostivului Mântuitorului nostru lisus Hristos.
Întăreşte-ne în credinţă, nădejde şi dragoste. Pe cei reci şi împietriţi la inimă încălzeşte-i cu râvna ta, tămăduieşte bolile noastre, ia de la noi necazurile şi tristeţea, dă-ne nouă mână de ajutor pe acest alunecos drum pământesc, ca să ne întărim cu trupul şi cu sufletul, să purtăm răbdători crucea noastră cu nădejdea în Dumnezeu şi, cu grabnica ta mijlocire, să ne învrednicim după moarte de viaţa cea veşnică şi fericită, slăvind pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, în vecii vecilor. Amin.
16 iulie
Acatistul Cuviosului Moise Ungurul (pentrut ajutor în patima desfrânării şi în toată lupta cu trupul)
Tropar, glas 3:
Ca un alt Iosif, al curăţiei şi al fecioriei iubitor, cinstitule şi la fel cu înge-rii, Moise, cu cântări sfinte te cinstim noi, păcătoşii; cu sârguinţă ne rugăm ţie: roagă pe Hristos Domnul, să vindece patimile noastre şi să ne dăruiască nouă mare milă.
Condac, glas 3:
Întru cele înalte spre singurul Dumnezeu căutând, urând toate cele pământeşti, nepurtând grijă de trup, la chinuri cu bărbăţie te-ai dat; de aceea, foamea, setea, legăturile, zăvorârea în temniţă, cu putere în toata fapta bună, fără cârtire ai răbdat; iar bătaie, scurgere de sânge şi tăiere de mădular, pentru curată fecioria ta, cu bărbăţie ai purtat. Şi acum, cu cetele feciorelnice stând în faţa Sfintei Treimi, de toate ispitele, roagă să fie izbăviţi cei ce-ţi strigă ţie: bucură-te, Moise, fericite părinte!
Condacul 1:
Biruitorule făcător de minuni, cel ce eşti plin de Duhul Sfânt, cuvioase părinte Moise, minunat nevoitor şi tămăduitor al bolilor sufleteşti şi trupeşti, care ai îndrăzneală la Domnul, de toate nevoile ne izbăveşte, căci cu bucurie în inimi te chemăm: Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Icosul 1:
Făcătorul Îngerilor şi Domnul Puterilor te-a arătat, minunate, Înger în trup şi rugător credincioşilor. Alergând la ajutorul tău, acestea cu bucurie îţi aducem:
Bucură-te, cu a îngerilor curăţie asemănându-te;
Bucură-te, preabunule învăţător al monahilor;
Bucură-te, stea minunată a fecioriei;
Bucură-te, împlinitorule cu râvnă al postului şi al înfrânării;
Bucură-te, chip luminos al blândeţii şi al smereniei;
Bucură-te, cel ce eşti credincioşilor mângâiere;
Bucură-te, ocrotitor ceresc al pământenilor;
Bucură-te, cel ce ai luat jugul cel bun;
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condacul al 2-lea:
Văzând Domnul curăţia inimii tale, te-a ales spre a cunoaşte slava cea cerească. Când laolaltă cu cei doi fraţi ai tăi, în oraşul
Icosul al 2-lea:
Având mintea purtătoare de Dumnezeu, o, cuvioase părinte Moise, prin minunata pronie Dumnezeiască, la râul Alt, oastea lui Sviatopolk a ucis pe fratele tău, Gheorghe, împreună cu sfântul „purtător de pătimiri" Boris. Tu însă, singur scăpând de la moarte, ai venit în oraşul
Bucură-te, început al înţelepciunii, care frica de Domnul ţi-ai pus-o ca dreptar al vieţii;
Bucură-te, căci niciodată n-ai întristat pe Îngerul Păzitor;
Bucură-te, rază a luminii dumnezeieşti;
Bucură-te, crin cu bună mireasmă a fecioriei şi a veşniciei;
Bucură-te, căci cu credinţa cea adevărată ai bineplăcut lui Hristos Domnul;
Bucură-te, neadormit rugător către Maica Domnului;
Bucură-te, grabnicule vindecător al neputinţelor noastre;
Bucură-te, vas ales al Duhului Sfânt;
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condacul al 3-lea:
Cu putere de sus, dăruită ţie, şi cu îndelungă răbdare fiind tu prea împo-dobit, când te vedeai la mâini şi la picioare ferecat cu lanţuri grele şi păzit foarte, de iubire către Dumnezeu ardeai neîncetat, cântând aşa: Aliluia.
Icosul al 3-lea:
Fierbinte şi bună evlavie având, ai fost ispitit de o oarecare femeie tânără foarte bogată, al cărei bărbat, cu Boleslav la război plecând, nu s-a mai întors; aceea, primind în minte vederea bunătăţii tale, s-a aprins de poftă trupească de către tine; însă tu toate răbdând, te rugai. De acestea, cu frică minunându-ne, cu bucurie îţi cântăm:
Bucură-te, că de la vârstă fragedă te-ai dat slujirii lui Dumnezeu;
Bucură-te, care pe Cel Unul mai mult decât toate ai iubit;
Bucură-te, căci trupul, duhului l-ai supus;
Bucură-te, răbdătorule a toate, pentru Domnul;
Bucură-te, cel ce cu vitejie ai înfruntat viclenia văduvei;
Bucură-te, mergătorule pe calea cea strâmtă a Evangheliei;
Bucură-te, podoabă sfântă a Lavrei Pecerska -
Bucură-te, că prin tine Domnul Se slăveşte;
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condacul al 4-lea:
Furtună de gânduri a adus neruşinata văduvă peste biserica sufletului tău, tulburându-l, cuvioase, văzând că eşti rob credincios lui Hristos; pentru aceasta şi noi, cătând la furtuna de patimi şi nevoi ridicată pe marea vieţii, scăpăm la limanul rugăciunilor tale, cântând lui Hristos Domnul: Aliluia.
Icosul al 4-lea:
Auzind şi văzând sfânta-ţi vieţuire, lumea se uimeşte de puterea harului care iese din gura ta, proslăvind pe Domnul; pentru aceasta, şi noi, cu bucur-ie te cinstim:
Bucură-te, minunat ales al lui Dumnezeu;
Bucură-te, care slava deşartă a lumii acesteia ai socotit-o gunoi;
Bucură-te, că sufletul tău pentru preadulcele Iisus l-ai pus;
Bucură-te, că înaintea Prestolului Domnului, împreună cu Puterile Cereşti şezi;
Bucură-te, înălţătorule către nepătimire;
Bucură-te, cuvioase părinte, că în răbdare eşti nebiruit;
Bucură-te, părtaş al Luminii Neînserate;
Bucură-te, atrăgătorule puternic al darului Dumnezeiesc;
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condacul al 5-lea:
Stea izvorâtoare de Dumnezeu s-a arătat lumii viaţa ta, cuvioase părinte Moise, căci, mai mult decât orice ai iubit neprihănirea trupească şi duhovnicească şi, pentru aceste chinuri vremelnice, ai nădăjduit să fii izbăvit de chinurile veşnice, cântând cu mulţumire Domnului: Aliluia.
Icosul al 5-lea:
Văzând vrăjmaşul neamului omenesc a ta curată şi sfântă trăire, mai vârtos a înfierbântat pe văduvă, care te-a îmbrăcat în haine scumpe şi, cu mâncăruri dulci hrănindu-te, cu neruşinare te trăgea la lucru necuviincios; tu, însă, părinte sfinte, cu mai multă râvnă te rugai şi posteai. Pentru toate, îţi cântăm acestea:
Bucură-te, ostaş bun al lui Hristos;
Bucură-te, al sfintei Biserici laudă şi bucurie;
Bucură-te, cel ce de har Dumnezeiesc eşti plin;
Bucură-te, căci nu numai cu cuvântul, ci şi cu multe fapte ne înveţi;
Bucură-te, ajutătorule grabnic al celor împovăraţi de felurite nevoi şi ispite;
Bucură-te, alesule al lui Hristos, făcător de minuni;
Bucură-te, că în fapte de vitejie, trăirea pământească ai săvârşit;
Bucură-te, cel ce te-ai învrednicit să vezi slava lui Dumnezeu;
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condacul al 6-lea:
Se propovăduieşte în toată lumea bărbăţia duhovnicească a faptelor tale, fericite, căci nici un preţ n-ai pus pe această viaţă. Ticăloasa femeie, cu foamea a pus la cale să te omoare, azvârlindu-te în temniţă. Alţii, însă, te îndemnau, grăindu-ţi: „Cine nu va râde de nebunia ta; mai bine supune-te acestei femei!" Iar tu, fericite, ai răspuns: „Toată această împărăţie urăsc, pentru Cel de sus", - cântând Domnului: Aliluia.
Icosul al 6-lea:
Ai strălucit aici în trup stricăcios cu lumină cerească, grăind cuvintele Evangheliei: „Cel necăsătorit se îngrijeşte de cele ale Domnului, cum să placă Domnului”.
Aceleaşi şi noi îţi cântăm:
Bucură-te, părinte, cu lumina faptelor tale bune ai prealuminat lumea;
Bucură-te, cel ce focul iubirii pentru Hristos în tine ai purtat;
Bucură-te, ajutor grabnic în nevoi;
Bucură-te, cel ce eşti îngeresc trăitor;
Bucură-te, că nu ţi-ai lipit inima de desfătarea lumească;
Bucură-te, rugătorule pentru cei ce cinstesc sfânta pomenirea ta;
Bucură-te, cuceritorule al odihnei veşnice;
Bucură-te, moştenitor al bunătăţilor nespuse;
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condacul al 7-lea:
Având dorire să placi Domnului cu viaţa şi credinţa nestinsă, ai fost îm-brăcat în chipul îngeresc monahicesc de către un ieromonah de la Sfântul Munte Athos; pentru strălucirea sfintelor tale fapte, cu râvnă te mărim şi lui Hristos Domnul Care te-a proslăvit, Îi cântăm: Aliluia.
Icosul al 7-lea:
O nouă răutate a arătat femeia cea vicleană când, în nebunia sa, a poruncit să tete facă famen, tu ca un mort şedeai întins, abia mai având puţină suflare în tine. Cu frică şi evlavie ne aducem aminte de îndelunga ta răbdare, te fericim, lăudându-te cu acestea:
Bucură-te, că focul dragostei de Dumnezeu în inima ta nestins ai păstrat;
Bucură-te, învăţător preabun al vitejiei şi trezviei;
Bucură-te, călăuzitorule către mântuire al credincioşilor;
Bucură-te, cel ce eşti mai tare ca diamantul în răbdare, căci sângele tău ca o porfiră împodobeşte Biserica;
Bucură-te, că la cuviosul Antonie, să slujeşti Domnului ai venit;
Bucură-te, cel ce cu minunile tale ai preaslăvit Lavra Pecerska;
Bucură-te, că ai supus voia ta voii Tatălui Ceresc;
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condacul al 8-lea:
Străină minune află cei ce aleargă la tine, fericite Moise, căci, cu darul biruinţei asupra patimilor ai fost dăruit. Asemănându-te lui Moise cel dintâi, care cu toiagul minuni a făcut, aşa tu, cu toiagul, patima fratelui ai vindecat. Noi însă, mulţumind pentru toate Domnului, Care cu o asemenea tărie te-a dăruit, cu dragoste cântăm: Aliluia,
Icosul al 8-lea:
Plin de toate darurile Dumnezeieşti, petrecând în peşteră zece ani, în tăcere, ai strălucit cu lumină cerească asemenea îngerilor şi ai primit să fii văzător de Dumnezeu, învrednicindu-te de fericirea celor curaţi cu inima, cuvioase părinte Moise. Pentru toate acestea, cu cuviinţă te chemăm:
Bucură-te, căci prin tine Dumnezeu dăruieşte izbăvire din patimi;
Bucură-te, fericite, cel ce eşti plinitor cu inimă curată al poruncilor;
Bucură-te, că vrednic ai fost să vezi lumina Dumnezeiască;
Bucură-te, rugător neîncetat pentru sufletele noastre;
Bucură-te, cel ce deprinderile sfinţilor Părinţi purtători de Dumnezeu ţi-ai însuşit;
Bucură-te, laudă înaltă a cuvioşilor;
Bucură-te, că întru smerenie te-ai desăvârşit;
Bucură-te, că adormirea ta, Sfânta Biserică o proslăveşte;
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condacul al 9-lea:
Toată firea îngerească se minunează de înălţimea curăţiei tale, Biserica iarăşi te preamăreşte, căci tăinuitor al harului Dumnezeiesc te-ai arătat şi să vezi faţă către faţă pe Dumnezeu te-ai învrednicit. Iar noi, totdeauna, împre-ună cu tine cântăm: Aliluia.
Icosul al 9-lea:
Ritorii cei mult-grăitori nu se pricep să spună despre curăţia ta, fericite, iar noi, de dragoste fiind biruiţi, îndrăznim a-ţi cânta astfel de laude:
Bucură-te, întăritorul neputincioşilor;
Bucură-te, mângâierea celor întristaţi şi îndureraţi;
Bucură-te, al celor buni povăţuitor;
Bucură-te, pentru curăţia feciorească de Dumnezeu încununat;
Bucură-te, iubitor fierbinte al slavei Dumnezeieşti;
Bucură-te, că ai înmulţit talantul dat ţie;
Bucură-te, că din toată inimal pe Hristos Dumnezeu L-ai iubit;
Bucură-te, candelă care luminezi inimile celor care te pomenesc;
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condacul al 10-lea:
Dorind să-ţi izbăveşti sufletul, ai nesocotitit trupul tău. În Lavra Pecerska, a sfântului Antonie, sfârşitul călătoriei pământeşti încheind, cu moarte evlavioasă şi sfântă te-ai săvârşit şi, ca un biruitor, nu cu oamenii, dar cu îngerii cânţi Domnului: Aliluia.
Icosul al 10-lea:
Cu răbdarea ca un zid îngrădindu-te, te-ai arătat slujitor credincios lui Hristos Împăratului Ceresc şi pe calea cea strâmtă viaţa ţi-ai petrecut. Şi noi, cu dragoste cinstind pomenirea adormirii tale şi dobândirea sfintelor tale moaşte, te fericim, cântând aşa:
Bucură-te, al nostru reazem biruitor;
Bucură-te, slobozitor al celor ispitiţi, care te cheamă în rugăciuni;
Bucură-te, cel ce în bucuria Domnului ai intrat prin multe suferinţe;
Bucură-te, cel care ţi-ai spălat sufletul cu multe lacrimi;
Bucură-te, căci cuvântul apostolului: „dragostea îndelung rabdă”, ai împlinit;
Bucură-te, moştenitor cu sfinţii al fericirii raiului;
Bucură-te, care dai ajutor celor de departe şi celor de aproape;
Bucură-te, fericite locuitor al lumii cereşti;
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător
Condacul al 11-lea:
Cântare de acatist îţi aducem spre laudă şi mărire, cuvioase părinte Moise, săvârşind cu râvnă sfânta pomenirea ta. Tu însă, cu milă primeşte puţina noastră rugăciune, fii nouă apărător, acoperitor şi rugător către Domnul. Iar noi, aducându-ne aminte de bineplăcută vieţuirea ta şi de faptele cele mult-nevoitoare, cântăm Ziditorului Celui Ce te proslăveşte: Aliluia.
Icosul al 11-lea:
Asemenea unei făclii dătătoare de lumină sunt cinstitele şi tămăduitoarele tale moaşte. Fiind vădite prin minuni, cucernice părinte Moise, lumină neînserată răsărindu-ne nouă, cu acestea, din inimă, cu veselie strigăm ţie:
Bucură-te, pentru că în viaţa veşnică ai intrat prin moartea vremelnică;
Bucură-te, doctor al lui Ioan cel multpătimitor;
Bucură-te, crin crescut pe pământ, pentru grădinile raiului;
Bucură-te, lucrător al viei cereşti;
Bucură-te, măslin cu rod îmbelşugat, din grădina lui Iisus;
Bucură-te, slava cuvioşilor părinţi de la Pecerska;
Bucură-te, liman lin al celor învăluiţi de patimi;
Bucură-te, cel ce eşti de Dumnezeu preaslăvit în toată lumea;
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condacul al 12-lea:
Cu harul dăruit ţie de Dumnezeu, slobozeşti de necurate patimi pe tot omul ce cu dragoste şi credinţă aleargă la sprijinul tău. Iar noi, lui Dumnezeu, Care ni te-a dăruit grabnic şi milostiv tămăduitor, cu mulţumire îi cântăm: Aliluia.
Icosul al 12-lea:
Cântând viaţa ta, cea asemenea cu a îngerilor, te fericim, părinte Moise, căci la Domnul, rugător pentru noi fiind, apărător şi povăţuitor pe calea mântuirii, cu umilinţă îţi grăim aşa:
Bucură-te, preabun rugător pentru lume;
Bucură-te, că nu doar monahilor, dar şi mirenilor, calea către cer ai luminat;
Bucură-te, că inimile tuturor cu dragostea le atragi;
Bucură-te, prin mulţime de minuni eşti proslăvit de Dumnezeu;
Bucură-te, călătorule, care la patria cerească ai ajuns;
Bucură-te, răbdător în suferinţe, precum Iov cel din vechime;
Bucură-te, pururea în ispite ajutător;
Bucură-te, al lumii har dumnezeiesc tămăduitor;
Bucură-te, căci de tine se bucură Îngerii şi oamenii Îl slăvesc pe
Dumnezeu;
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condacul al 13-lea:
O, preaminunat lucrător şi sfânt făcător de minuni, cuvioase părinte Moise, această puţină cântare de slavă, cu dragoste şi laudă îţi aducem. Cu milă primeşte şi roagă pe Dumnezeu şi Făcătorul a toate să ne dăruiască mântuire sufletească şi sănătate trupească, celor care cântăm cu credinţă Domnului: Aliluia. (de 3 ori)
Apoi se zice iarăşi Icosul 1
Făcătorul Îngerilor şi Domnul Puterilor te-a arătat, minunate, Înger în trup şi rugător credincioşilor. Alergând la ajutorul tău, acestea cu bucurie îţi aducem:
Bucură-te, cu a îngerilor curăţie asemănându-te;
Bucură-te, preabunule învăţător al monahilor;
Bucură-te, stea minunată a fecioriei;
Bucură-te, împlinitorule cu râvnă al postului şi al înfrânării;
Bucură-te, chip luminos al blândeţii şi al smereniei;
Bucură-te, cel ce eşti credincioşilor mângâiere;
Bucură-te, ocrotitor ceresc al pământenilor;
Bucură-te, cel ce ai luat jugul cel bun;
Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Condac 1
Biruitorule făcător de minuni, cel ce eşti plin de Duhul Sfânt, cuvioase părinte Moise, minunat nevoitor şi tămăduitor al bolilor sufleteşti şi trupeşti, care ai îndrăzneală la Domnul, de toate nevoile ne izbăveşte, căci cu bucurie în inimi te chemăm: Bucură-te, cuvioase părinte Moise, minunat făcător de minuni şi al curăţiei apărător.
Rugăciune
O, preaminunate şi purtătorule de Dumnezeu, părinte Moise, bineplăcu-tule al lui Hristos şi mare făcător de minuni, la tine, cu smerenie cădem şi ne rugăm: dă-ne să fim părtaşi ai dragostei tale pentru Dumnezeu şi pentru aproapele, ajută-ne să plinim voia Domnului în simplitatea inimii şi, cu sme-renie, poruncile Domnului să săvârşim fără de păcat. Caută cu mi-losârdie spre sufletele credincioşilor şi ai tăi cinstitori, care aleargă cu credinţă la mila şi ajutorul tău. Auzi-ne, preabunule plăcut lui Dumnezeu, pe noi, rugătorii tăi şi nu ne lepăda pe noi, cei ce avem nevoie de izbăvire şi care-ţi aducem cântare vred-nică, fericindu-te. Părinte Moise, luminător al curăţiei, care proslăveşti pe Dumnezeu în Sfânta, fără de început Treime, te lăudăm şi slăvim pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh. Acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
8/21 iulie şi 22 octombrie/ 4 noiembrie
Acatistul Maicii Domnului în cinstea Icoanei făcătoare de minuni de la
Condacul 1:
Celei alese dintre toate neamurile, Apărătoarei neamului creştinesc, cântare de mulţumire aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, pentru sfânta ta icoană. Iar tu, ca o milostivă şi ajutătoare a celor ce aleargă spre tine, apără-ne pe noi de tot necazul şi de toată nevoia, ca să strigăm ţie:
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Icosul 1:
Îngerul cel înainte-stătător a fost trimis să zică „Bucură-te” Născătoarei de Dumnezeu, atunci când Dumnezeu-Cuvântul s-a sălăşluit în pântecele Fecioarei; şi noi păcătoşii preamărind arătarea cea minunată a icoanei ei şi a Dumnezeiescului Prunc Hristos Mântuitorul cu umilinţă strigăm celei pline de har:
Bucură-te, Copilă de Dumnezeu aleasă;
Bucură-te, Maica lui Dumnezeu;
Bucură-te, împărăteasa cerului şi a pământului;
Bucură-te, podoaba cea strălucitoare a Bisericii cereşti şi pământeşti;
Bucură-te, ceea ce eşti cinstită de îngeri;
Bucură-te, ceea ce eşti cântată de serafimi;
Bucură-te, plinirea cea luminoasă a proorocilor;
Bucură-te, lauda apostolilor;
Bucură-te, mărturisirea mucenicilor;
Bucură-te, cununa cuvioşilor;
Bucură-te, bucuria drepţilor;
Bucură-te, nădejdea păcătoşilor;
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Condacul al 2-lea:
Din înălţimea lăcaşului ceresc al slavei Fiului tău, Preacurată, ai căutat spre necazurile robilor tăi din cetatea Kazan, în care răucredincioşii agareni necinsteau credinţa în Hrisos, ai binevoit să le arăţi lor această icoană, proslăvită prin facerea de minuni, ca cei iubitori de Hristos să se încredinţeze în semnele Harului şi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia.
Icosul al 2-lea:
Fiind înţelepţită prin întreita arătare a Maicii lui Dumnezeu, o fecioară înţeleaptă a mărturisit mai marilor cetăţii despre această minunată arătare şi despre mustrarea ta cea înfricoşătoare; iar noi minunându-ne de cele auzite, cu evlavie cântăm celei Preabinecuvântate:
Bucură-te, ceea ce dai slavă lui Dumnezeu prin buze nevinovate;
Bucură-te, ceea ce descoperi credincioşilor tainele lui Dumnezeu;
Bucură-te, lauda vestită a credincioşilor;
Bucură-te, fulger care înfricoşezi pe cei necredincioşi;
Bucură-te, ceea ce luminezi mintea credincioşilor prin măreţia minunilor tale;
Bucură-te, ceea ce ruşinezi credinţa cea rea a agarenilor;
Bucură-te, zdrobirea trufiei necredincioşilor;
Bucură-te, întărirea credinţei creştineşti;
Bucură-te, ceea ce sfinţeşti cinstirea sfintelor icoane;
Bucură-te, ceea ce prefaci necazul nostru în bucurie;
Bucură-te, ceea ce ne înveseleşti prin nădejde neîndoielnică;
Bucură-te, ceea ce ne încurajezi prin făgăduinţe neamăgitoare;
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Condacul al 3-lea:
Puterea Celui Preaînalt prin harul Născătoarei de Dumnezeu a încurajat pe fecioara cea preaînţeleaptă spre aflarea darului lui Dumnezeu cel fără de preţ, care cu încredere în Domnul s-a străduit a găsi îngropată în pământ comoara - sfânta icoană a Maicii lui Dumnezeu, pentru care a strigat cu bucurie lui Dumnezeu: Aliluia.
Icosul al 3-lea:
Râuri de minuni ai izvorât credincioşilor din cetatea
Bucură-te, ceea ce ai împrăştiat întunericul necredinţei cu arătarea icoanei tale;
Bucură-te, ceea ce luminezi pe toţi prin strălucirea minunilor tale;
Bucură-te, vederea celor orbi;
Bucură-te, luminarea celor întunecaţi cu mintea;
Bucură-te, mărirea Ortodoxiei;
Bucură-te, liman liniştit al celor dornici de mântuire;
Bucură-te, Maica fecioriei;
Bucură-te, acoperământul şi îngrădirea celor neprihăniţi;
Bucură-te, că de tine se bucură mulţimea credincioşilor;
Bucură-te, că de tine se înfricoşează mulţimea demonilor;
Bucură-te, ajutătoarea tuturor creştinilor;
Bucură-te, bucuria tuturor scârbiţilor;
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Condacul al 4-lea:
Vrând să potolească viforul tulburărilor ridicat de agareni, fericitul Erghemon, scriitorul minunilor icoanei tale, Fecioară, cu lacrimi s-a rugat şi a avut descoperire că această sfântă icoană scut de biruinţă este, pentru care întărit fiind în credinţă, până la sfârşitul vieţii sale a cântat lui Dumnezeu: Aliluia.
Icosul al 4-lea:
Având descoperire de la cuviosul părinte Serghie că prin această icoană a Maicii Domnului avea să se izbăvească pământul rusesc de cotropirea celor de alt neam, sfântul ierarh Arsenie a vestit oastei celei iubitoare de Hristos despre această taină. Şi purtând ostaşii sfânta icoană ca pe un steag aducător de izbândă au curăţit cetatea de păgâni, cântând apărătoarei tuturor creştinilor:
Bucură-te, Maica Celui Preaînalt;
Bucură-te, ceea ce rogi pe Hristos Dumnezeu pentru toţi;
Bucură-te, ceea ce mântuieşti pe cei care aleargă spre atotputernicul tău omofor;
Bucură-te, Apărătoarea celor ce se află în necazuri şi în boli;
Bucură-te, ceea ce dăruieşti cele de folos celor ce se roagă cu inima înfrântă inaintea cinstitei tale icoane;
Bucură-te, ceea ce izbăveşti de rele pe cei ce au în tine încredere tare;
Bucură-te, liman bun şi liniştit;
Bucură-te, Ajutătoare grabnică;
Bucură-te, acoperământul cel cald al mântuirii;
Bucură-te, izvorul cel nesecat al milei;
Bucură-te, ceea ce nu întârzii spre ajutor;
Bucură-te, ceea ce izbăveşti de toate nevoile;
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Condacul al 5-lea:
Stea cu dumnezeiască mergere s-a arătat icoana ta de Dumnezeu Născătoare, care înconjurând pământul rusesc a luminat cu razele sale pe cei ce rătăceau pe marea vieţii. Bezna necazurilor şi negura bolilor ai împrăştiat şi la calea cea mântuitoare ai îndreptat pe cei ce alergau la tine cu credinţă şi strigau lui Dumnezeu: Aliluia.
Icosul al 5-lea:
Văzând minunile care se făceau prin harul lui Dumnezeu, la icoana Maicii Domnului, ţarul Petru a luat această icoană conducătoare oastei sale în lupta cu duşmanii, pe care cu ajutorul Născătoarei de Dumnezeu învingându-i, a cinstit sfânta icoană şi a aşezat-o în mijlocul cetăţii de scaun drept temelie, scut şi îngrădire. Pentru aceasta strigăm celei Preacurate:
Bucură-te, locaş şi templu a lui Hristos, Dumnezeul nostru;
Bucură-te, vas al slavei Lui necuprinse;
Bucură-te, cetate împărătească pururea însufleţită;
Bucură-te, palat preaînfrumuseţat;
Bucură-te, bucuria oraşelor şi satelor;
Bucură-te, apărătoare şi îngrădire a creştinilor în necaz;
Bucură-te, lauda Bisericii Ortodoxe;
Bucură-te, întărirea pământului rusesc;
Bucură-te, ajutătoarea oastei celei iubitoare de Hristos;
Bucură-te, biruinţă asupra duşmanilor;
Bucură-te, izbăvire în necazuri;
Bucură-te, ceea ce ne cercetezi cu îndurările tale de Maică;
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Condacul al 6-lea:
Cinul arhieresc, călugării şi mirenii, rugându-se înaintea cinstitei tale icoane, binevestesc mila ta cea mare, Stăpână de Dumnezeu Născătoare, căci tu îngrădeşti oraşele, acoperi mănăstirile şi păzeşti satele şi ştiindu-te pe tine apărătoare nebiruită, cu lacrimi aduc ţie rugăciuni, ca să-ţi înalţi către Fiul tău mâinile tale cele de Dumnezeu purtătoare pentru robii tăi şi să izbăveşti de toată nevoia şi necazul pe cei care cu mulţumire cântă lui Dumnezeu: Aliluia.
Icosul al 6-lea:
Răsărit-ai de demult lumina adevărului şi ai alungat înşelăciunea agarenilor din cetatea Kazanului, iar acum străluceşti cu lumina minunilor în toate oraşele ruseşti. Cei ce aleargă cu credinţă la icoana ta primesc vindecare de boli şi izbăvire de necazuri şi învrednicindu-se de toată bucuria îţi cântă stăruitor aşa:
Bucură-te, izvor nesecat al sfinţeniei;
Bucură-te, râu curgător al Harului lui Dumnezeu;
Bucură-te, împăcarea celor păcătoşi cu Dumnezeu;
Bucură-te, curăţirea păcatelor noastre;
Bucură-te, călăuza cucerniciei;
Bucură-te, ajutor şi întărire în lucrurile cele bune;
Bucură-te, ceea ce primeşti făgăduinţele cele bune;
Bucură-te, ceea ce înlesneşti începuturile cele frumoase;
Bucură-te, ceea ce distrugi pornirile cele rele;
Bucură-te, ceea ce împrăştii cursele vrăjmaşului;
Bucură-te, ceea ce nu întârzii a ajuta pe oameni;
Bucură-te, ceea ce din plin reverşi asupra noastră milele lui Dumnezeu;
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Condacul al 7-lea:
Minunată biserică a zidit poporul rusesc cel drept credincios în cinstea sfintei icoane, spre vestirea milelor Preabinecuvântatei Împărătese a Cerului şi a pământului, Căreia, după putinţă, a adus cântare de mulţumire pentru izbăvire de venire asupra sa a celor de alt neam, ca toţi să-şi amintească de minunile Maicii lui Dumnezeu şi să cânte lui Dumnezeu: Aliluia.
Icosul al 7-lea:
Apărătoare neînfricată s-a arătat cetăţii de scaun icoana ta, Născătoare de Dumnezeu, ca şi oarecând în Constantinopol, căci către tine aleargă oamenii la vreme de necaz cerându-ţi ajutor şi ţie îţi aduc mulţumiri pentru izbândă. Înaintea cinstitei tale icoane se roagă şi pe tine Ajutătoare şi Apărătoare tare te mărturisesc. Pentru aceasta şi noi îţi cântăm cu mulţumire:
Bucură-te, Acoperământul Rusiei;
Bucură-te, întărirea şi îngrădirea Ortodoxiei în pământul rusesc;
Bucură-te, scut nezdruncinat al oastei iubitoare de Hristos;
Bucură-te, platoşă tare a ostaşilor;
Bucură-te, ceea ce descoperi uneltirile vrăjmaşilor;
Bucură-te, ceea ce sfâşii urzeala duşmanilor;
Bucură-te, mustrarea necinstei;
Bucură-te, distrugerea vicleşugurilor;
Bucură-te, ceea ce izbăveşti de rătăcire pe cei tineri;
Bucură-te, mângâierea bătrânilor;
Bucură-te, ceea ce destrami învăţăturile cele păgubitoare;
Bucură-te, dăruirea învăţăturilor celor de suflet folositoare;
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Condacul al 8-lea:
Străin este celor necredincioşi să priceapă minunile care izvorăsc de la cinstita ta icoană. Iar noi, ca unii ce cunoaştem că harul tău şi puterea ta este asupra sfintelor tale icoane, mărturisim despre harul şi puterea icoanei tale din Kazan, pe care o sărutăm cu evlavie şi prin ea ne închinăm ţie, căci darul tău face semne şi minuni celor ce aleargă la tine cu credinţă şi cântă lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Ceea ce ai fost înălţată la cer şi în cele de sus locuieşti, Născătoare de Dumnezeu, pe cei de pe pământ nu-i părăseşti prin mijlocirile tale, ca una ce ai îndrăznire de maică către Hristos, Dumnezeul nostru. Pentru aceasta te rugăm: îngrădeşte cu pace viaţa celor drept credincioşi şi cele de folos pururea dăruieşte robilor tăi, că mărindu-te pe tine să-ţi cântăm:
Bucură-te, ceea ce ai încăput în pântecele tău pe Cel neîncăput;
Bucură-te, ceea ce eşti umbrită cu puterea Celui Preaînalt;
Bucură-te, că din tine a răsărit Spicul cel Ceresc;
Bucură-te, că tu izbăveşti lumea de foamea cea păgubitoare a sufletelor;
Bucură-te, ceea ce pururea mijloceşti pentru neamul nostru;
Bucură-te, că mult poate rugăciunea ta înaintea Fiului tău şi Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce ne-ai înfiat pe noi lângă Crucea lui Hristos;
Bucură-te, ceea ce pururea ai către noi dragoste de maică;
Bucură-te, mijlocirea veşnicilor bunătăţi;
Bucură-te, ceea ce nu ne lipseşti nici de bunătăţile cele pământeşti;
Bucură-te, scăparea noastră la vreme de încercare;
Bucură-te, mângâierea noastră în necazuri;
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Condacul al 9-lea:
Mai înaltă decât toată firea îngerească te-ai arătat, Preasfântă Fecioară, căci tu ai purtat în pântecele tău pe Dumnezeul tuturor şi cu trupul L-ai născut. Pe braţe ai purtat pe Cel ce poartă în
Icosul al 9-lea:
Pe ritorii cei mult-vorbitori îi vedem tăcând, ca pe nişte peşti fără de glas, despre tine, Născătoare de Dumnezeu, căci cu neputinţă este oamenilor să te mărească pe tine după cuviinţă, Stăpână, ci ca ceea ce eşti bună, primeşte de la noi, cei ce-ţi cântăm ţie, glasul Arhanghelului:
Bucură-te, ceea ce eşti plină de har;
Bucură-te, căci cu tine este Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce eşti binecuvântată între femei;
Bucură-te, ceea ce ai aflat har înaintea lui Dumnezeu;
Bucură-te, ceea ce ai născut pe Mântuitorul lumii;
Bucură-te, Maica Fiului lui Dumnezeu;
Bucură-te, Născătoarea Împăratului Celui Veşnic;
Bucură-te, că din tine a crescut rodul vieţii;
Bucură-te, ceea ce eşti sfinţită de Duhul Sfânt;
Bucură-te, ceea ce eşti umbrită de puterea Celui Preaînalt;
Bucură-te, slugă credincioasă a Domnului;
Bucură-te, că pe tine te fericesc toate neamurile;
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Condacul al 10-lea:
Vrând să mântuieşti pe mulţi de tot răul, de necaz şi de durere, ne-ai dăruit nouă sfânta ta icoană, Născătoare de Dumnezeu, prin care orbii văd, şchiopii umblă, slăbănogii se ridică, cei stăpâniţi de duhuri necurate se vindecă, oamenii se izbăvesc de rănile cele aducătoare de moarte, pământului se dă roadă la bună vreme, casele şi oraşele sunt păzite de foc. Pentru aceasta preamărim pe Dumnezeu, Cel ce varsă asupra noastră milele
Icosul al 10-lea:
Zid eşti Născătoare de Dumnezeu pământului rusesc, oraşelor eşti slavă şi îngrădire, oastei celei drept măritoare eşti izbândă asupra vrăjmaşilor. Pentru aceasta, mulţumindu-ţi, îţi cântăm:
Bucură-te, ceea ce preamăreşti pe cei ce te preamăresc pe tine;
Bucură-te, ceea ce ruşinezi pe cei ce te necinstesc pe tine;
Bucură-te, înfricoşarea duşmanilor;
Bucură-te, izbăvire de venire asupra noastră a celor de alt neam;
Bucură-te, tăria ostaşilor;
Bucură-te, îngrădirea celor ce luptă;
Bucură-te, livadă purtătoare de viaţă, care înveseleşti inimile credincioşilor;
Bucură-te, armă de care se cutremură demonii;
Bucură-te, mir mântuitor, cel ce ungi rănile păcătoşilor care se pocăiesc;
Bucură-te, nădejdea noastră cea fierbinte;
Bucură-te, aşteptarea noastră cea neîndoielnică;
Bucură-te, liman bun şi liniştit;
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Condacul al 11-lea:
Cântare de laudă aducem şi de mulţumire aducem ţie, Stăpână, înaintea icoanei tale cădem şi cu dragoste o sărutăm. Sub atotputernicul tău omofor, cinurile feciorelnicilor viaţă paşnică petrec şi spre tine nădăjduiesc, iar lui Dumnezeu îi cântă: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Făclie primitoare de lumină vedem icoana ta cea preacinstită, Stăpână, care aprinzând în sine focul cel nematerialnic al Harului tău, împrăştie lumină celorlale multor chipuri asemănătoare, din care lumină împărtăşindu-se acestea, strălucesc cu minunile, povăţuind la calea mântuirii pe toţi care te laudă aşa:
Bucură-te, Mireasă, pururea fecioară;
Bucură-te, Maică - fecioară de Dumnezeu aleasă;
Bucură-te, călăuza cea bună a fecioriei;
Bucură-te, paza celor doritori de curăţie;
Bucură-te, lauda femeilor;
Bucură-te, mărirea fecioarelor;
Bucură-te, apărătoarea văduvelor;
Bucură-te, mângâierea orfanilor;
Bucură-te, hrănitoare săracilor;
Bucură-te, veşmântul celor goi;
Bucură-te, bucuria celor scârbiţi;
Bucură-te, veselia celor întristaţi;
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Condacul al 12-lea:
Vrând să dai har celor ce te cinstesc cu dragoste, Născătoare de Dumnezeu, ai revărsat puterea harului tău asupra sfintelor tale icoane. Acest har dumnezeiesc dăruieşte vindecare neputinţelor celor ce aleargă la tine cu credinţă şi se roagă ţie cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Cântând minunile tale cele de demult şi cele de acum, te lăudăm pe tine, ca ceea ce eşti izvor purtător de viaţă al Harului şi râu nesecat al minunilor. Spre tine, adâncul milei şi al îndurărilor punem, după Dumnezeu, toată nădejdea noastră şi, preamărindu-te pe tine în această viaţă şi în viaţa viitoare îţi cântăm:
Bucură-te, aşteptarea cea neruşinată a creştinilor;
Bucură-te, scăparea mântuitoare a credincioşilor;
Bucură-te, nădejdea celor fără de nădejde;
Bucură-te, mântuirea celor mâhniţi;
Bucură-te, baie care speli conştiinţa;
Bucură-te, rouă care înviezi sufletele;
Bucură-te, vindecarea cea fără plată a bolilor;
Bucură-te, izbăvirea cea grabnică din nevoi;
Bucură-te, ceea ce ne scoţi din adâncurile pieirii;
Bucură-te, bucuria noastră în ziua morţii;
Bucură-te, nădejdea noastră de după moarte;
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Condacul al 13-lea:
Maică prealăudată, care ai născut pe Cuvântul, Cel ce este mai sfânt decât toţi sfinţii, primeşte acum de la noi această puţină rugăciune şi pentru măreţia bunătăţilor şi îndurărilor tale, să nu pomeneşti păcatele noastre cele multe, ci plinind spre bine cererile noastre, dăruieşte-ne sănătate trupului, mântuie sufletului, izbăvire de tot necazul şi durerea şi ne fă moştenitori ai Împărăţiei Cerurilor pe noi, cei ce cântăm lui Dumnezeu: Aliluia! (de 3 ori).
Apoi se zice iarăşi Icosul 1:
Îngerul cel înainte-stătător a fost trimis să zică „Bucură-te” Născătoarei de Dumnezeu, atunci când Dumnezeu-Cuvântul s-a sălăşluit în pântecele Fecioarei; şi noi păcătoşii preamărind arătarea cea minunată a icoanei ei şi a Dumnezeiescului Prunc Hristos Mântuitorul cu umilinţă strigăm celei pline de har:
Bucură-te, Copilă de Dumnezeu aleasă;
Bucură-te, Maica lui Dumnezeu;
Bucură-te, împărăteasa cerului şi a pământului;
Bucură-te, podoaba cea strălucitoare a Bisericii cereşti şi pământeşti;
Bucură-te, ceea ce eşti cinstită de îngeri;
Bucură-te, ceea ce eşti cântată de serafimi;
Bucură-te, plinirea cea luminoasă a proorocilor;
Bucură-te, lauda apostolilor;
Bucură-te, mărturisirea mucenicilor;
Bucură-te, cununa cuvioşilor;
Bucură-te, bucuria drepţilor;
Bucură-te, nădejdea păcătoşilor;
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Condacul 1:
Celei alese dintre toate neamurile, Apărătoarei neamului creştinesc, cântare de mulţumire aducem ţie, Născătoare de Dumnezeu, pentru sfânta ta icoană. Iar tu, ca o milostivă şi ajutătoare a celor ce aleargă spre tine, apără-ne pe noi de tot necazul şi de toată nevoia, ca să strigăm ţie:
Bucură-te, Apărătoare grabnică a neamului creştinesc.
Rugăciune:
O, Preasfântă Stăpână de Dumnezeu Născătoare! Cu frică, cu credinţă şi cu dragoste căzând înaintea sfintei tale icoane, te rugăm: Nu întoarce faţa ta de la noi, cei ce ne cucerim ţie, Maică milostivă, roagă pe Fiul tău şi Domnul Dumnezeul nostru, Iisus Hristos, să dăruiască pace ţării noastre. Sfânta Sa Biserică să o păzească neclintită de necredinţă, de eresuri şi de dezbinare, căci nu avem alt ajutor, nici altă nădejde afară de tine, Născătoare de Dumnezeu. Tu eşti Ajutătoarea şi Apărătoarea cea atotputernică a neamului creştinesc. Izbăveşte pe cei care se roagă ţie de căderea în păcat, de asuprirea oamenilor răi, de toată nevoia şi ispita, de tot necazul şi de moartea cea năprasnică. Dăruieşte-ne nouă duhul smereniei, inimă înfrântă, curăţia cugetelor, ca lăudând cu mulţumire măreţia ta să ne învrednicim toţi de Împărăţia Cerurilor şi acolo împreună cu toţi Sfinţii să preamărim Preacinstitul şi de mare cuviinţă Nume al Tatălui şi al Fiului, şi al Sfântului Duh, în vecii vecilor. Amin!
27 iulie, 9 august, 13 decembrie
Acatistul Sfântului Gherman De Dumnezeu purtător şi făcător de minuni din
Sfântul Gherman (1756-1837) a fost un călugăr crescut în duhul isihast al Sfântului Paisie de la Neamţ, ce a ajuns misionar în insulele aleutine, fiind primul Sfânt ortodox ce a trăit pe pământ american. La canonizarea sa a contribuit mai ales Părintele Serafim Rose şi frăţia sa, ce poartă acum chiar numele Sfântului. Sfântul Gherman este cunoscut şi prin numeroasele minuni şi tămăduiri săvârsite după adormirea sa. Sfintele sale moaşte se află în
Condacul 1:
Minunatule făcător de minuni şi preaslavit Sfânt al lui Hristos, de Dumnezeu purtătorule Părinte Gherman, strălucirea Alaskai şi bucuria întregii Americi, ţie îţi aducem aceste cântări de laudă. Fiind cerescul ocrotitor al pământului nostru şi prea puternic mijlocitor înaintea lui Dumnezeu, nu înceta să te rogi pentru noi, fiii tăi, care cu râvnă strigăm ţie: Bucură-te, sfinte Părinte al nostru Gherman, preaslăvit făcător de minuni al Alaskai şi al întregii Americi!
Icosul 1:
Făcătorul îngerilor mai dinainte te-a ales, părinte Gherman, să fii propovăduitor al credinţei Ortodoxe în Lumea Noua şi întemeietor al monahismului în nordul îndepartat, şi te-a trimis pe tine precum l-a trimis pe Apostolul Pavel la păgâni, pentru ca lumina Ortodoxiei să strălucească până la capătul pământului. Iar oamenii cei mulţumitori te laudă pe tine ca pe un ceresc ocrotitor cu aceste cântări:
Bucură-te, Părintele nostru Gherman, urmaşul Apostolilor;
Bucură-te, cel care ai luminat pământul american cu lumina adevăratei credinţe;
Bucură-te, cel ce ai dobândit străvechea dragoste de pustie;
Bucură-te, cel ce ai fost salvat de la moarte de Maica Domnului;
Bucură-te, cel ce ai fost crescut din copilărie în pustia Sarovului;
Bucură-te, prea cinstită mladiţă a Valaamului;
Bucură-te, că ai fost luminat de lumina Taborului;
Bucură-te, cel care ai luminat cu Hristos întunericul nordului;
Bucură-te, sfinte Părinte al nostru Gherman, preaslăvit făcător de minuni al Alaskai şi al întregii Americi!
Condacul al 2-lea:
Fiind înflăcărat cu dragoste arzătoare pentru Domnul şi dorind să-L slujeşti numai pe El, ţi-ai dăruit tinereţile lui Dumnezeu ca un dar ales şi ţi-ai îndreptat paşii către mănăstirile Sarovului şi ale Valaamului, unde laolaltă cu obştea monahilor ai cântat cu umilinţă: „Iisuse Preadulce, mântuieşte-ne pe noi păcătoşii". Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Din tinereţile tale ai fost împodobit cu înţelepciune duhovnicească, sfinte al lui Dumnezeu, ca să poţi înţelege frumuseţea şi dulceaţa Raiului; astfel cu prea înţeleptul stareţ Nazarie, povăţuitorul Sfântului Serafim de Sarov, ai cercetat înţelepciunea lui Dumnezeu şi căile Domnului. Pentru aceasta, Sfânta Biserică te laudă aşa:
Bucură-te, că l-ai slujit pe stareţul pustnic în pustia Sarovului;
Bucură-te, că precum o albină, ai adunat nectar duhovnicesc de la marele Teodor din Sanaxar;
Bucură-te, cel ce cu prietenul tău Varlaam ai întărit pe fraţii de la Valaam; întăreşte-ne acum şi pe noi;
Bucură-te, că ai cercetat pe pustnicii din depărtări; acum cercetează-ne şi pe noi;
Bucură-te, că tu însuţi ai devenit pustnic la „Campia lui Gherman";
Bucură-te, că prin sfinţenia ta ai fost asemenea ocrotitorului tău Gherman, întemeietorul Valaamului;
Bucură-te, că ai fost cinstit de fraţii de la Valaam pentru blândeţea şi trezvia ta;
Bucură-te, că acum esti slăvit de întreaga Biserică;
Bucură-te, sfinte Părinte al nostru Gherman, preaslavit făcător de minuni al Alaskai şi al intregii Americi!
Condacul al 3-lea:
Puterea Celui Preaînalt a luminat pe de Dumnezeu înţeleptitul ierarh al Bisericii Ruse, Gabriel, să trimită propovăduitori ai credinţei Ortodoxe pe pământul american, iar tu, Sfinte Părinte Gherman, ai primit această apostolească lucrare. Pentru aceea, toţi oamenii cei luminaţi cu lumina lui Hristos prin ostenelile tale şi cu pilda vieţii tale cântă Domnului: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Iubind ostenelile vieţii monahale, tu ai arătat, Sfinte Părinte Gherman, şi mare râvnă apostolească în propovăduirea lui Hristos cel răstignit celor ce stăteau în întunericul păgânei necunostinţe. Amintindu-ne durerile şi ostenelile tale, cu dragoste îţi înălţăm cântare aşa:
Bucură-te, cel ce ai arătat ascultare fără de cârtire Stareţului tău;
Bucură-te, cel ce ai călătorit până la capătul pământului, în lunga ta călătorie de filocalică propovăduire;
Bucură-te, cel a cărui dragoste pentru pământul Părintesc nu s-a micşorat;
Bucură-te, cel ce ai ajuns să ai dragoste arzătoare pentru noua ta
Bucură-te, întâiul trăitor al ascezei contemplative în
Bucură-te, oglindire a sfinţilor monahi de la Ladoga din Sfânta Rusie;
Bucură-te, cel ce ai adus „Tebaida rusească a Nordului" în
Bucură-te, cel ce ai sădit un început de sfinţenie, ca o comoară preţioasă, în Lumea Nouă;
Bucură-te, sfinte Părinte al nostru Gherman, preaslăvit făcător de minuni al Alaskăi şi al întregii Americi!
Condacul al 4-lea:
Nici furtuna înşelătoarelor valuri ale oceanului, nici învolburările marilor râuri, nici pădurile întunecate n-au putut să stingă simţămintele tale, o, Sfinte Gherman, pentru bunăvoinţa Stareţului Nazarie faţă de tine, şi ai strigat cu recunoştinţă: „Îmi închipui cu ochii minţii iubita mănăstire a Valaamului şi pururea o văd peste marele ocean". Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Auzim bucuria ta apostolică, Sfinte Părinte Gherman: „Am fost răpit în duh: găsindu-mă între vreme bună şi vreme rea, între bucurie şi întristare, între îndestulare şi lipsă, săturare şi înfometare, căldură şi frig, dar în toate necazurile aflu ceva ce mă bucură când aud de râvna cu care fraţii propovăduiesc cuvântul lui Dumnezeu, şi trec de la bucurie la vederea duhovnicească", şi strigăm către ţine unele ca acestea:
Bucură-te, propovăduitorule al lui Dumnezeu; insuflă-ne şi nouă râvna ta;
Bucură-te, iubitorule de Dumnezeu; dăruieşte bucurie inimilor noastre;
Bucură-te, mijlocitorule pentru toţi cei deznădăjduiţi;
Bucură-te, preadulce mângâietor al sufletelor tulburate;
Bucură-te, cel ce dai tămăduiri prin smerenia ta;
Bucură-te, aspru învăţător al tuturor celor ce se îndepărtează de la Ortodoxie;
Bucură-te, cel care ne îndrumi prin dragostea ta către calea cea dreaptă;
Bucură-te, cel care prin blândeţea ta, dai aripi sufletelor noastre să vadă cele cereşti;
Bucură-te, sfinte Părinte al nostru Gherman, preaslăvit făcător de minuni al Alaskăi şi al întregii Americi!
Condacul al 5-lea:
Cu rugăciunea ta cea dumnezeieşte curgătoare ai făcut bine mirositoare pădurile din insula Pinului, şi ai strălucit ca o stea călugărească, sfinte, numind această insulă Noul Valaam, după cum Vechiul Valaam fusese numit Noul Athos, ca să luminezi astfel întregul pământ american cu lumina iubirii tale; iar călugării şi toţi oamenii din toate colţurile lui să strige cu dragoste către Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Văzând smerenia ta, părinte al nostru Gherman, toţi s-au minunat cum ai refuzat marea slujbă a preoţiei, urmând pe Sfântul Antonie de la Pecerska, întemeietorul monahismului din Rusia, precum şi el a urmat pe Sfântul Antonie cel Mare, părintele monahismului. Astfel, în adânca ta smerenie, întemeietorule al monahismului în vestul îndepărtat, tu ai dorit, după rânduiala Athosului, să fii un simplu călugăr, zicând: „Creştinul este un luptător, care se luptă să treacă printre oştile nevăzuţilor vrăjmaşi către cereasca sa casă". Pentru aceasta noi îţi cântăm tie:
Bucură-te, că prin smerenie ai ajuns la cereasca locuinţă;
Bucură-te, că în soborul sfinţilor cuvioşi ai devenit primul stareţ din
Bucură-te, că esti mare călăuzitor al oştilor călugăreşti în războiul nevăzut;
Bucură-te, că ai numit locul ostenelilor tale ascetice Noul Valaam;
Bucură-te, că ai dăruit moaştele tale mănăstirii proorocite de tine;
Bucură-te, căci cu mare râvnă ai păstrat taina călugăriei;
Bucură-te, cald apărător al fraţilor adunaţi de tine;
Bucură-te, că ne-ai îmbrăcat într-o nouă dorire şi dragoste pentru veacul ce va să vină;
Bucură-te, sfinte Părinte al nostru Gherman, preaslăvit făcător de minuni al Alaskăi şi al întregii Americi!
Condacul al 6-lea:
Pustia nordului slăveşte ostenelile şi minunile tale şi te laudă ca pe o nouă mlădiţă a viei Bisericii din Rusia ce a înmugurit pe pământul american. Cu rugăciunile tale ai înmiresmat mlaştinile şi pădurile din
Icosul al 6-lea:
Lumina Evangheliei a luminat în învăţăturile tale: „Creştinul trebuie să trăiască întru nădejde şi bucurie, şi să nu ia aminte la deznădejdea care-l copleşeşte. Pentru aceasta e nevoie de scutul credinţei". Primind acestea de la tine, cu bucurie strigăm:
Bucură-te, cel ce ai dat tuturor un scut de credinţă vie şi înţeleaptă;
Bucură-te, cel ce ai alungat întunericul păgânătăţii din noi;
Bucură-te, cel ce ai împrăştiat mândria şi deznădejdea prin dumnezeiască vedere;
Bucură-te, că îi ocroteşti pe toţi cei neputincioşi, ca un adevărat părinte, până în ziua de astăzi;
Bucură-te, că precum un duhovnicesc dascăl ne chemi către rai;
Bucură-te, că numindu-te „umil" ne-ai învăţat smerenia;
Bucură-te, cel ce ne-ai rănit inimile cu bucurie;
Bucură-te, cel ce ne-ai acoperit cu nădejdea ca şi cu un curcubeu;
Bucură-te, sfinte Părinte al nostru Gherman, preaslăvit făcător de minuni al Alaskăi şi al întregii Americi!
Condacul al 7-lea:
Dorind să lumineze un pământ păgân cu lumina cunoaşterii Sale, Domnul a rânduit să semene cu putere seminţele credinţei Ortodoxe şi ţi-a poruncit, sfinte părinte, să aperi şi să-i înveţi pe toţi adevărata credinţă. Şi ca un păstor neînfricat ne strigi: „Nu te teme turma mică; eu sunt cel ce bate clopotele Pascale! Hristos a Inviat!". Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Minunat ai stăruit în rugăciune întru cele înalte, Cuvioase Părinte, dar nu i-ai uitat nici pe cei ce trăiau jos pe pământ. Ai avut mai ales mare grijă de orfanii fără adăpost, zidind pentru ei un adăpost şi o şcoală, unde i-ai învăţat legea Domnului. De aceea, pentru ostenelile tale primeşte de la noi laudele acestea:
Bucură-te, apărătorul săracilor şi al celor fără de tată;
Bucură-te, că ai construit o casă orfanilor şi i-ai învăţat frica Domnului;
Bucură-te, că după ce ai cultivat pământul cu mare osteneală, ai adus rod însutit;
Bucură-te, hrănitorul orfanilor cu hrană cerească şi cu hrană pământească;
Bucură-te, că ai dat tuturor să bea din apa cea vie a Evangheliei;
Bucură-te, că înmulţind un mic peste ai mulţumit pe mulţi;
Bucură-te, om al tăcerii, ce nu eşti din lumea aceasta;
Bucură-te, că i-ai învăţat pe toţi să se roage neîncetat şi să iubească pe Dumnezeu cu toată inima lor;
Bucură-te, sfinte Părinte al nostru Gherman, preaslăvit făcător de minuni al Alaskăi şi al întregii Americi!
Condacul al 8-lea:
O, preaslăvită minune! Domnul, Iubitorul de oameni, dorind să descopere în tine, Sfinte, un izvor de mângaiere pentru poporul Său, ţi-a dăruit darurile înainte-vederii şi al tămăduirii. Iar tu, prin faptele şi cuvintele tale pe mulţi ai adus la dragostea de Dumnezeu; pentru aceea, luminaţi de razele ostenelilor tale, oamenii au strigat către Domnul: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Ales al lui Dumnezeu ai fost, sfinte, iar oamenii cei nou luminaţi cu lumina credinţei creştine, au alergat către tine în toate nevoile şi necazurile lor. Iar tu, ca un părinte iubitor de fii, ai mijlocit pentru toţi în rugăciune, dăruind tămăduiri şi mângâind pe toţi cei ce alergau la tine pentru ajutor; pentru aceea fiii tăi duhovniceşti te slăvesc aşa:
Bucură-te, liman liniştit pentru sufletele zdruncinate de furtuni;
Bucură-te, doctorul nostru cel plin de har şi grabnic ajutător;
Bucură-te, că precum Sfântul Nil, prima biserică din insula Pinului ai închinat-o Întâmpinarii Domnului;
Bucură-te, că aprinzând tu lumânări pentru acest praznic, Domnul a dat ajutor miraculos în timpul unei ciume;
Bucură-te, cel ce-i aperi pe cei pribegi de duşmanii văzuţi şi de cei nevăzuţi;
Bucură-te, că în vremea furtunilor duhovniceşti ai fost la fel de răbdător precum „Stânca Monahului";
Bucură-te, că te-ai numit pe tine „doctor" pentru noul tău popor;
Bucură-te, iubitorule Avva care ai văzut viitorul ca şi cum ar fi prezentul;
Bucură-te, sfinte Părinte al nostru Gherman, preaslăvit făcător de minuni al Alaskăi şi al întregii Americi!
Condacul al 9-lea:
Împreună vorbitor cu cetele îngereşti ai fost, fericite Părinte Gherman, şi tu însuţi ai dat mărturie despre cum îngerii erau cu tine în sălbăticie, sfinţind apele la praznicul Botezului Domnului, şi cum cu bucurie ai cântat cu ei. Auzind acestea, cei născuţi pământenii s-au minunat, strigând împreună: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Marii ritori nu pot număra minunile pe care le-ai arătat poporului, când ai liniştit valurile marii şi un foc din pădure, prin rugăciunile tale. Iar când a fost o mare revărsare de ape, prin rugăciunile tale ai oprit marea la icoana Maicii Domnului, spunând: „Apa nu va trece de acest loc". Pentru aceasta te lăudăm aşa:
Bucură-te, că în chip minunat linişteşti apele;
Bucură-te, preaslăvit izbăvitor de focul din pădure;
Bucură-te, cel care l-ai ascultat pe Sfântul Inochentie când te-a strigat de pe mare;
Bucură-te, cel ce ai chemat în mod tainic pe Sfântul noul mucenic Tihon Patriarhul în
Bucură-te, cârmaci al celor ce plutesc pe mare;
Bucură-te, cel ce ce ai îmblânzit urşi sălbatici cu blândeţea ta;
Bucură-te, cel ce ai schimbat mânia oamenilor răi cu blândeţea ta;
Bucură-te, cel ce ai trimis din ceruri o mireasmă minunată celor ce te-au chemat;
Bucură-te, sfinte Părinte al nostru Gherman, preaslăvit făcător de minuni al Alaskăi şi al întregii Americi!
Condacul al 10-lea:
Slăvim mântuitoarea şi cinstita ta adormire, căci ai ştiut dinainte ziua şi ceasul fericitei tale înălţări de pe pământ la cer. Preaslăvită a fost şi îngroparea ta, căci, după patruzeci de zile de mare învolburată, proorocia ta despre aceasta s-a împlinit. Ucenicul tău Gherasim, simţind o mireasmă minunată şi văzând Lumina cea necreată ce te înconjură în ceasul adormirii, a cântat Domnului: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Zid nesurpat esti prin viaţa ta, părinte, pentru obştile de călugări; iar la adormirea ta ai arătat o preaslavită minune: trupul tău a stat în biserică fără să se strice, pentru multe zile. Oamenii, văzând la adormirea ta un stâlp de foc înălţându-se la cer, au strigat ţie acestea:
Bucură-te, că ne-ai încredinţat prin cinstitul tău sfârşit de sfinţenia ta;
Bucură-te, că înălţându-te la cer calea ţi-a fost arătată printr-un stâlp de foc;
Bucură-te, că ne-ai lăsat moştenire sfintele tale moaşte;
Bucură-te, că la racla moaştelor tale şchiopii se tămăduiesc şi aud glasul tău din mormânt;
Bucură-te, că vindeci neputinţele cu pământ de la mormântul tău;
Bucură-te, că ne-ai dat un izvor de apă Sfântă şi tămăduitoare;
Bucură-te, că ai venit la Stareţul Gherasim chemându-l sa trăiască pe insula Pinului;
Bucură-te, că te afli în liniştea insulei Pinului ca unul ce eşti viu în chip tainic;
Bucură-te, sfinte Părinte al nostru Gherman, preaslăvit făcător de minuni al Alaskăi şi al întregii Americi!
Condacul al 11-lea:
Cântări neîncetate ai înălţat către Sfânta Treime în pustia din mijlocul naturii sălbatice, Părinte Sfinte, şi ai vegheat în duh asupra obştii de sfinţi plăcuţi ai lui Dumnezeu semănaţi şi ocrotiţi de tine pe pământul american, cântând cu cetele îngereşti: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Luminător ai fost, împrăştiind lumină către viitorii monahi, împreună sfinţi ostaşi cu tine în îndepărtata Americă, ce mai înainte erau străini de adevărata Ortodoxie, sfinte Părintele nostru Gherman, apărându-ne de atacuri şi mjlocind pentru noi, ziceai: „Nu suntem zguduiţi numai de valurile mării, ci noi suferim şi călătorim prin mijlocul acestei lumi amăgitoare şi învolburate, făcându-ne drum spre casa noastră cea cerească"; pentru aceasta strigăm ţie:
Bucură-te, credincios împreună-luptător cu Ioasaf, primul ierarh al ruşilor din
Bucură-te, cel ce ai fost martor al râvnei până la moarte al lui Iuvenalie;
Bucură-te, că l-ai cinstit pe Petru Aleutul ca fiind un Nou Mucenic;
Bucură-te, cel ce l-ai învăţat pe ucenicul tău Serghie să fie vorbitor cu îngerii;
Bucură-te, cel ce mai înainte ai văzut arhieria Sfântului Inochenţie, ierarhul întâistătător al Rusiei;
Bucură-te, cel ce printr-o cale tainică l-ai chemat pe monahul Gherasim să reînoiasca Noul Valaam;
Bucură-te, că l-ai păzit pe preotul
Bucură-te, cel ce i-ai insuflat Sfântului Ioan să lucreze la canonizarea ta;
Bucură-te, sfinte Părinte al nostru Gherman, preaslăvit făcător de minuni al Alaskăi şi al întregii Americi!
Condacul al 12-lea:
Văzând harul şi marea ta îndrăzneală înaintea lui Dumnezeu, ne rugăm ţie, sfinte Părinte: roagă fierbinte pe Domnul să păzească Sfânta Sa Biserică de duhul acestei lumi care surpă prin necredinţa sufletele fiilor ei, întunecând bucuria vieţii dăruită de Dumnezeu pentru întemeierea cetăţii lui Dumnezeu, pentru ca ei să se înalte de pe pământ la cer, cântând: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Cântând proslăvirea ta, te fericim Sfinte, ca unul ce eşti preaputernic şi stai înaintea Scării Dumnezeiescului Urcus de pe pământ la cer. Ca unul ce ai dobândit Duhul cel Sfânt şi ai luminat pământul nostru, auzi-ne pe noi cei ce de jos, ce-ţi strigăm tie acestea:
Bucură-te, că ai dobândit rugăciunea curată prin căldura inimii;
Bucură-te, că ai fost învăluit de Sfânta lumină;
Bucură-te, că ai vărsat multe lacrimi din inimă;
Bucură-te, că ai dobândit tăcerea şi liniştea cugetului;
Bucură-te, că ţi-ai curăţit mintea pentru contemplarea tainelor cereşti;
Bucură-te, Sfântă şi străină luminare;
Bucură-te, inimă luminată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, că ai gustat desăvârşirea şi ne chemi şi pe noi spre ea;
Bucură-te, sfinte Părinte al nostru Gherman, preaslăvit făcător de minuni al Alaskăi şi al întregii Americi!
Condacul al 13-lea:
O, preaslăvite Sfânt al lui Dumnezeu, Sfinte şi de Dumnezeu purtătorule Părinte Gherman, primeşte această mica rugăciune a noastră făcută întru cinstirea ta. Stând inaintea tronului Atotputernicului Dumnezeu, roagă-te neîncetat pentru noi, smeriţii tăi fii, ce am auzit glasul tau, strigând către noi: „De azi înainte, din acest ceas, din această clipă, să-L iubim pe Dumnezeu mai presus de toate şi să împlinim Sfânta Sa voie". Aliluia!
Rugăciune către Sfântul şi de Dumnezeu purtătorul Părintele nostru Gherman din
O, preaminunate plăcut al lui Dumnezeu, Părintele nostru Gherman! Tu bine ai lucrat pe meleaguri cu natura neprielnică şi slujind lui Dumnezeu ai fost credincios în puţine lucruri, după cuvântul Domnului care spune: Peste puţine ai fost credincios, peste multe te voi pune. Şi acum ai fost pus ocrotitor ceresc, precum un înger păzitor, peste îndepărtatele pământuri apusene ale Alaskai şi Americii, şi eşti ocrotitorul tuturor creştinilor ortodocsi din pământurile nou luminate de credinţa Ortodoxă. Roagă-te cu osârdie pentru obştea monahilor, pentru toţi creştinii ortodocsi şi pentru toţi cei ce suferă şi sunt osteniţi în valea deşertăciunii lumeşti. Păstrează Biserica luptătoare de pe pământ întru puritatea Ortodoxiei, şi apără pe toţi oamenii cei binevoitori de puterile întunecate ale vrăjmaşului. Umple inimile noastre cu setea pentru dreapta credinţa şi pentru evlavie, cu duh de pace şi dragoste şi cu blândeţea şi smerenia Domnului Iisus Hristos. Dăruieşte mângâiere celor necâjiţi şi cerească hrană celor ce flămânzesc după dreptatea cea duhovnicească. Dobândind cererea noastră, fie să primim răspuns bun la ziua Înfricoşătoarei Judecăţi şi cu toţi sfinţii să cântăm de Viaţa-Dătătoarei Treimi, Tatălui celui necuprins, Adevăratului şi Unuia Născut Fiului Său şi Sfântului Duh, Mângâietorul, în vecii vecilor. Amin.
Nota: Acest acatist a fost scris în anul 1951 de Părintele Ştefan Liasevski (+1986), un prieten apropiat al Arhimandritului Gherasim (+1969) din Insula Spruce, păzitorul mănăstirii Sfântului Gherman, Noul Valaam din Laguna Monahului. El a mărturisit Părintelui Ştefan că Sfântul Gherman nu i-a apărut doar în vis, atunci când l-a chemat să trăiască pe Insula Spruce, ci a venit la el chiar în plină lumină a zilei şi i-a spus în timp ce clopotele răsunau de-a lungul insulei: „Nu te teme. Eu trag clopotele pascale. Hristos a Inviat!". Acest fapt nu a fost publicat în timpul vietii Părintelui Gherasim ci doar după adormirea sa, de către Părintele Stefan. Despre Sfântul Gherman se pot citi în limba română: „Sfântul Herman din
Acatistul Sfintei Marina (17 iulie)
Rugăciunile începatoare:
Slavă Tie, Dumnezeul nostru, slavă Tie. (de trei ori)
Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti; Vistierul bunătăţilor şi Dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi ne mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.
Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte miluieşte-ne pe noi (de trei ori).
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Preasfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru numele Tău.
Doamne miluieşte! (de trei ori)
Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh.
Şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.
Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfinţească-se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iartă nouă greşelile noastre precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Că a Ta este Împărăţia, puterea şi mărirea, a Tatălui şi a Fiului şi a Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin. Pentru rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.
Condacele şi Icoasele:
Condacul 1:
Frumoasă floare crescută între spinii idoleşti şi împodobită cu frumuseţi sufleteşti, având minte cu bună înţelegere şi inima aprinsă de văpaia dragostei dumnezeieşti, Sfântă Mare Muceniţă Marina, vorbeai mereu de Mirele tău Hristos şi de veşnica împărăţie, aşteptând cu dorire să-ţi jertfeşti viaţa şi să te uneşti cu El, pentru care îţi cântăm: Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
Icosul 1:
Nascută fiind din părinţi de bun neam, dar necredincioşi, de copilă ai rămas orfană de mamă, iar tatal tău Edesie, slujitor idolesc, te-a dat spre îngrijire la o femeie în afara cetăţii, de la care ai învăţat şi te-ai întărit în credinţa în Dumnezeu. Pentru aceasta îţi zicem aşa:
Bucură-te, floare aleasă dintre spinii idoleşti;
Bucură-te, că ai dorit Domnului să-l slujeşti;
Bucură-te, că la doisprezece ani în Hristos ai crezut;
Bucură-te, că dulceaţa învăţăturii creştine bine ai cunoscut;
Bucură-te, că pe Mirele Hristos L-ai dorit fierbinte;
Bucură-te, că ai început să urmezi ale Lui cuvinte;
Bucură-te, că nimic dintre cele pământesti nu mai cugetai;
Bucură-te, că numai de numele lui Hristos grăiai;
Bucură-te, că ai dorit viaţa şi veşnica fericire;
Bucură-te, că ai urât deşertăciunea lumii şi a ei rătăcire;
Bucură-te, că ai crezut în Cel ce a făcut cerul şi pământul;
Bucură-te, că aceasta ai mărturisit cu cuvântul;
Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
Condacul al 2-lea:
Tatăl tău Edesie, auzind că ai primit credinţa cea Sfântă a creştinilor, a început să te urască şi te socotea ca pe o străină, dar tu, punându-ţi nădejdea în Dumnezeu, îl rugai pe Tatăl Ceresc să te ajute şi să te întărească pentru a-L putea mărturisi, strigându-l: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Când ai fost de cincisprezece ani, mergând la câmp să vezi oile tatălui tău, eparhul cetăţtii, mai marele şi crudul Olimvrie a trecut pe acolo şi, văzându-te, s-a rănit la suflet de frumuseţea ta, întrebându-te cine eşti. Iar tu plină de curaj i-ai răspuns ca eşti creştina şi mireasa lui Hristos, pentru care-ţi zicem aşa:
Bucură-te, că pe eparh în cale L-ai întâlnit;
Bucură-te, că pe Dumnezeu L-ai mărturisit;
Bucură-te, că eparhul s-a rănit de frumuseţea ta;
Bucură-te, că să-ţi afle numele dorea;
Bucură-te, că
Bucură-te, că pe Domnul Hristos i-ai spus că-L iubeşti;
Bucură-te, că închinării la idoli nu te-ai învoit;
Bucură-te, că sufletul cu rugăciunea ţi-ai împodobit;
Bucură-te, că eparhul auzind s-a tulburat;
Bucură-te, că în cetate cu grele chinuri te-a înfricoşat;
Bucură-te, că de munci şi de cazne te bucurai;
Bucură-te, că pe tiran cu înţelepte cuvinte îl infruntai;
Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
Condacul al 3-lea:
Eparhul cetăţii, scoţându-te la judecată, privea cu plăcere la frumuseţea ta şi cu glas amăgitor te îndemna să jertfeşti zeilor spre a-ţi cruţa tineretea; dar tu, fericită
Icosul al 3-lea:
Auzind această mărturisire a ta, Sfântă Marina, Olimvrie te ademenea prin cuvinte înşelatoare să-i fii soţie, făgăduindu-ţi din toate dulceţile lumii, dar tu cu bărbăţie l-ai defăimat, iar pe Hristos, Mirele tău, L-ai lăudat, chemandu-L în ajutor; pentru care tărie a ta te lăudăm aşa:
Bucură-te, că silnicia tiranului cu tărie ai biruit;
Bucură-te, fecioară, că la necuraţii idoli n-ai jertfit;
Bucură-te, că sufletul curat l-ai păstrat pentru cerescul tău Mire;
Bucură-te, că pentru aceasta trupul l-ai dat spre chinuire;
Bucură-te, că a te uni cu Hristos ai dorit;
Bucură-te, că pe Sfânta Treime ai mărturisit;
Bucură-te, mireasa lui Hristos cea în credinţă tare;
Bucură-te, Sfânta Marina, cea grabnică ajutătoare;
Bucură-te, că respingându-l, păgânul te privea cu nespusă cruzime;
Bucură-te, că spre chinuire să fii dată a poruncit cu mare asprime;
Bucură-te, defăimătoarea amăgirilor lumeşti;
Bucură-te, iubitoare a frumuseţilor cereşti;
Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
Condacul al 4-lea:
Fiind plin de mânie şi ură, tiranul a părăsit amăgita-i dragoste şi fără milă a poruncit să fii dezbracată de hainele tale şi bătuta cu vergi. Dar tu, întărită în credinţa lui Hristos, cu răbdare în rugăciune cântai: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Răbdând chinurile grele, pământul se înroşea de sângele tău. Poporul, uimit şi plin de jale, privea cum piere frumuseţea ta, dar crudul Olimvrie ţi-a înmulţit suferinţa, pironindu-te pe lemn şi cu căngi sfâşiindu-ţi trupul, iar tu cu mare bărbăţie răbdai; pentru care noi îţi strigăm aşa:
Bucură-te, că neclintită ai rămas în chinuire;
Bucură-te, că lui Dumnezeu îi aduceai mulţumire;
Bucură-te, că loviturile vergilor le răbdai;
Bucură-te, că pentru Domnul Hristos pătimeai;
Bucură-te, că puterea dumnezeiască te-a acoperit;
Bucură-te, că prin suferinţă multă te-ai sfinţit;
Bucură-te, că pământul de sângele tău s-a înroşit;
Bucură-te, că prin aceasta pe satana l-ai zdrobit;
Bucură-te, că toate cu tăria diamantului le-ai răbdat;
Bucură-te, că prin calde rugăciuni sufletul ţi-ai luminat;
Bucură-te, că pentru răbdarea ta cea multă Hristos te-a încununat;
Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
Condacul al 5-lea:
Ridicându-ţi privirea la cer, te gândeai la patimile de pe Cruce ale Mirelui tău şi cu dragoste şi credinţă te rugai Lui: „Vrăjmasii m-au înconjurat, Doamne, caută spre mine, roaba Ta, şi mă miluieşte, ca din toată inima să-ţi cânt: Aliluia!”
Icosul al 5-lea:
Întărită fiind în credinţa în Dumnezeu, nimic nu a putut să te despartă de dragostea Mirelui tău Hristos, nici sfaturile poporului, nici viclenele amăgiri, nici sălbăticia tiranilor sau asprele ameninţări, ca să slujeşti idolilor, pentru care tărie a ta, noi, minunându-ne, îţi cântăm aşa:
Bucură-te, că de Cerescul Mire nu te-ai despărţit;
Bucură-te, că în cruda chinuire, mai mult L-ai iubit;
Bucură-te, că n-ai voit să slujeşti idolilor spurcaţi;
Bucură-te, că nu te-ai supus păgânilor blestemaţi;
Bucură-te, că ai suferit tăieturile uneltelor de fier;
Bucură-te, că gândind la Hristos, priveai liniştită la cer;
Bucură-te, că uneltirile păgânilor le-ai biruit cu tărie;
Bucură-te, că toate le-ai suferit cu bărbăţie;
Bucură-te, că trupul tău s-a chinuit pe pământ;
Bucură-te, că sufletul strălucit a mers la Domnul cel Sfânt;
Bucură-te, de Cereasca împărăţie râvnitoare;
Bucură-te, Muceniţă în necazuri ajutătoare;
Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
Condacul al 6-lea:
Văzând tiranul eparh ca nimic nu te poate înspăimanta, a poruncit să fii aruncată în temniţa celor osândiţi la moarte. Dar tu, Sfântă Muceniţă Marina, deşi aveai oasele goale în urma chinurilor, înălţai rugăciuni fierbinţi lui Dumnezeu, ca să te întărească asupra vrăjmaşilor, cântându-l: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Stând singură în temniţa întunecoasă, diavolul, venind la tine în chip de câine, cu mare îndrăznire te înfricoşa, dar tu, cu multă bărbăţie, cu ciocanul ce l-ai găsit, în cap l-ai lovit până ce vedenia cea rea a pierit, şi rugându-te lui Dumnezeu l-ai biruit, pentru care te lăudăm aşa:
Bucură-te, Muceniţă Marina, că multe răni ai răbdat;
Bucură-te, că păgânii în temniţă te-au aruncat;
Bucură-te, că satana acolo te-a ispitit;
Bucură-te, că fără teamă capul cu un ciocan i-ai zdrobit;
Bucură-te, că atunci mare cutremur s-a făcut;
Bucură-te, ca, rugându-te, satana a dispărut;
Bucură-te, că lumina cerească s-a arătat;
Bucură-te, că acoperişul temniţei s-a ridicat;
Bucură-te, că Sfânta Cruce strălucea în văzduh;
Bucură-te, că Mirele tău te-a întărit prin Sfântul Duh;
Bucură-te, Sfântă Marina, ajutătoare a celor necăjiţi;
Bucură-te, Muceniţă, întăeirea celor ispitiţi;
Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
Condacul al 7-lea:
Deasupra Sfintei Cruci cea plină de lumină zbura o porumbiţă albă care cu glas blând zicea: „Bucură-te,
Icosul al 7-lea:
Duhul tău la această vedenie s-a înveselit, iar trupul, ca prin minune, de răni s-a tămăduit dobândind frumuseţea cea dintâi şi plină de bucurie îi mulţumeai lui Dumnezeu, pentru care noi îţi cântăm aşa:
Bucură-te, Mucenita mult-rabdatoare;
Bucură-te, către Domnul rugătoare;
Bucură-te, că El în temniţă te-a cercetat;
Bucură-te, că rănile cele grele ţi-a vindecat;
Bucură-te, că Duhul Sfânt ca o porumbiţă a venit;
Bucură-te, că pentru suferinţă Domnului l-ai mulţumit;
Bucură-te, Muceniţă, în credinţă şi în nădejde întărită;
Bucură-te, fecioară curată de Domnul Hristos păzită;
Bucură-te, în ispitele noastre ajutaătoare;
Bucură-te, Sfântă Marina, a satanei zdrobitoare;
Bucură-te, că de Mirele Hristos ai fost iubită;
Bucură-te, că de Duhul Sfânt ai fost ocrotită;
Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
Condacul al 8-lea:
A doua zi, fiind din nou scoasă la judecată, spre mirarea tuturor erai deplin sănătoasă şi vindecată de rănile trupului, dar ei rătăciţi fiind, credeau că zeii te-au ajutat. De aceea tu i-ai înfruntat şi cu tărie ai mărturisit puterea lui Hristos cea vindecătoare, cântând cu veselie: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Olimvrie, văzând statornicia, curajul tău şi credinţa în Dumnezeu, a poruncit să-ţi arda spatele şi coastele cu făclii aprinse, dar tu mai cu putere te rugai şi în tăcere răbdai chinurile grele, pentru care cu bărbăţie te lăudăm aşa:
Bucură-te, Sfântă Marina, cea vindecată de Domnul;
Bucură-te, că în suferinţă ajuti pe tot omul;
Bucură-te, că văzându-te poporul mult s-a minunat;
Bucură-te, că şi noi mijlocitoare în cer te-am câştigat;
Bucură-te, că în chinuri gândul tău era numai la Cel de Sus;
Bucură-te, Muceniţă, că pe tiran l-ai răpus;
Bucură-te, că trupul cu făclii ti-a fost ars;
Bucură-te, că mireasa lui Hristos ai rămas;
Bucură-te, că pe Dumnezeu L-ai slăvit în suferinţă;
Bucură-te, că toate chinurile te-au întărit în credinţă;
Bucură-te, că prin răbdare ai câştigat cununa;
Bucură-te, că în ceruri te veselesti întruna;
Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
Condacul al 9-lea:
După ce te-a izbăvit Domnul de la astfel de muncire, ai strigat: „Doamne, m-ai învrednicit să merg prin foc pentru Tine, ajută-mă să trec şi prin apa Sfântului Botez". Acestea auzind tiranul, te-a aruncat într-un butoi cu apă, iar tu, afundându-te, în rugăciuni cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Aruncată fiind de slujitorii idoleşti în apă, te rugai Domnului Hristos ca această afundare să-ţi fie Sfântul Botez pentru a doua naştere în viaţa veşnică şi - o, minune - cutremur mare s-a făcut, legăturile s-au desfăcut, slujitorii îngroziţi au fugit, iar tu te-ai mântuit, pentru care îţi cântăm aşa:
Bucură-te, Muceniţă, ca în chinuri grele ai fost cu folos;
Bucură-te, că aruncată în apa, Botez ai cerut lui Hristos;
Bucură-te, că păgânii au vrut să te ânece;
Bucură-te, că voinţa şi credinţa n-au putut să ţi le plece;
Bucură-te, că în suferinţă Domnul te-a cercetat;
Bucură-te, că frumoasa vedenie cerească ţi-a arătat;
Bucură-te, că răbdarea ţi-a fost răsplătită;
Bucură-te, că de toţi esti preamărită;
Bucură-te, fecioară Sfântă, întărirea celor ce se nevoiesc;
Bucură-te, grabnică ajutătoare celor ce se mântuiesc;
Bucură-te, că pentru cei ce-ţi poartă numele esti ocrotitoare;
Bucură-te, că pentru cei din necazuri esti izbăvitoare;
Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
Condacul al 10-lea:
Cei care erau de faţă când în apă ai fost aruncată au văzut din cer o lumină pogorându-se şi o porumbiţă albă având în cioc o coroniţă de aur pe care o atingea de creştetul tău, iar tu, bucurându-te, îi cântai lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Vedenia cerească de mulţi a fost văzută, cum din cer stâlp de foc venea până la tine, având crucea raze luminoase şi porumbiţa cu glas lin s-a auzit zicând: „Pace tie,
Bucură-te, că prin vedenie ai fost întărită;
Bucură-te, că de Hristos ai fost răsplatită;
Bucură-te, că în ceruri acum locuieşti;
Bucură-te, că acolo cu muceniţele te veseleşti;
Bucură-te, că din apă, vie ai ieşit botezată;
Bucură-te, că în cer şi pe pământ esti lăudată;
Bucură-te, că din ceruri ne trimiţi putere;
Bucură-te, că satana, când te pomenim, pe loc piere;
Bucură-te, Muceniţă, a fecioarelor tărie;
Bucură-te, sprijinitoarea celor ce se roagă ţie;
Bucură-te, că prin tine creştinii s-au întărit;
Bucură-te, că pe Hristos Mirele tău mult L-ai iubit;
Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
Condacul al 11-lea:
Poporul venit la privelişte s-a cutremurat de puterea dumnezeiască, cum din munci ai fost scăpată, iar marele tiran Olimvrie, temându-se de întoarcerea lor spre Dumnezeul cel adevărat, a poruncit să fie ucişi toţi cei care îl mărturisesc pe Hristos şi-l cânta Lui: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
După suferirea muncilor, întărită fiind în credinţa creştină, te-au scos afară din cetate şi a poruncit tiranul să fii ucisa cu sabia. Atunci toţi s-au înspăimântat, pământul s-a cutremurat, călăului din mână sabia i-a căzut, iar tu plină de curaj aşteptai împlinirea poruncii de a-ţi jertfi viaţa, pentru care îţi cântăm aşa:
Bucură-te, Sfântă Marina, că de sabie ai fost tăiată;
Bucură-te, că de Hristos la cer ai fost luată;
Bucură-te, că la moartea ta pământul s-a cutremurat;
Bucură-te, că pe satana l-ai ruşinat;
Bucură-te, că prin răbdarea ta cea multă capul i-ai zdrobit;
Bucură-te, că pentru Hristos mult ai pătimit;
Bucură-te, de vrăjmaşi risipitoare;
Bucură-te, de cereşti daruri împărţitoare;
Bucură-te, că acum cu îngerii în ceruri petreci;
Bucură-te, că te veseleşti cu Mirele ceresc pe veci;
Bucufa-te, a noastră ocrotitoare în nevoi;
Bucură-te, rugătoare la Dumnezeu pentru noi;
Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
Condacul al 12-lea:
Sfântă Muceniţă Marina, prin munci grele şi chinuri mari, frumoasă ca aurul cel curăţit de şapte ori în foc, ai trecut hotarul cel îngust al vieţii tale, ajungând la Mirele cel fără de moarte, de la care ai primit cununa biruinţei, bucurându-te în cămara cea cerească, împreună cu fecioarele cele înţelepte cântându-l Lui: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Paharul cel amar al patimilor l-ai băut, Sfântă Marina, săvârşindu-ţi viaţa prin mucenice, pentru care sufletul tău a intrat în dulceaţa Raiului, iar trupul tău cel mucenicesc împrăştie în jur mirosul cel minunat, veselind pe toţi creştinii. Şi acum trimite nouă, celor ce prăznuim pomenirea ta, daruri şi ajutor din ceruri ca să-ţi cântăm cu dragoste aşa:
Bucură-te, Muceniţă Marina, a Raiului moştenitoare;
Bucură-te, că în veci eşti luminată de Cerescul Soare;
Bucură-te, preafrumoasă mireasă a lui Hristos;
Bucură-te, că bisericilor le dai mult folos;
Bucură-te, turturea dulce glăsuitoare;
Bucură-te, a Sfintei Treimi mărturisitoare;
Bucura-te şi te roagă pentru noi, cei oropsiţi;
Bucura-te şi ne ajută pe noi, cei ispitiţi;
Bucură-te, Muceniţă răbdătoare pentru credinţă;
Bucură-te, că esti stâlp şi pildă celor din suferinţă;
Bucură-te, că Sfânta ta icoană o sărutăm;
Bucură-te, că praznuirea ta cu bucurie o lăudăm;
Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
Condacul al 13-lea: (acest condac se zice de trei ori)
O, Sfânta Mare Muceniţă a lui Hristos Marina, cea care pentru Hristos viaţa ţi-ai jertfit şi adevărata credinţă ai mărturisit, în ceruri acum te veseleşti laudă aducând Sfintei Treimi împreună cu cetele mucenicilor. Roagă-te pentru noi Mirelui tău să ne întărească în credinţă, de ispite să ne păzească, de vrăjmaşi să ne mântuiască, de foc, de apă şi de necazuri să scăpăm, ca pe Dumnezeu, prin tine, să-L lăudăm cântându-l: Aliluia!
Apoi se zice iarasi Icosul 1:
Nascută fiind din părinţi de bun neam, dar necredincioşi, de copilă ai rămas orfană de mamă, iar tatal tău Edesie, slujitor idolesc, te-a dat spre îngrijire la o femeie în afara cetăţii, de la care ai învăţat şi te-ai întărit în credinţa în Dumnezeu. Pentru aceasta îţi zicem aşa:
Bucură-te, floare aleasă dintre spinii idoleşti;
Bucură-te, că ai dorit Domnului să-l slujeşti;
Bucură-te, că la doisprezece ani în Hristos ai crezut;
Bucură-te, că dulceaţa învăţăturii creştine bine ai cunoscut;
Bucură-te, că pe Mirele Hristos L-ai dorit fierbinte;
Bucură-te, că ai început să urmezi ale Lui cuvinte;
Bucură-te, că nimic dintre cele pământesti nu mai cugetai;
Bucură-te, că numai de numele lui Hristos grăiai;
Bucură-te, că ai dorit viaţa şi veşnica fericire;
Bucură-te, că ai urât deşertăciunea lumii şi a ei rătăcire;
Bucură-te, că ai crezut în Cel ce a făcut cerul şi pământul;
Bucură-te, că aceasta ai mărturisit cu cuvântul;
Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
şi Condacul 1:
Frumoasă floare crescută între spinii idoleşti şi împodobită cu frumuseţi sufleteşti, având minte cu bună înţelegere şi inima aprinsă de văpaia dragostei dumnezeieşti, Sfântă Mare Muceniţă Marina, vorbeai mereu de Mirele tău Hristos şi de veşnica împărăţie, aşteptând cu dorire să-ţi jertfeşti viaţa şi să te uneşti cu El, pentru care îţi cântăm: Bucură-te, Sfânta Marina, Mare Muceniţă a lui Hristos!
18 iulie
Acatistul Sfântului Emilian de la Dorostorum
Condacul 1:
Ca pe o podoabă a mucenicilor şi apărător fierbinte al dreptei credinţe, te lăudam pe tine, Sfinte Mucenice Emilian, biruitorul înşelăciunii idoleşti. Iar tu, ca cel ce esti mijlocitorul nostru către Dumnezeu, de înşelăciunea vrăjmaşului ne izbăveşte pe noi, care-ţi cântăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
Icosul 1:
Credinţa cea de viaţă dătătoare, Mucenice Emilian, primind-o de la părinţii tăi cei de bun neam, luminat de harul lui Hristos, ai trăit pe pământ în fapte bune, pentru că tinereţea ta să o aduci prinos de bună mireasmă lui Dumnezeu. Pentru aceasta, vrednicule de laudă, îţi aducem cântarea aceasta:
Bucură-te, floare rară, răsădită în cetatea Durostorum;
Bucură-te, că din părinţi binecredincioşi ai odrăslit;
Bucură-te, înger pământesc, luminat de harul lui Dumnezeu;
Bucură-te, prunc nevinovat, care ai crescut sub adumbrirea Duhului Sfânt;
Bucură-te, că te-ai hrănit cu învăţătura lui Hristos;
Bucură-te, cel ce Soarele dreptăţii te-a luminat;
Bucură-te, că dreapta credinţă ti-a fost far călăuzitor;
Bucură-te, că din tinerete ai avut nădejde tare către Dumnezeu;
Bucură-te, că de dragostea Lui nu te-ai despărţit;
Bucură-te, cântare suavă a iubirii treimice;
Bucură-te, că din dulceaţa Scripturilor te-ai hrănit;
Bucură-te, că de cele lumeşti nu ţi-ai lipit inima;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
Condacul al 2-lea:
Viaţa ta, plăcută lui Dumnezeu, mărite Emilian, a fost în vremea nelegiuitului împărat Iulian, prigonitorul creştinilor. Însă, nici prigonirile, nici ameninţările dezlănţuite de acesta, nu te-au despărţit de dragostea lui Hristos, Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor, Căruia neîncetat I-ai cântat: Aliluia!
Icosul al 2-lea:
Plin de Duh Sfânt şi întărit de dragostea lui Hristos, ai înfruntat marea prigonire a împăratului apostat si, vădind înşelăciunea idolească, ai început să propovăduieşti celor din cetatea Durostorum să nu se lepede de dreapta credinţă. De aceea, te lăudăm zicand:
Bucură-te, ostaş plin de credinţă dreaptă şi statornică;
Bucură-te, viteaz luptător pentru apărarea creştinilor;
Bucură-te, sabie care tai înşelăciunea idolească;
Bucură-te, scut de apărare împotriva duşmanilor nevăzuţi şi văzuţi;
Bucură-te, pavăza celor aflaţi în primejdii şi necazuri;
Bucură-te, piatră tăiată din piatra Hristos;
Bucură-te, bună mlădiţă ieşită din viţa Hristos;
Bucură-te, cel care te-ai arătat plin de har dumnezeiesc;
Bucură-te, următorul Sfântului Dasius - martirul din cetatea ta;
Bucură-te, luceafăr răsărit în vremea prigonirilor;
Bucură-te, că te-ai lepădat de slujirea împăratului pământesc;
Bucură-te, că ţi-ai ales ca împărat pe Împăratul cel veşnic;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
Condacul al 3-lea:
Ca şi Irod, omorâtorul pruncilor din Betleem, tot asa şi ighemonul Capitolinus a ucis pe pruncii născuţi din apă şi din Duh, în cetatea Durostorum. Dar tu, vrednicule ostaş al lui Hristos, văzând fărădelegea lui, te-ai rugat pentru aşezarea sufletelor nevinovate în ceata mucenicilor si, dând slavă lui Dumnezeu, cântai neîncetat: Aliluia!
Icosul al 3-lea:
Dacă ai văzut asuprirea şi suferinţa creştinilor din cetatea părinţilor tăi, ca un neînfricat ostaş al lui Hristos te-ai împotrivit cu multă bărbăţie celor ce sileau pe creştini să jertfească zeilor, mustrând cu tărie nelegiuirea lor. Pentru aceea, cu bucurie îţi aducem aceste laude:
Bucură-te, că nu te-ai supus poruncii împărăteşti;
Bucură-te, că nu te-ai alăturat închinătorilor idoleşti;
Bucură-te, că prigonitorii nu te-au înduplecat să jertfesti zeilor;
Bucură-te, că ospăţul lui Hristos ai dorit;
Bucură-te, că ţi-ai aprins inima pentru Hristos;
Bucură-te, că veselia cea trecătoare nu ţi-a schimbat sufletul plin de Duhul Sfânt;
Bucură-te, că răbdarea mucenicilor te-a întărit;
Bucură-te, că aceasta te-a făcut să ai îndrăzneala a intra în capistea idolilor;
Bucură-te, că ai sfărâma idolii cei nesimţitori;
Bucură-te, că Hristos ţi-a dat tărie şi îndrăzneală;
Bucură-te, putere din puterea lui Hristos;
Bucură-te, lumină aprinsă din lumina Duhului;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
Condacul al 4-lea:
Auzind Capitolinus vestea distrugerii altarelor păgâneşti, s-a tulburat şi cu mare mânie a strigat: „În grabă căutaţi pe Emilian şi aflându-l, să mi-l aduceţi ca să-l pierd". Dar tu, Sfinte, unit fiind în cuget cu Hristos-Dumnezeu, nu te-ai înspăimântat de ameninţările lui, căci neîncetat cântai: Aliluia!
Icosul al 4-lea:
Poruncilor împăratului nu te-ai supus, Sfinte Emilian, căci Hristos te-a întrărmat cu chemare Sfântă la pătimire pentru El. Drept aceea, ai pornit spre ajutorul şi îmbărbătarea creştinilor prigoniţi, mărturisind cu tărie că şi tu, asemenea lor, nu te supui poruncilor păgâneşti. Pentru aceea, primeşte în dar cântarea noastră, Sfinte:
Bucură-te, urmaş al lui Hristos şi credincioasă slugă;
Bucură-te, că Mântuitorul te-a chemat la pătimire pentru El;
Bucură-te, ascultător al glasului dumnezeiesc;
Bucură-te, că nesuferind nedreptatea, de bună voie te-ai predat celor fărădelege;
Bucură-te, că pe mulţi ai întărit în credinţa cea adevărată;
Bucură-te, vrednic luptător pentru Hristos;
Bucură-te, că viaţa întru nimic nu ţi-ai crutat;
Bucură-te, că în faţa scaunului de judecată, luminos te-ai arătat;
Bucură-te, viteaz ostaş, care ai biruit păgânătatea;
Bucură-te, că în inima ta a încăput Hristos Cel neîncăput;
Bucură-te, că Acesta te-a întărit să poţi pătimi pentru El;
Bucură-te, candelă nestinsă în biserica lui Hristos;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
Condacul al 5-lea:
Vederile minţii avându-le curăţite, ai ales a pătimi pentru Hristos, dorind a te jertfi pentru El, a învia împreună cu El, cântând neîncetat cântarea îngerească: Aliluia!
Icosul al 5-lea:
Dintru înălţime putere primind, cu îndrăzneală ai stat în faţa lui Capitolinus, vorbindu-i de Hristos, încât acesta s-a mirat de înţelepciunea ta. Auzind aceasta, cetele sfinţilor în cer s-au bucurat, iar noi, pe pământ, te lăudăm, zicând:
Bucură-te, stea luminată de Soarele Hristos;
Bucură-te, cel ce ai alergat către chinuri, rănit fiind de dragostea Stăpânului;
Bucură-te, că de frumuseţea trupului nu te-ai îngrijit;
Bucură-te, că frumuseţea cea dumnezeiască ai dorit;
Bucură-te, că înşelăciunea idolească ai alungat;
Bucură-te, cel ce ai revărsat lumina din lumina lui Hristos în sufletele credincioşilor;
Bucură-te, cel ce aduci bucurie celor ce te iubesc;
Bucură-te, că necredincioşii, văzându-te luminat de înţelepciunea lui Hristos, s-au cutremurat;
Bucură-te, cel ce ai îndepărtat rătăcirea păgânească;
Bucură-te, răbdătorule de chinuri şi apărătorul dreptei credinţe;
Bucură-te, vas ales al Preasfintei Treimi;
Bucură-te, că în ceruri, răsplată ţi s-a pregătit;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
Condacul al 6-lea:
Supus din nou întrebărilor păgânului judecător, tu, Mucenice Emilian, te-ai arătat neclintit în credinţa întru Hristos. Ai nesocotit bătăile ce ţi-au zdrobit trupul pentru că ai stat ca un adevărat ostaş, mărturisind adevărul şi cântând lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 6-lea:
Neclintit fiind şi stând tare pe piatra credinţei, te-ai arătat puternic, Sfinte Mucenice, urmând îndemnurilor învăţătorului tău, Cel ce a mântuit lumea de înşelaciunea vrăjmaşului. Pentru aceasta, cu dragoste îţi cântăm:
Bucură-te, mult pătimitorule pentru Hristos;
Bucură-te, pildă bună credincioşilor dreptmăritori;
Bucură-te, slujitor al adevărului şi om al dreptăţii;
Bucură-te, ancoră tare şi nemişcată a dreptei credinţe;
Bucură-te, purtătorule de Hristos şi mireasma Duhului;
Bucură-te, înger în trup şi reazem al Bisericii;
Bucură-te, suflet înmiresmat de mirul patimirilor;
Bucură-te, îndelung răbdătorule şi statornic în adevăr;
Bucură-te, biruitor al înşelăciunii diavoleşti;
Bucură-te, propovăduitor al Adevărului;
Bucură-te, bun chivernisitor al tainelor dumnezeieşti;
Bucură-te, solia noastră către Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
Condacul al 7-lea:
Foc pentru credinţă având în sufletul tau, fericite Mucenice Emilian, pentru dragostea Celui dorit de tine, întru nimic ai socotit chinurile, întărit de dorul Lui şi vesel ai înfruntat toate, rugându-te pentru prigonitorii tăi, iar lui Dumnezeu aduceai laudă: Aliluia!
Icosul al 7-lea:
Nici bătăile, nici ademenirile împăratului, nici sabia ighemonului nu te-au înspăimântat, nici te-au despărţit de Hristos, căci tu, Sfinte Emilian, răcorindu-te din Izvorul vieţii, te-ai întărit. Pentru aceasta, uimindu-ne, îţi cântăm:
Bucură-te, potir al dragostei şi cupă a răbdării;
Bucură-te, sfetnic luminos şi candelă veşnic aprinsă;
Bucură-te, tânăr plin de râvnă dumnezeiască;
Bucură-te, glas auzit de Hristos în ceruri;
Bucură-te, faţă de înger luminată de Duhul Sfânt;
Bucură-te, jertfă plăcută lui Dumnezeu;
Bucură-te, piatră la temelia Bisericii lui Hristos;
Bucură-te, stâlp neclintit al creştinătăţii;
Bucură-te, rob al lui Hristos şi prieten al îngerilor;
Bucură-te, martir prealăudat din ceata mucenicilor;
Bucură-te, sâmânţă bună aruncată în pământ românesc;
Bucură-te, floare rară, deschisă în nădejdea învierii;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
Condacul al 8-lea:
După îndelungi prigoniri şi chinuri cumplite, ţi-ai dat sufletul în mâinile lui Hristos, strigând ca şi Sfântul Arhidiacon Ştefan, întâiul mucenic: „Doamne, Iisuse Hristoase, primeşte duhul meu". Şi astfel, sufletul tău, Sfinte Emilian, a fost aşezat în ceata martirilor, cântând neîncetat Preasfintei Treimi, cântarea: Aliluia!
Icosul al 8-lea:
Dacă ai trecut prin jertfă, din moarte la viaţă, adică în timpul lui Dumnezeu, Sfinte Mucenice Emilian, nu ai părăsit nicicum pe cei ce se luptă încă cu necazurile şi primejdiile din lumea aceasta, ci mijloceşti la Preamilostivul Dumnezeu pentru cei ce-ţi cântă unele ca acestea:
Bucură-te, Sfinte Emilian, mucenic preamărit al lui Hristos;
Bucură-te, împreună-vorbitorule cu îngerii;
Bucură-te, fiu al cetăţii Durostorum şi protoPărinte al martirilor români;
Bucură-te, lauda Dobrogei şi bucuria tuturor românilor;
Bucură-te, mucenic cinstit în toate provinciile româneşti;
Bucură-te, rugător fierbinte pentru toţi cei ce te cinstesc cu dragoste;
Bucură-te, purtătorule de cunună cerească;
Bucură-te, preaînţelepte, cel ce ai semănat sâmânţă bună în ţarina ta;
Bucură-te, vrednicule de laudă şi bucuria credincioşilor;
Bucură-te, turn al creştinătăţii şi stâlp al Bisericii;
Bucură-te, apărător al dreptei credinţe;
Bucură-te, îndrăznirea noastră către Dumnezeu;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
Condacul al 9-lea:
În Împărăţia cerurilor intrând, Sfinte Mucenice Emilian, te îndulceşti de răsplata vesnicelor bunătăţi ale Stăpânului tuturor, Hristos Dumnezeu, pentru Care ai pătimit; iară acolo, mărite mărturisitorule, nu încetezi a-I mulţumi, cântând împreună cu îngerii: Aliluia!
Icosul al 9-lea:
Mărgăritar de multpreţ al pământului Dobrogei te-ai arătat, Sfinte Emilian, mucenice al lui Hristos; căci trupul tău, îngropat în pământul strămoşilor noştri, sâmânţă dătătoare de rod duhovnicesc s-a arătat urmaşilor tăi, iar sângele tău a rodit credinţa şi demnitatea noastră, a celor ce cântăm, după cuviinţă pomenirea ta, zicând:
Bucură-te, urmaş al apostolilor şi propovăduitor al Adevărului;
Bucură-te, sâmânţă dumnezeiască semanată în pământ străbun;
Bucură-te, cel ce ai întregit ceata martirilor dobrogeni;
Bucură-te, comoară în pământ ascunsă în aşteptarea căutătorilor;
Bucură-te, cărare care duci la ceruri pe cei cucernici;
Bucură-te, izvor din care se adapă bunii credincioşi;
Bucură-te, rază de soare pentru poporul cel binecredincios;
Bucură-te, liman duhovnicesc în care se odihnesc credincioşii;
Bucură-te, cădelniţă de aur care porţi focul cel dumnezeiesc;
Bucură-te, făclie călăuzitoare în noaptea ispitelor;
Bucură-te, cărbune aprins din dragostea lui Hristos;
Bucură-te, luceafăr răsărit în zorii creştinismului românesc;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
Condacul al 10-lea:
Cu ce cântări de laudă vom încununa pe Mucenicul Emilian, căci acesta ca un bun atlet al lui Hristos, pe pământ a biruit uneltirile lui Veliar, iar în ceruri, vede pururea faţa cea prealuminată a Stăpânului tuturor, Căruia îi cântă neîncetat: Aliluia!
Icosul al 10-lea:
Având îndrazneală către Dumnezeu pe Care l-ai iubit, Sfinte Mucenice, nu înceta a te ruga pentru cei ce cinstesc cu dragoste pomenirea ta şi-ţi cântă cu evlavie, din inimă curată, unele ca acestea:
Bucură-te, prieten al lui Dumnezeu şi frate al nostru;
Bucură-te, că Hristos s-a împlinit întru tine;
Bucură-te, sălaş al Duhului Sfânt;
Bucură-te, că înaintezi mereu către adâncimile Preasfintei Treimi;
Bucură-te, cel ce stai în ceata mucenicilor, slăvind pe Dumnezeu;
Bucură-te, cel ce desluşeşti tainele cele ascunse;
Bucură-te, rugător fierbinte şi sprijin sufletelor asuprite;
Bucură-te, bucuria îngerilor şi slava mucenicilor;
Bucură-te, dătător de bunătăţi duhovniceşti credincioşilor;
Bucură-te, suflet încărcat de roadele Duhului Sfânt;
Bucură-te, jertfă vie cu bună mireasmă plăcută lui Dumnezeu;
Bucură-te, celor sinceri şi smeriţi, bucurie şi grabnic ajutor;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
Condacul al 11-lea:
Darul cel dat tie de la Dumnezeu, ca răsplată pentru nevoinţele tale, mărite Mucenice Emilian, cine poate să-l spună, cu adevărat? Căci te-ai învrednicit a face minuni şi faceri de bine celor ce se roagă ţie cu credinţă; pentru aceea, săvârşind cu dragoste Sfântă pomenirea ta, cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 11-lea:
Lăudăm nevoinţele tale, Sfinte Mucenice Emilian, şi, cinstind sfintele tale moaşte, slăvim pe Dumnezeu, Cel ce te-a preamărit şi te-a dăruit poporului nostru spre a-l feri de tot felul de ispite şi necazuri, pentru care cântăm:
Bucură-te, răbdătorule în chinuri, întărirea celor slabi în credinţă;
Bucură-te, izbăvitorule de întristare şi dătătorule de bucurie;
Bucură-te, îndulcirea celor ce aleargă la tine;
Bucură-te, purtătorule de balsamul tămăduirilor;
Bucură-te, alinarea celor suferinzi şi părăsiţi;
Bucură-te, biruitorul nedreptăţilor şi pacea celor oropsiţi;
Bucură-te, ocrotitorul văduvelor şi al orfanilor;
Bucură-te, luminarea pruncilor şi înţelepciunea tinerilor;
Bucură-te, începătura mucenicilor şi bucuria cuvioşilor;
Bucură-te, sprijinitorul bătrânilor şi miluitorul săracilor;
Bucură-te, risipitorul furtunilor şi aducător de roadă pământului;
Bucură-te, turnul biruinţei şi
Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
Condacul al 12-lea:
Har dumnezeiesc cere nouă, Sfinte, de la Dumnezeu, ca să putem lupta împotriva vrăjmaşilor văzuţi şi nevăzuţi. Întinde nouă mână de ajutor şi împacă viaţa noastră ca să nu pierim în iureşul ispitelor, ci, bucurându-ne, să cântăm împreună cu tine lui Dumnezeu: Aliluia!
Icosul al 12-lea:
Ca pe o podoabă de mult preţ te are Biserica noastră dreptmăritoare, pe tine, Mucenice Emilian; căci de veacuri se cinsteşte numele tău în tot pământul românesc. De aceea, îţi aducem mulţumire pentru binefacerile pe care le reverşi peste noi, cei ce-ţi cântăm unele ca acestea:
Bucură-te, sfinte, de veacuri cinstit în tot pământul românesc;
Bucură-te, că sfintele tale moaşte la Silistra s-au descoperit;
Bucură-te, întâiule între martirii dobrogeni;
Bucură-te, că esti binecuvântare pentru neamul românesc;
Bucură-te, că în toată
Bucură-te, rugător fierbinte pentru cei ce cinstesc numele tău;
Bucură-te, grabnic folositor celor ce aleargă la tine cu credinţă;
Bucură-te, potirul binecuvântarii şi mijlocitorul harului;
Bucură-te, făclie luminoasă şi rază cerească;
Bucură-te, cel ce torni în inimi har dumnezeiesc;
Bucură-te, nădejdea mântuirii noastre;
Bucură-te, sprijinitorul nostru în ziua Judecăţii;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
Condacul al 13-lea:
O, mult pătimitorule ostaş al lui Hristos, Sfinte Mucenice Emilian, cel ce te-ai învrednicit de la Hristos de mari daruri cereşti, primeşte rugăciunea noastră, a păcătoşilor, şi fii mijlocitor pentru noi către Înduratul Dumnezeu să ne izbăvească de focul cel veşnic, iertându-ne păcatele, ca împreună cu tine să-I cântăm: Aliluia! (Acest condac se zice de trei ori)
Apoi se zic iarăşi Icosul 1
Credinţa cea de viaţă dătătoare, Mucenice Emilian, primind-o de la părinţii tăi cei de bun neam, luminat de harul lui Hristos, ai trăit pe pământ în fapte bune, pentru că tinereţea ta să o aduci prinos de bună mireasmă lui Dumnezeu. Pentru aceasta, vrednicule de laudă, îţi aducem cântarea aceasta:
Bucură-te, floare rară, răsădită în cetatea Durostorum;
Bucură-te, că din părinţi binecredincioşi ai odrăslit;
Bucură-te, înger pământesc, luminat de harul lui Dumnezeu;
Bucură-te, prunc nevinovat, care ai crescut sub adumbrirea Duhului Sfânt;
Bucură-te, că te-ai hrănit cu învăţătura lui Hristos;
Bucură-te, cel ce Soarele dreptăţii te-a luminat;
Bucură-te, că dreapta credinţă ti-a fost far călăuzitor;
Bucură-te, că din tinerete ai avut nădejde tare către Dumnezeu;
Bucură-te, că de dragostea Lui nu te-ai despărţit;
Bucură-te, cântare suavă a iubirii treimice;
Bucură-te, că din dulceaţa Scripturilor te-ai hrănit;
Bucură-te, că de cele lumeşti nu ţi-ai lipit inima;
Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
şi Condacul 1:
Ca pe o podoabă a mucenicilor şi apărător fierbinte al dreptei credinţe, te lăudam pe tine, Sfinte Mucenice Emilian, biruitorul înşelăciunii idoleşti. Iar tu, ca cel ce esti mijlocitorul nostru către Dumnezeu, de înşelăciunea vrăjmaşului ne izbăveşte pe noi, care-ţi cântăm: Bucură-te, Sfinte Mucenice Emilian, alesule ostaş al lui Hristos!
şi se citeste această Rugăciune:
Prealăudate mucenice al lui Hristos, Sfinte Emilian, care ai sfărâmat altarele idolilor şi te-ai adus jertfă bineplăcută lui Dumnezeu, auzi-ne pe noi, cei ce cădem înaintea icoanei tale şi cu umilinţă te rugam: fii mijlocitor nouă către Stăpânul şi Mântuitorul lumii, ca unul care ai dobândit îndrăznire către Dumnezeu. Cel ce ai risipit idolii templului, alungă idolii necredinţei care s-au înălţat în sufletele noastre si, prin rugăciunile tale către PreaSfânta Născătoarea de Dumnezeu, zdrobeşte păcatul sub picioarele noastre, ca să punem hotar vieţii noastre întinate. Stea luminoasă pe cerul Bisericii, alungă întunericul neîncrederii dintre noi şi umple mintea noastră de cunoştinţa cea adevărată din înţelepciunea cea dată ţie. Candelă care arzi veşnic de dragostea lui Hristos, aprinde-ne şi pe noi cu evlavie şi iubire. Dă-ne răbdarea ta, Sfinte, virtute cu care ai biruit privind la Cel a Cărui suferinţă a depăşit orice suferinţă şi a Cărui slavă strălucitoare a depăşit orice slavă. Dă-ne curajul şi voinţa ta; credinţa şi iubirea ta către Dumnezeu. Învaţă-ne umilinţa cu care ai părăsit toate bucuriile şi bogăţiile pământesti, iar pacea cu care ai stat în fata guvernatorului, fă să strălucească şi în noi podoaba frumuseţii inimii tale curate. Tu, care umpli de lumină pe cei credincioşi, pune în noi, cu rugăciunile tale, temelia statorniciei şi a sfinţeniei, Moştenitorule al nemuririi, roagă-te să fim şi noi împreună cu tine moştenitori. Tu, care te desfătezi cu cetele tuturor sfinţilor şi faci fii ai luminii pe cei ce se roagă tie şi te prăznuiesc, roagă-te să ajungem la Soarele dreptăţii şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Care străluceşte peste toţi cei pecetluiţi cu Sângele Său. Căruia I se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, în vecii vecilor. Amin!
