Acatistele lunii aprilie (II)

14 Aprilie

Acatistul Sfintei Cuvioasei Muceniţe Tomaida (acatistul izbăvirii celor chinuiţi de îndreptăţirea de sine şi a celor ce doresc eliberarea de patimi)

După obişnuitul început, se zic:

Condacul 1:

Multe flori a odrăslit Dreapta Credinţă şi toate de Taină, dar ca Tomaida, nevasta cea întocmai cu monahiile, apărătoarea cea prea tânără a fecioriei, păstrătoarea de Aur curăţit a întregii înţelepciuni, Pomul sub care ne răcorim cei aprinşi de arşiţa desfrânării, Baia în care sângele Muceniţei ne spală pe toţi înainte de a merge la Nunta Mielului, nu poţi afla. Pentru aceea să şi cântăm plini de nădejde şi Iubire dumnezeiască: Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Icosul 1:

Egiptul, ţara pedepsiţilor dar şi a celor izbăviţi din gheara satanei, pustiul cel roditor de Viaţă Sfântă, a crescut în Alexandria Trupul tău de Taină, Hotar şi Piatră de poticnire pentru tot necredinciosul şi groapă fără de fund spre pierzarea duhurilor desfrânării:

Bucură-te, copilă a unor Drept Credincioşi Creştini alexandrini;

Bucură-te, Ascunzătoare a Chipului de Mucenicie;

Bucură-te, Polată a minţilor îndumnezeite;

Bucură-te, Floare din care ne vom Hrăni tainic noi, Albinele următoare lui Hristos;

Bucură-te, că inima ta a rămas Biserică neprihănită a Chipului Mântuitorului;

Bucură-te, că însoţindu-te cu bărbat, în chip de neînţeles ai rămas neatinsă de stricăciunea patimii desfrânării;

Bucură-te, Lumină din Lumina Hristos;

Bucură-te, Strălucire fără de umbră sau schimbare;

Bucură-te, Candelă plină de Untdelemnul Poruncilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, Corăbioară în care aflăm salvare cei înecaţi în oceanul păcatelor;

Bucură-te, Tămăduitoarea celor pe care lepra desfrânării i-a lăsat fără de Chipul cel adevărat;

Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Condacul al 2-lea:

Cine este această Faptură de Taină, nevasta feciorelnică, încinsă cu adevărul, îmbrăcată fiind cu platoşa dreptăţii, propovăduitoarea Evangheliei păcii în chiar faţa hâdă a morţii, cu pavăza Credinţei acoperită, având coiful mântuirii pe cap şi cu Sabia Duhului zdrobind veşnic stăpânirea Celui-Rău, pentru care Cetele îngereşti împreună cu ale Sfinţilor cântă Sfintei Treimi: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Cuget feciorelnic neîntinat, suflet de înger, Inimă arvunită Poruncilor dumnezeieşti, în trup de femeie te-ai păstrat, Tomaida, pentru a fi nouă, celor bântuiţi de negurile desfrânării, Călăuză spre ispăşire şi Cale de Mântuire:

Bucură-te, că ai cunoscut Taina Cununiei;

Bucură-te, că soţului şi stăpânului tău după trup i-ai fost credincioasă până la moarte;

Bucură-te, că ai înţeles pe deplin menirea Femeii Creştine;

Bucură-te, că toate cele lumeşti, ca monahiilor, îţi păreau străine;

Bucură-te, că ochii tăi lăuntrici au fost feriţi de apele înşelătoare ale plăcerilor trupeşti;

Bucură-te, că spurcăciunile poftelor diavoleşti cu puritatea copilărească le pierdeai;

Bucură-te, că toate provocările desfrânatului tău socru în nimic le-ai prefăcut;

Bucură-te, că pentru tine şi în tine nu a încaput decât Lumina Hristos;

Bucură-te, cea care nu ţi-ai întinat Sfântul Botez;

Bucură-te, apărătoarea Familiilor Creştine şi a celor doritori de curăţie;

Bucură-te, Stea călăuzitoare spre Rai;

Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Condacul al 3-lea:

A pândit şarpele pierzării omeneşti şi sufletul tău, dar fructul oprit întins şi ţie spre mâncare i-a fost pieirea, căci ai urmat Domnului tău Hristos pe Cruce şi în moarte, biruind astfel moartea spre Cântarea cea veşnică: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Doar cel învechit în blestemăţii şi rele nu intră pe Uşa Hristos, ci trece furiş peste hotarele stabilite de Domnul ca apărare a Vieţii Creştineşti, dar te-a aflat pe tine ca pe o Oaste întreagă de pază Ascultării, Curăţiei, Iubirii neîntinate - Căii, Adevărului şi Vieţii - celei dorite de toţi cei cu mintea întreagă:

Bucură-te, cea asemeni marilor Bărbaţi ai Sfintei Treimi;

Bucură-te, gingăşie mai tare decât toate săbiile lumii;

Bucură-te, trup de carne în care, neştiut şi neînţeles pentru mulţi, nu s-a strecurat putrejunea păcatelor;

Bucură-te, Ţară în care îşi află scăparea cei urmăriţi de patimile trupeşti;

Bucură-te, că despicându-ţi-se trupul de spurcatul tău socru, s-a deschis nouă Ţara făgăduinţei nepătimirii;

Bucură-te, că rănile tale de moarte ne aduc nouă, celor morţi după plăceri trupeşti, vindecarea de dracul desfrânării;

Bucură-te, că nu te-ai temut de groaznica moarte prin sabie;

Bucură-te, că de Domnul şi de înţelepciunea Judecăţilor Lui ţi-a fost frică;

Bucură-te, că cele 7 păcate de moarte cu rănile de moarte, făcute ţie, le-ai prăvălit în iad;

Bucură-te, Iubire ce ai biruit Patima;

Bucură-te, Tinereţe fără urâciuni şi Viaţă fără de moarte;

Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Condacul al 4-lea:

Cugetare de egumenă hotarâtă în fapte vitejeşti asemenea Oştilor îngereşti, Veghe neadormită, pustnicească abţinere de la dulcegăriile vieţii, blândeţe şi bunătate de Sfântă Măicuţă, tu, copilă de 15 ani, Tomaida, în Inimă ai păstrat şi păzit, pentru care veşnic vei auzi şi vei cânta în cer şi pe pământ: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Însuşi Hristos văzându-ţi vitejia, înţelepciunea şi hotărârea te-a ales să-I urmezi printre spinii înfricoşători ai chinurilor, ca biruitoare ieşind din încercările de moarte, să ne poţi tămădui şi pe noi:

Bucură-te, cea aleasă dintre femei drept Mireasă;

Bucură-te, asemenea Mărgăritarului din ţarină;

Bucură-te, nevastă nestricată de împreunare;

Bucură-te, că Însuşi Hristos te-a cumpărat;

Bucură-te, că ai fost mai tare decât orice diământ;

Bucură-te, că Domnul a văzut în tine pe cea cautată să pecetluiască închisorile desfrâului;

Bucură-te, Vistierie a Tainelor Sale;

Bucură-te, că a lui Hristos Bărbaţie ai dobândit;

Bucură-te, că de bunătate şi blândeţe nu te-ai despărţit;

Bucură-te, Foc care arzi patimile şi poftele diavoleşti;

Bucură-te, că şi de viaţa cea trecătoare te-ai lepădat pentru Viaţa cea Veşnică;

Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Condacul al 5-lea:

Neîncetat spurcăciunea doreşte pierderea noastră, dar Harul dobândit de Creştini prin Sfintele Taine are şi Putere şi înţelepciune ce biruiesc firea noastră păcătoasă, trecându-ne în chip neştiut Hotarul de spaimă înapoi la Rai, desăvârşit cântând: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Cât de mult ţi-ai iubit bărbatul binecuvântat ţie de Dumnezeu, întru slava şi Slujirea Stăpânului ceresc, dacă ai fost gata să aperi Taina Cununiei şi a Desăvârşitei Iubiri din Sfintele Taine, cu chiar viaţa ta de copilă:

Bucură-te, asemenea tuturor Mucenitelor;

Bucură-te, pildă buna pentru toate femeile căsătorite;

Bucură-te, Stea călăuzitoare şi tuturor fecioarelor;

Bucură-te, că spaima de moarte nu te-a întunecat;

Bucură-te, că moartea, o, ai ruşinat;

Bucură-te, Drum Nou săpat în carne şi sânge;

Bucură-te, că Puterea Duhului ai dovedit;

Bucură-te, fiică a Evei spălată de păcate;

Bucură-te, Raiule recâştigat;

Bucură-te, Noule Ierusalim Creştinesc

Bucură-te, Dar făcut Altar Sfintei Treimi;

Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Condacul al 6-lea:

A fi Monah înseamnă a-L Iubi pe Hristos pe Cruce, a fi Monah inseamnă a Iubi desăvârşit şi curat, a fi Monah lepădarea de toate ale lumii plăceri şi bucurii cere, a fi Monah presupune Ascultarea cea peste fire a Poruncilor ce ucid trupul păcatului în care omul a căzut. A fi Monahie în cuget ai ales şi tu, Sfântă Muceniţă Tomaida, şi de aceea vei cânta nesfârşit şi fără prihană dumnezeiescul: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Cuviosul Părinte Daniil Schiteanul a înţeles întreaga ta înţelepciune ce te-a făcut să alegi moartea cea Roditoare de Viaţă şi astfel, nefiind Monahie cu rânduiala, Monahie te-ai arătat în cuget şi cu fapta cea buna:

Bucură-te, că ai împreunat însoţirea cu Curăţia;

Bucură-te, nevastă trecută în rândul fecioarelor;

Bucură-te, că ivirea morţii năpraznice nu te-a făcut să-L uiţi pe Hristos;

Bucură-te, că în două ai suferit a te tăia desfrânatul, pentru a-i putea uni cu Hristos pe toţi cei despicati de desfrânare;

Bucură-te, cea numită Cuvioasă chiar de către Cuvioşii Sfintei Mănăstiri Octodecat;

Bucură-te, Chemarea de Taină a Cuvioşiei;

Bucură-te, Mintea cu Lumină Cerească;

Bucură-te, Inimă cu Duhul Dumnezeiesc;

Bucură-te, Priceperea peste rânduielile lumii;

Bucură-te, înţelegerea ce copleşeşte firea;

Bucură-te, întocmai cu Maria Egipteanca, Sf. Ioan Valahul, Moise Ungurul sau Xenia cea înţeleaptă;

Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Condacul al 7-lea:

Te cinştim după cuviinţă cu lacrimi şi bucurie, dar înţelegerea vieţii tale ne este peste putinţă. Căci frământarea aşternutului pierde strălucirea întregii înţelepciuni, dar tu ai unit cele contrare prin Adumbrirea Harului şi Mirul sângelui tău, arătând lumii că cine în Hristos se îmbracă, poate ajunge să împace sfâşierile prăbuşirii din Rai: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Fecioară în naştere doar Maică lui Dumnezeu s-a păstrat, iar tu ai urmat-o în cuget, neprihanită rămânând prin înţelegerea de Taină a rostului Vieţii Creştineşti:

Bucură-te, Chipul de Rai al Evei;

Bucură-te, Chip al Cuvioşiei;

Bucură-te, Chip al Redobândirii femeii adultere;

Bucură-te, Chip al tuturor desfrânaţilor pocăiţi;

Bucură-te, că toţi împătimiţii chemându-te, se tămăduiesc;

Bucură-te, a Pământului prefacere Cerească;

Bucură-te, Jertfă de sânge a Coastei lui Adam;

Bucură-te, Unire a celor de jos cu Cele de Sus;

Bucură-te, cea slabă din fire, Dobândire a celor Puternice-Veşnice prin alegere;

Bucură-te, Adăpost al familiilor încercate de patimi;

Bucură-te, Unirea Bărbatului cu Femeia în desăvârşită Curăţie;

Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Condacul al 8-lea:

A făcut Sfânta Treime Om după Chipul şi Asemănarea Sa, dar neascultarea şi duhul desfrânării l-a scos pe acesta din Rai, iar prin Întruparea şi Răstignirea Cuvântului lui Dumnezeu, făptura de lut şi carne a dobândit iarăşi Duhul Sfânt şi putinţa de a încăpea întreagă şi curată în slava Tatălui-Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Aşa cum raza soarelui nu-şi modifică cu nimic natura, trecând prin foc şi prin apă, aşa şi tu, Mireasă a lui Dumnezeu ai rămas cu cugetul, femeie fiind cu trupul, o, minunile Tale, Hristoase, o, bunătatea Ta, o, Iubirea Ta de oameni cea neînţeleasă decât de întreaga înţelepciune Creştinească:

Bucură-te, Muceniţă, că toate ţi-au fost îngăduite, dar nu ai fost stăpânită decât de Iubirea lui Hristos;

Bucură-te, că trupul nu pentru desfrânare l-ai păstrat, ci prin sabie şi suferinţă, Curat lui Hristos i l-ai dat;

Bucură-te, că Un Trup ai fost cu soţul tău doar pentru a fi o Taină a lui Dumnezeu, un Mădular în Trupul lui Hristos;

Bucură-te, Templu al Duhului Sfânt chiar şi în Unire cu cel de jos;

Bucură-te, că stăpânul cel mic, nu te-a despărţit nicidecum de Adevăratul şi unicul Domn, Iisus Hristos;

Bucură-te, soţie despărţită vremelnic de bărbatul tău doar prin sabie şi moarte;

Bucură-te, că prin Credinţă, Curăţie şi Jertfă te-ai făcut Tămăduitoarea tuturor desfrânaţilor;

Bucură-te, Apărătoarea Familiei Creştine;

Bucură-te, Focul pierzător al duhurilor desfrânării;

Bucură-te, Ocolul cel Sfânt al Bărbaţilor şi femeilor Botezate întru Domnul;

Bucură-te, că aperi de toată spurcăciunea pe toţi cei ce te cheamă întru Hristos;

Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomalda, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Condacul al 9-lea:

Cumplită este Mânia lui Dumnezeu împotriva celor ce se încăpăţânează în desfrânare, uitând de Pedepsele cu care au fost pârjoliţi de moarte şi daţi satanei toţi iubitorii de patimi în trup, pentru care cu smerită frică cântăm Celui Puternic: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Hristos ţi-a fost Chipul şi nu Eva, şi El te-a făcut precum marea în furtună, picătura tocând stanca, iar tu cu sângele tău mucenicesc fărâmi tăriile desfrânării:

Bucură-te, Sânge curat, vărsat pentru tămăduirea noastră;

Bucură-te, Tămăduitoarea, dar şi Judecătoarea celor ce au schimbat Harul lui Dumnezeu în desfrânare;

Bucură-te, Mângâietoarea celor smeriţi şi dornici de Iertări;

Bucură-te, cumplită Sabie împotriva celor ce visând, pângăresc trupul, leapădă Stăpânirea şi hulesc Măririle Cereşti;

Bucură-te, Străpungătoarea celor ce umblă în calea lui Cain;

Bucură-te, Foc ce arzi pe sodomiţi şi gomoreni;

Bucură-te, că incremeneşti în întunericul cel veşnic pe onanişti şi pe toţi desfrânatii;

Bucură-te, că pe toţi aceştia îi poţi întoarce, cu Harul dat ţie de Domnul nostru Iisus Hristos la Viaţă, dacă se pocăiesc;

Bucură-te, Baia Prea Sfintei noastre Credinţe;

Bucură-te, Ochiul cel Bun al orbiţilor de patimi;

Bucură-te, Cale de Mântuire a tuturor rătăciţilor care doresc întru Hristos Tămăduire;

Bucură-te, Mâna prin care ne Sprijinim de Crucea Mântuitorului;

Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Condacul al 10-lea:

Munţii Virtuţilor omeneşti sunt acoperiţi cu Slava lui Dumnezeu, iar piscul cel mai înalt are Cetate de nedoborât Dragostea, căci Domnul este Iubire şi din Iubirea-I S-a răstignit pentru noi şi pentru a împlini desăvârşit Dorinţa Dumnezeului-Tată: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Revărsare de Daruri fără de sfârşit dă Domnul celor ce-L urmează, peste toate fiind însă Darul Iubirii de Dumnezeu şi al Iubirii aproapelui, de care te-ai făcut Vistierie prea bogată:

Bucură-te, Tomaida - Iubirea cea îndelung răbdatoare;

Bucură-te, Tomaida - Iubire ce nu te porţi cu necuviinţă;

Bucură-te, Tomaida - Iubire ce nu te aprinzi cu îndreptăţirea de sine;

Bucură-te, Tomaida - Iubire ce împlineşti dorinţele noastre cele bune;

Bucură-te, Tomaida - Topitoarea trufiei şi a iubirii de sine;

Bucură-te, Tomaida, Chivot al Adevărului;

Bucură-te, Tomaida, Legatura Desăvârşirii;

Bucură-te, Tomaida, Primitoarea Moştenirii lui Hristos;

Bucură-te, că Iudita a ucis pe Olofren desfrânatul, dar a murit;

Bucură-te, că tu, Tomaido, te-ai lăsat ucisă de cel desfrânat şi traieşti veşnic;

Bucură-te, că ne eşti şi nouă, împătimiţilor, Apărătoare de Taină;

Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Condacul al 11-lea:

Greu de înţeles, dar şi mai greu de trăit de noi, păcătoşii, Poruncile Domnului ce aduc Darurile Smereniei şi ale Desăvârşirii în Duh, pe care tu însă le-ai împlinit cu prisosinţă de la Sfântul Botez, neîncetând să aduci Trisfânta Cântare: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Moartea ta a fost trambiţată de îngeri şi a Luminat beznele vieţii noas-tre ca un Fulger, astfel Văzătorii cu Duhul au fost inştiinţaţi de Naşterea Tămăduitoarei de desfrânare, înţeleaptă Tomaida:

Bucură-te, nevastă cu Chip îngeresc dăruită, prin acoperirea cu Haina cea grea a Muceniciei;

Bucură-te, mireancă socotită de Sfinţii Părinţi asemenea lor;

Bucură-te, că încă şi în Mănăstire de Călugări ai fost dusă;

Bucură-te, cea care împreună cu Egumena noastră, Prea Curata Maică a lui Dumnezeu, păzeşti Sfintele Mănăstiri de duhul îndreptăţirii de sine;

Bucură-te, că Sfintele tale Moaşte imediat au Lucrat;

Bucură-te, că Sfintele Tale Moaşte l-au vindecat de desfrânare pe cel ce ţi-a cerut ajutorul;

Bucură-te, Minune pe care n-o înţelegem, dar la care ne Rugăm;

Bucură-te, că picăturile sângelui tău umplu de viaţă deşertul păcatelor noastre;

Bucură-te, că te-ai făcut Maică tuturor părăsiţilor de Virtuţi;

Bucură-te, că Domnul IISUS, Mirele pentru care te-ai lăsat tăiată în bucăţi, te-a întregit nouă;

Bucură-te, că trupul tău tăiat taie dorinţele blestemate;

Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Condacul al 12-lea:

Fără de voi, Sfinţilor ai Sfintei Treimi, la Comoara Vieţii Veşnice nu am ajunge niciodată, căci rătăcim în hăţisurile păcatelor noastre mai întinse decât toate oceanele şi mările lumii, găuri negre fără de hotare, din care numai voi, prin nevoinţe şi moarte ne ridicaţi, ca împreună să cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Văzând Domnul nepuţinţele noastre în a ne apara de dulceţile fructului oprit şi slaba noastră voinţă, a trimis pe copila-nevastă cu suflet de monahie să ne ocrotească şi cărare făcându-se prin ea, nouă cărare spre Mântuire ne este:

Bucură-te, Taina Chipului de Sfinţenie al Făpturii;

Bucură-te, Taina Chipului Nevinovat şi Curat;

Bucură-te, Fiica Lumii şi Dar al Fiului Tatălui Ceresc;

Bucură-te, Virtute a celor iubitori de Dumnezeu;

Bucură-te, Vitejie ce întreci pe toţi războinicii satanei;

Bucură-te, Tărie a Cerului în Pământ;

Bucură-te, Copilă-Nevastă-Monahie, Maică neputincioşilor;

Bucură-te, Lucrare Sfântă peste răutatea lumii;

Bucură-te, Lucrare Sfântă peste vicleniile demonice;

Bucură-te, Smerenie cu Slavă de Taină;

Bucură-te, Milostivă, a săracilor în virtuţi sprijinitoare şi tămăduitoare;

Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Condacul al 13-lea:

O, Sfântă Taina a Iubirii lui Dumnezeu pentru Chipul Său de ţărână, Lucrare prin care Hristos se răstigneşte în fiecare dintre Sfinţii Lui, înviindu-i şi Lucrători în ogorul cel răsădit cu lacrimi punându-i, Sfântă Cuvioasă şi Muceniţă Tomaida, caută, caută degrabă la rătăcirea minţii mele şi-mi dă mie Voinţa ta cea Sfântă, ca împotrivindu-mă cu totul vrăjmaşului, focul pârjolitor al patimilor mele trupeşti să-l sting cu curgerea sângelui tău neprihănit, în care rebotezându-mă eu, cel căzut din cele Sfinte, să redevin Chip al Tatălui Ceresc, Fiu întors la cele dintâi şi ţie recunoscător, ca împreună cu toţi să-I cânt Sfintei Treimi: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul 1:

Egiptul, ţara pedepsiţilor dar şi a celor izbăviţi din gheara satanei, pustiul cel roditor de Viaţă Sfântă, a crescut în Alexandria Trupul tău de Taină, Hotar şi Piatră de poticnire pentru tot necredinciosul şi groapă fără de fund spre pierzarea duhurilor desfrânării:

Bucură-te, copilă a unor Drept Credincioşi Creştini alexandrini;

Bucură-te, Ascunzătoare a Chipului de Mucenicie;

Bucură-te, Polată a minţilor îndumnezeite;

Bucură-te, Floare din care ne vom Hrăni tainic noi, Albinele următoare lui Hristos;

Bucură-te, că inima ta a rămas Biserică neprihănită a Chipului Mântuitorului;

Bucură-te, că însoţindu-te cu bărbat, în chip de neînţeles ai rămas neatinsă de stricăciunea patimii desfrânării;

Bucură-te, Lumină din Lumina Hristos;

Bucură-te, Strălucire fără de umbră sau schimbare;

Bucură-te, Candelă plină de Untdelemnul Poruncilor lui Dumnezeu;

Bucură-te, Corăbioară în care aflăm salvare cei înecaţi în oceanul păcatelor;

Bucură-te, Tămăduitoarea celor pe care lepra desfrânării i-a lăsat fără de Chipul cel adevărat;

Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Condacul 1:

Multe flori a odrăslit Dreapta Credinţă şi toate de Taină, dar ca Tomaida, nevasta cea întocmai cu monahiile, apărătoarea cea prea tânără a fecioriei, păstrătoarea de Aur curăţit a întregii înţelepciuni, Pomul sub care ne răcorim cei aprinşi de arşiţa desfrânării, Baia în care sângele Muceniţei ne spală pe toţi înainte de a merge la Nunta Mielului, nu poţi afla. Pentru aceea să şi cântăm plini de Nădejde şi Iubire dumnezeiască:

Bucură-te, Sf. Cuv. Mc. Tomaida, Vasul întregii înţelepciuni Creştineşti!

Rugăciune:

Sfântă Muceniţă Tomaida, luminătoarea celor din întunericul îndreptăţirilor de sine, caută şi spre a mea ticăloasă rugăciune, căci m-am aruncat în faţa Sfintei tale Icoane, pe care eu, orbitul de păcatele desfrânării nu o văd. Ascultă dar strigarea inimii mele, căci eu pe voi, Sfinţii, nu vă mai aud, cu totul fiind asurzit de vuietele de veselie şi chiuiturile dracilor, caută tu spre mine precum a căutăt Mântuitorul lumii şi cu a Lui milă şi iubire de oameni am ajuns să mă Rog eu, cel ce nu mai am glas, ci cu porcii şi toate dobitoacele m-am asemănat în grai şi purtări şi ca un necuvântător m-am făcut, cel ce odinioară în Rai le-am dat lor nume şi rosturi prin numire.

Caută cu dinadinsul spre mine şi cu Rugăciunile tale cele ascultate de Stăpânul şi Făcătorul celor văzute şi nevăzute, mă ogoieşte măcar o zi în războiul desfrânării şi prea desfrânării în care singur, de bună voie m-am aruncat!

Roagă-te pentru mine păcătosul, care i-am întrecut cu mult şi multe, fără de nume ticăloşii pe cei din Sodoma şi Gomora, pentru mine ce nu mai aştept decât mânia lui Dumnezeu, căci "întru fărădelegi m-am zămislit şi întru păcate m-a născut Maică mea", în vârtejul apocaliptic fiind crescut, cu tristeţea fiind înfăşat, cu laptele satanic al urâciunilor televizorului alăptat, înţărcat cu mânie şi ură, lipsit cu totul fiind de întreaga înţelepciune Creştinească.

Tu, cea care n-ai cunoscut băloşenia păcatului şi nici frica şi nici ruşinea drăcească, repede asupră-mi sabia Duhul Sfânt şi mă despică tu în două şi scoate afară din mine duhul cel împuţit al destrăbălării, al tristeţii, al pustiirii, al curviei şi al preacurviei, al tuturor păcatelor trupeşti ce nici dracii nu le mai ştiu inventa, al întinării cu pofte urâte înaintea Hristosului meu. Taie de la mine duhul necunoaşterii, al nemilostivirii, al împietririi, al beţiei, al lăcomiei pântecelui, al iubirii de arginţi, al clevetirii aproapelui, al neiubirii de fraţi sau de duşmani, al aprinderii spre cele rele şi neplăcute Domnului, al obrăzniciei ce se cheamă "îndrăzneală", şi tot cugetul fără de răspuns şi nevrednic de Chipul Iubirii Dumnezeieşti, dar vrednic de toată munca şi osânda şi gheena şi de toată pedeapsa, cu care Sfânta Treime osândeşte răzvrătirea şi neascultarea cea drăcească spre care eu (numele) m-am aplecat, învoindu-mă cu totul.

Miluieşte-mă tu, cea tăiată la trup, dar întreagă cu înţelepciunea şi roagă-L pe Bunul Dumnezeu să-mi dea iertare şi putere, să-mi dea răgaz să-mi spăl în sângele tău, vărsat pentru mine, în Săngele Lui apoi cu care a Mântuit lumea, mulţimea fără de număr a nelegiuirilor.

Sunt istovit de iureşul acestei trăiri în păcate. Vezine pe mine şi pe toţi ai mei fraţi de ticăloşie. Opreşte-mă tu la Hotarul de taină al pocăinţei şi smereniei, crestează-mă cu postul, pentru a-mi revărsa în mărturisire, fără de frică şi ruşine, păcatele. Vreau să mă mărturisesc mai întâi ţie, ca unei fierbinte Rugătoare şi Grabnic mijlocitoare, apoi, cu ajutorul Părintelui duhovnic, Singurului şi Iubitorului de oameni Dumnezeu.

Ajută-mă te rog cu umilinţa cu care a cerut ajutor femeia cananeiancă pentru fiica ei. Eu sunt şi mamă şi fiică, căci gazdă a păcatelor îndreptăţirii de sine sunt şi am zămislit blestemăţii cu care am umplut lumea.

Văd Crucea ca pe singurul Liman şi o cer. Te Rog, (iată, mă Rog!) şi-mi doresc - Drumul îngust şi îngusta intrare în Staulul Oilor Mântuite. Cred şi vreau să-mi mărturisesc Credinţa cea Dreaptă prin Faptele Bune ale Creştinului Ortodox. Dar sunt cu totul neputincios. Te rog pe tine, Sfântă Cuvioasă şi Muceniţă Tomaida, Roagă-te cu dinadinsul, ca Domnul meu şi Dumnezeul meu Iisus Hristos să-mi poruncească şi mie: "Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă".

Tu eşti Scăldătoarea mea cea care eşti pilda cea buna şi tămăduitoare a Oilor. Pentru Rugăciunile tale să fiu şi eu tămăduit şi, tămăduit fiind, să revin la Viaţă pentru a putea Sluji şi eu, după Poruncă, Sfintei Treimi, Maicii Prea Curate şi Pururea Fecioarei Maria şi vouă, tuturor Sfinţilor la care am alergat spre tămăduirea sufletului şi a trupului. Amin!

Rugăciune:

Dumnezeule, pentru Rugăciunile Sfintei Muceniţe Tomaida, ajută-mi mie şi mă izbăveşte de păcatul desfrânării. Şi nădăjduieşte suflete al meu spre Dumnezeu, că te vei libera de ispita diavolească. Amin!

Troparul

Mieluşeaua Ta, Iisuse, Tomaida, strigă cu mare Glas: Pe Tine, Mirele meu, Te iubesc şi pe Tine căutându-Te mă chinuiesc şi împreună mă rastignesc, şi împreună mă îngrop cu Botezul Tău; şi pătimesc pentru Tine, ca să împărăţesc întru Tine; şi mor pentru Tine, ca să viez pentru Tine; ci, ca o jertfă fără prihană, primeşte-mă pe mine, ceea ce cu dragoste mă jertfesc Ţie. Pentru Rugăciunile ei, ca un Milostiv, mântuieşte sufletele noastre. Amin.

15 aprilie

Acatistul Sfântului Vasile de la Poiana Mărului - Sfânt Cuvios!

Rugăciunile începătoare:

În numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Amin.

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Slavă Ţie, Dumnezeul nostru, Slavă Ţie!

Împărate ceresc, Mângâietorule, Duhul adevărului, Care pretutindenea eşti şi toate le împlineşti,

Vistierul bunătăţilor şi dătătorule de viaţă, vino şi Te sălăşluieşte întru noi, şi ne curăţeşte pe noi de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne, pe noi!

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluieşte-ne pe noi!

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

PreaSfântă Treime, miluieşte-ne pe noi. Doamne, curăţeşte păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează şi vindecă neputinţele noastre, pentru Numele Tău.

Doamne miluieşte, Doamne miluieşte, Doamne miluieşte. Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii, vecilor. Amin.

Tatăl nostru, Care eşti în ceruri, sfintească-Se Numele Tău, vie Împărăţia Ta, fie voia Ta, precum în cer şi pe pământ. Pâinea noastră cea spre fiinţă, dă-ne-o nouă astăzi, şi ne iarta nouă greşalele noastre, precum şi noi iertăm greşiţilor noştri. Şi nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbăveşte de cel rău. Pentru Rugăciunile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, ale Sfinţilor Părinţilor noştri şi ale, tuturor Sfinţilor, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi. Amin.

Tropar, glasul 8: Învăţătorule al dreptei cinstiri de Dumnezeu, povăţuitorule al călugărilor, propovăduitorule al harului, dascălul Rugăciunii minţii celei cu trezvie lucrate, Părinte Cuvioase Vasile, roagă pururea pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

sau:

Întru tine, Părinte, cu osârdie, s-a mântuit cel după chip; că, luând crucea, ai urmat lui Hristos; şi, lucrând, ai învăţat să nu se uite la trup, căci este trecător, şi să poarte grijă de suflet, de lucrul cel nemuritor. Pentru aceasta, şi cu îngerii împreună se bucură, Cuvioase Părinte Vasile, duhul Tău. Condacele şi Icoasele:

Condacul 1:

Celui ce a fost vas curat al Duhului Sfânt, îndreptătorul călugărilor, înălţimea cea strălucită a smereniei, cumpăna cea dreaptă a înfrânării şi solitorul cel tare al Rugăciunii inimii, Cuviosului Părinte Vasile, să-i aducem Rugăciuni pentru izbăvirea noastră şi să-i cântăm: Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos!

Icosul 1:

De tânăr, te-ai arătat iubitor de viaţa călugărească, Părinte Vasile. Ai lepădat cu îndrăzneală toată grija cea lumească şi cu dragoste ai pornit pe calea cea aspră a sihastriei. Pentru aceea, cu smerenie şi glas de bucurie, îţi cântăm:

Bucură-te, floare binemirositoare sădită în grădina vieţii sihăstreşti;

Bucură-te, cel ce pururi vorbeşti cu Iisus prin Rugăciune;

Bucură-te, că întru nevoinţe ţi-ai petrecut, viaţa călugărească;

Bucură-te, că îngerilor te-ai asemănat prin vietuire pustnicească;

Bucură-te, împreună-locuitorule cu Sfinţii care au bineplăcut lui Dumnezeu;

Bucură-te, că din Munţii Buzăului ai făcut un Athos românesc;

Bucură-te, mare iubitor şi trăitor al învăţăturii Sfinţilor Părinţi;

Bucură-te, că te-ai hrănit din dumnezeiestile Scripturi;

Bucură-te, că întru tine numele lui Iisus s-a preamărit;

Bucură-te, că pe ucenici i-ai învăţat smerita vieţuire;

Bucură-te, cel ce pururea te rogi lui Dumnezeu pentru noi;

Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos!

Condacul al 2-lea:

Cine nu te va ferici pe tine, Părinte Vasile, cel ce cu pricepere ai ştiut să alungi duhurile înşelăciunii prin viaţă curată şi plăcută lui Dumnezeu, căci ai strălucit ca o făclie în grădina Maicii Domnului - pe pământul românesc - unde ai cântat neîncetat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Luminător preastrălucit al călugărilor din mânăstirile româneşti ai fost, fericite Parinte. căci pilda faptelor şi mireasma învăţăturilor tale au îndreptat pe mulţi către viaţa cea îmbunătăţită a împlinirii virtuţilor sihăstreşti. De aceea, primeşte şi de la noi laude ca acestea:

Bucură-te, pom răsădit în grădina neamului românesc;

Bucură-te, că prin tine s-a binecuvântat pământul ţării noastre;

Bucură-te, că noi, românii, te avem pururea rugător la Dumnezeu;

Bucură-te, ca te-ai făcut povăţuitor cinului călugăresc;

Bucură-te, că te afli în ceata celor iubitori de credinţă;

Bucură-te, că ţi-ai îndreptat paşii spre Ţara Românească;

Bucură-te, că în aceste ţinuturi ai binevestit pe Dumnezeu;

Bucură-te, că ai întărit obştile mânăstirilor noastre;

Bucură-te, că pe mulţi i-ai călăuzit pentru viaţa pustnicească;

Bucură-te, cel ce ai vieţuit pe plaiurile Buzăului;

Bucură-te, că la Poiana Mărului ai fost pildă de Rugăciune pentru monahii;

Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător ai lui Hristos!

Condacul al 3-lea:

Iubitor al Rugăciunii lui Iisus şi trăitor în liniştea sihăstriei te-ai arătat, Părinte Cuvioase Vasile, si, în trup fiind, te-ai învrednicit de la Dumnezeu să te îndulceşti din roadele bunătăţilor nepieritoare ale Împărăţiei cerurilor şi de vederea fericirii Raiului, cântând cu îngerii neîncetat: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Chemat de Dumnezeu la treapta Preoţiei, Cuvioase Părinte Vasile, te-ai înfricoşat de această Sfântă Taină; pentru aceea, cu umilinţă, îţi strigăm:

Bucură-te, că vrednic ai fost de harul Preoţiei;

Bucură-te, că împreună cu îngerii ai slujit;

Bucură-te, că, prin evlavie, lui Dumnezeu te-ai dăruit;

Bucură-te, că pe mulţi i-ai împărtăşit de învăţături dumnezeieşti;

Bucură-te. ca de mari daruri de la Dumnezeu te-ai învrednicit;

Bucură-te, cel ce viaţa ta ai închinat-o slujirii iui Hristos;

Bucură-te, că întru cele duhovniceşti tu străluceşti;

Bucură-te, că acum în ceruri slujeşti cu Sfinţii;

Bucură-te, cel ce eşti cinstitor al Preoţiei lui Hristos;

Bucură-te, podoabă de cinste a călugărilor evlavioşi;

Bucură-te, că la Poiana Mărului de mult folos ai fost ucenicilor tăi;

Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos!

Condacul al 4-lea:

Prin tine, Cuvioase Părinte, mulţi călugări şi credinciosi au descoperit deprinderea Rugăciunii lui Iisus prin care s-au umplut de harul dumnezeiesc, slăvind pe Hristos neîncetat. Pentru aceea, şi noi, cu glas de mulţumire, cântăm, împreună cu toţi Sfinţii, lui Dumnezeu. Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Scară duhovnicească până la cer a fost, cu adevărat, viaţa ta, de Dumnezeu înţelepţite; căci cu lacrimile tale nerodirea pustiului, o, ai lucrat, iar cu Rugăciunile te-ai ridicat până la asemănarea cu Dumnezeu pe cât este cu putinţă oamenilor; pentru aceea, cu bucurie, îţi aducem laude ca acestea:

Bucură-te, osârduitorule al neîncetatei chemări a numelui lui Iisus;

Bucură-te, că, prin Rugăciune, cu duhul te-ai luminat;

Bucură-te, că sufletul Tău cu Dumnezeu l-ai unit;

Bucură-te, că, prin evlavie, liniştea sufletească ai dobândit;

Bucură-te, că, prin post, trupul împotriva ispitelor ţi-ai întărit;

Bucură-te, că de la tine iubirea de Dumnezeu am învăţat;

Bucură-te, că ne-ai povăţuit să ne rugăm Domnului cu luare-aminte;

Bucură-te, că pururea cu îngerii te-ai rugat;

Bucură-te, cel ce ai împletit Rugăciunea cu munca;

Bucură-te, că pe vietuitorii schiturilor i-ai învăţat smerită cugetare;

Bucură-te, cel ce la Athos pe Paisie Velicicovschi l-ai călugărit;

Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos!

Condacul al 5-lea:

Cu bucurie, prealăudate Părinte, toate cetele călugărilor şi adunarea credincioşilor săvârşesc cinstită pomenirea ta; că te-ai îmbrăcat cu fapta cea bună ca un viteaz ostaş al lui Hristos, iar cu dragostea cea adevărată ţi-ai îngrădit viaţa ta plăcută îngerilor, care cântă împreună cu tine lui Dumnezeu. Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Pe îngerul cel pământesc plăcut lui Dumnezeu, pe Cuviosul Vasile, să-l lăudăm, după cuviinţă, astazi, în Biserica lui Hristos, cântând unele ca acestea:

Bucură-te, luceafîrul de dimineaţă ca aurul strălucitor;

Bucură-te, purtătorule de faclie al călugărilor;

Bucură-te, mlădiţa cea preafrumoasă a pustiului;

Bucură-te, trandafirul cel cu bun miros al sihaştrilor;

Bucură-te, povăţuitorule al celor rătăciţi;

Bucură-te, cămara cea cu bun miros a pustniceştilor nevoinţe;

Bucură-te, că ai biruit trufia trupului cea râvnitoare la cele de jos;

Bucură-te, că frumuseţea vieţii duhovniceşti ai dorit;

Bucură-te, că, prin Rugăciune, a vorbi cu Hristos te-ai învrednicit;

Bucură-te, că de vederea luminii taborice te-ai umplut;

Bucură-te, că întru tine chipul lui Hristos a rodit;

Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos!

Condacul al 6-lea:

Ca şi văzătorul de Dumnezeu Moise, ai intrat în norul cel cu adevărat înţelegător al vedeniilor şi ai cunoscut că Dumnezeu Se descoperă aceluia care se leapădă de sine şi lasă pe Hristos să vieze în inima şi în sufletul său, iar prin Duhul Sfânt cântă neîncetat. Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Prin tine, Cuvioase Părinte Vasile, viaţa călugărească de la Poiana Mărului s-a statornicit după rânduiala Athosului, unde postul şi Rugăciunea sunt căile desăvârşirii, pe care, împlinindu-le cu dragoste, ne ridicăm la înălţimea cerului. De aceea, şi noi, străduindu-ne a le urma, te cinstim cu aceste cântări:

Bucură-te, că prin smerenie, ai biruit pe nevăzuţii vrăjmaşi;

Bucură-te, iubitorule de isihie călugărească;

Bucură-te, povăţuitorul iscusit al monahilor nevoitori;

Bucură-te, că ai statornicit în mânăstiri viaţa cea de obşte;

Bucură-te, că pe fraţii din mânăstiri spre viaţa duhovnicească i-ai călăuzit;

Bucură-te, că făgăduinţele călugăreşti pe mulţi i-ai învăţat;

Bucură-te, cel ai pus buna rânduială în mânăstirile de sub povaţuirea ta;

Bucură-te. cel ce ai avut în jurul Tău mulţime de ucenici;

Bucură-te, mare iubitor al Rugăciunii inimii;

Bucură-te, cinstea călugărilor de pretutindeni;

Bucură-te, podoaba duhovnicească a Eparhiei Buzăului şi Vrancei;

Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos!

Condacul al 7-lea:

Cunoscător şi implinitor al Sfintelor Scripturi te-ai arătat, minunate Părinte Vasile, acestea ajutându-te să înţelegi lucrările lui Dumnezeu din firea lucrurilor şi să te sârguieşti în viaţă isihastă, spre unirea cu Hristos, cântând neîncetat. Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Ne minunăm de înţelepciunea ta, Cuvioase Părinte Vasile, pe care ai dovedit-o din belşug în înţelegerea Sfintelor Scripturi, de unde ai învăţat smerită cugetare întru Hristos. Pentru aceasta, cu evlavie, îţi cântăm:

Bucură-te, tălcuitorule al Sfintelor Scripturi;

Bucură-te, păstrătorule al Sfintei Tradiţii;

Bucură-te, pururea cugetătorule la cuvântul lui Dumnezeu;

Bucură-te, implinitorule al poruncilor evanghelice;

Bucură-te, îndemnătorule la trăirea învăţăturilor dumnezeieşti;

Bucură-te, că te-ai îmbogăţit din comoara Sfintelor Scripturi;

Bucură-te, cel ce ai găsit reazem puternic în scrierile sfinte;

Bucură-te, că te-ai adăpat din apa duhovnicească a Sfinţilor Părinţi;

Bucură-te, că din cuvântul cel plin de putere al lui Hristos te-ai înflăcărat;

Bucură-te, că în viaţă călugărească, după pilda Cuvioşilor Părinţi, ai vieţuit;

Bucură-te, că pe ai tăi ucenici cu iubirea frăţeasca a vieţui i-ai învăţat;

Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos!

Condacul al 8-lea:

Despărţindu-te de tulburările lumeşti, viaţa sihăstrească ai împlinit, Părinţilor Pustiei asemănându-te, plăcutule al lui Dumnezeu. Pentru aceasta, împreună cu dânşii, te cinstim, Cuvioase Vasile, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Văzând trăirea ta în liniştea sihăstriei, Prealaudate, Părinte, cu adevărat, am înţeles că viaţa pustnicilor fericită este. Căci, întrămându-te cu dumnezeiescul dor, nerodirea pustiului ai schimbat-o în ogor dătător de roadă duhovnicească. Pentru aceea, îţi cântăm:

Bucură-te, cel ce, prin înfrânarea trupului, te-ai asemănat cu pustnicii;

Bucură-te, că te-ai făcut pildă sihaştrilor;

Bucură-te, că pe diavol cu postul şi cu Rugăciunea l-ai ruşinat;

Bucură-te, că ai fost un mare vestitor al Filocaliei Părinţilor;

Bucură-te, că din invăţăturile Sfântului Grigorie Sinaitul te-ai adăpat;

Bucură-te, că de la Sfântul Isaac Sirul ai gustat dulceaţa Rugăciunii lui Iisus;

Bucură-te, că de la Cuviosul Ioan Scararul ai învăţat trezvia în Rugăciune;

Bucură-te, că în toate ai urmat pe Sfinţii Părinţi;

Bucură-te, că din Poiana Mărului te-ai ridicat la cele cereşti;

Bucură-te, împreună-locuitorule cu Sfinţii lui Dumnezeu în ceruri;

Bucură-te, cel ce pururea te rogi pentru mântuirea noastră;

Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos!

Condacul al 9-lea:

Împlinitor şi propovăduitor al virtuţilor creştinesti te-ai arătat, Cuvioase Părinte, iar tăria cuvintelor tale a înfrumuseţat cu strălucite podoabe pe credincioşii Bisericii strămoşeşti, care, urmând învăţăturilor tale, s-au deprins a cânta lui Dumnezeu, Celui în Treime lăudat: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Toate obştile călugăreşti pe care le-ai povăţuit, fericite Părinte Vasile, le-ai schimbat în oaze duhovniceşti de profundă trăire creştinească; de aceea, minunându-ne, îţi strigăm aşa:

Bucură-te, cel ce ne-ai lăsat cuvinte ziditoare de suflet;

Bucură-te, că mulţi prin ale tale învăţături s-au luminat;

Bucură-te, cel ce toată viaţa ţi-ai închinat-o Rugăciunii şi scrierilor filocalice;

Bucură-te, că, precum o albină iubitoară de dulceaţa florilor, la citirea celor sfinte te-ai asemănat;

Bucură-te, cel ce ai deprins pe credincioşi a pătrunde în taina Sfintei Rugăciuni;

Bucură-te, ctitor ales al multor mănăstiri cu rânduială Sfântă;

Bucură-te, că ucenicilor tăi le-ai poruncit să urmeze cu sfinţenie pravilă călugărească;

Bucură-te, că spre desăvârşirea îngerescului chip i-ai povăţuit;

Bucură-te, că din Poiana Mărului o şcoală a Rugăciunii curate ai făcut;

Bucură-te, că sihastriile din Muntii Buzăului şi ai Vrancei le-ai îndrumat;

Bucură-te, Părinte al călugărilor şi povăţuitor al credincioşilor;

Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos!

Condacul al 10-lea:

Întocmai ca un înger ai vieţuit pe pământ, fericite Părinte, iar după mutarea ta la cele nepieritoare, fiind rânduit de Dumnezeu în ceruri, ai aflat împreună-vieţuire cu îngerii. De aceea, bucurându-te de slava cea negraită, înalţi neîncetat cu cetele cereşti Prea Sfintei Treimi cântarea, Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Marele Apostol al neamurilor, Sfântul Pavel, a scris în dumnezeieştile Scripturi că Sfinţii vor judeca lumea, iar psalmistul, sub insuflarea Duhului Sfânt, glăsuia că minunat este Dumnezeu întru Sfinţii Săi; pentru aceea, şi noi, cunoscând că Dumnezeu te-a preamărit în ceruri, precum tu L-ai preamărit pe pământ, îngenunchind înaintea icoanei tale, Cuvioase Vasile, zicem aşa:

Bucură-te, cel ce în ceruri ţi-ai pregătit sălaşul veşniciei;

Bucură-te, că în cartea vieţii numele Tău se află scris;

Bucură-te, că mare har ai aflat înaintea lui Dumnezeu;

Bucură-te, că întru toate ai implinit cuvântul Evangheliei;

Bucură-te, că ne-ai învăţat a cugeta la cele cereşti;

Bucură-te, cel ce ne-ai povăţuit că ascultarea este de mare preţ;

Bucură-te, că, prin purtare de grijă ucenici în douăsprezece mănăstiri buzoiene şi vrâncene ai rânduit;

Bucură-te, că, prin tine, Poiana Mărului a devenit loc mult iubit;

Bucură-te, că numărul Sfinţilor români l-ai sporit;

Bucură-te, cel ce pururea te rogi pentru uşurarea necazurilor noastre;

Bucură-te, cel ce mijloceşti pentru mântuirea tuturor;

Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos!

Condacul al 11-lea:

Cale spre ceruri a fost viaţa ta, Cuvioase Părinte Vasile, pe care ai urcat, prin virtuţi, până la Dumnezeu, Căruia se cuvin toată slava şi închinăciunea, iar de la noi cuvenita cântare îngerească: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

După truda vieţii sihăstreşti, întraripat fiind de dragostea lui Hristos, ai ajuns în ceruri, acolo primind plata ostenelilor tale, fericite Părinte. Şi, strălucind în lumina cea negrăită a slavei lui Dumnezeu, nu înceta să mângâi pe fiii tăi care se nevoiesc în iureşul necazurilor vieţii şi care strigă aşa:

Bucură-te, că viaţa ta a fost o neîncetată jertfă Sfântă;

Bucură-te ca ţi-ai pregătit comori în ceruri din ale tale fapte bune;

Bucură-te, că, prin moarte, te-ai mutat cu sufletul la cele cereşti;

Bucură-te, că ne-ai învăţat să ne lepădăm de cele lumeşti;

Bucură-te, că, prin viaţa ta, ne-ai dat pildă de smerenie;

Bucură-te, cel ce pe călugări la deasa spovedanie şi la împărtăşire i-ai povăţuit;

Bucură-te, că ne-ai învăţat să cugetăm la cele de sus;

Bucură-te, cel ce prin testament ai lăsat rânduială Sfântă în mănăstiri;

Bucură-te, că, prin sfintele tale Rugăciuni, de ispite şi necazuri ne fereşti;

Bucură-te, cel ce ne-ai îndemnat să ne ridicăm din întinăciunea păcatelor;

Bucură-te, mângâierea monahilor şi a credincioşilor osârduitori;

Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos!

Condacul al 12-lea:

Propovăduitor al Rugăciunii inimii şi învăţător al înfrânării te-ai arătat pe tine, Cuvioase Părinte Vasile; pentru ale tale multe osteneli, lumea te cinsteşte după cuviinţă, dând slavă lui Dumnezeu, Căruia şi noi îi cântăm. Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Luminător al dreptei credinte şi chip blândeţilor te-ai adeverit pe tine, Cuvioase Părinte Vasile, de care minunându-ne, cu glas de bucurie, îţi strigăm aşa:

Bucură-te, cel ce locuieşti în ceruri dimpreună cu toţi Sfinţii;

Bucură-te, cei ce din pruncie ai fost hrănit cu pâinea vieţii;

Bucură-te, că mai presus de toate ai ales calea îngerească a călugăriei;

Bucură-te, că la Dumnezeu ai cugetat ziua şi noaptea prin Rugăciune;

Bucură-te, cel ce ai gustat din bucuria Raiului aici pe pământ prin viaţă duhovnicească;

Bucură-te, cel ce ne-ai insuflat duhul Rugăciunii lui Iisus;

Bucură-te, că Rugăciunile tale ca o tămâie de bună mireasmă la ceruri s-au înălţat;

Bucură-te, cel ce ţi-ai agonisit în candela sufletului untdelemnul bucuriei;

Bucură-te, cel ce ai învăţat pe toţi să ceară mila lui Dumnezeu;

Bucură-te, că purtând Crucea lui Hristos te-ai întărit sufleteşte;

Bucură-te, îndrumătorule duhovnicesc al vestitului Stareţ Paisie de la Neamţ;

Bucură-te, Cuvioase Vasile, mare rugător al lui Hristos!

Condacul al 13-lea: (acest condac se zice de trei ori)

O, de trei ori fericite, Cuvioase Părinte Vasile, podoaba cea aleasă a călugărilor, bucuria cea Sfântă a pustnicilor, stâlpul cel neclintit al răbdării, trâmbiţa cea netăcută a Rugăciunii inimii, îngerească minte care ai înmulţit talantul încredinţat de Hristos, auzi-ne pe noi, nevrednicii, care suntem cuprinşi de tot felul de necazuri şi de ispite, şi te roagă lui Dumnezeu să ne învrednicească, la vremea potrivită de cereasca Sa Împărăţie, ca neîncetat, împreună cu îngerii, să cântăm Prea Sfintei Treimi: Aliluia!

Apoi se zice iarăşi Icosul 1 şi Condacul 1. Se face otpustul.

După aceea zicem această Rugăciune:

Sfinte Cuvioase Părinte Vasile, alesule al lui Dumnezeu şi moştean al Împărăţiei cerurilor, care împreună cu îngerii şi cu Sfinţii vieţuieşti, pe tine te rugăm cu lacrimi şi cu umilinţă: izbăveşte-ne, prin sfintele tale Rugăciuni, de mulţimea ispitelor şi a necazurilor, de poftele cele vătămatoare ale trupului şi de gândurile cele rele care se abat asupra noastră. Fii rugătorul celor din mănăstiri, care, din iubire şi credinţă faţă de Domnul Iisus Hristos, au lăsat toată grija cea lumească, pentru ca, împreună cu tine, să slujească mereu lui Dumnezeu în viaţa pustnicească. Tu eşti şi mijlocitor pentru cei din lume care cinstesc numele lui Iisus Hristos şi Biserica cea una, Sfântă, sobornicească şi apostolească. Către tine, Cuvioase Părinte, îndreptăm această smerită Rugăciune, pe care să o duci înaintea Tatălui ceresc ca pe o tămâie cu bună mireasmă. Fă-ne să avem în minte şi în inimă Rugăciunea lui Iisus. Uneşte pe toţi creştinii în aceeaşi credinţă dreptmăritoare şi ne învredniceşte să dobândim fericirea Raiului, în veci. Amin.

19 aprilie

Acatistul Sfintei Maicii Matrona

Rugăciunile începătoare, apoi:

Condacul 1:

Din scutece de Duhul lui Dumnezeu fiind aleasă, fericită maică Matrona, orbirea şi neputinţa trupească pentru curăţia duhovnicească de la Dumnezeu primind cu darul înaintevederii şi al minunilor te-ai îmbogăţit. Pentru aceasta şi noi, cu mulţumire, cunună de laudă îţi aducem, cântând:

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Icosul 1:

Înger în trup te-ai arătat pe pământ, fericită Matrona, împlinind voia lui Dumnezeu. Căci din naştere în orbire trupească ai fost, însă Dumnezeu, înţelepţindu-i pe cei orbi şi iubindu-i pe cei cuvioşi, a luminat ochii tăi duhovniceşti, ca să slujeşti oamenilor şi lucrurile lui Dumnezeu să se arate prin tine. Iar noi cu dragoste îţi cântăm ţie acestea:

Bucură-te, din pruncie de Dumnezeu fiind aleasă;

Bucură-te, din scutece cu harul Sfântului Duh fiind însemnată;

Bucură-te, din copilărie cu darul minunilor fiind îmbogăţită;

Bucură-te, cu înţelepciune de la Dumnezeu fiind înzestrată;

Bucură-te, cu gândul voia lui Dumnezeu ai aflat;

Bucură-te că pe înţelepţii veacului orbi la minte i-ai ruşinat;

Bucură-te că sufletele rătăcite la Dumnezeu le întorci;

Bucură-te că scârbele şi necazurile le alini;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 2-lea:

Văzând oamenii şi preotul când te-ai botezat, fericito, un stâlp de fum minunat înălţându-se deasupra capului tău şi simţind mirosul bine-plăcut, se minunau, ce va deveni acest prunc, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Minte având luminată, slujitorul lui Dumnezeu Vasile a aflat că cea botezată de el este vasul ales al lui Dumnezeu şi pe tine, cuvioasă Matrona, sfântă te-a numit. Iar noi din tot cugetul nostru îţi aducem laudele acestea:

Bucură-te, ceea ce în cristelniţă harul Sfântului Duh ai primit;

Bucură-te, ceea ce pe trupul tău crucea întipărită ai avut;

Bucură-te, rugătoare, de la Dumnezeu oamenilor dăruită;

Bucură-te, lumină arzătoare ce în faţa lui Dumnezeu luminezi;

Bucură-te, ceea ce cu darul facerii de minuni Dumnezeu pe pământ te-a slăvit;

Bucură-te, ceea ce cu cunună nevestejită de la Dumnezeu în cer te-ai împodobit;

Bucură-te, că prin mila lui Dumnezeu pe cei păcătoşi i-ai ridicat;

Bucură-te, că din izvorul apei celei vii pe cei însetaţi i-ai adăpat;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 3-lea:

Puterea harului lui Dumnezeu simţind încă din pruncie, fericită Matrona, către sfintele icoane te îndreptai şi, cu inima curată şi cu buzele de prunc, laudă lui Dumnezeu înălţai, cântând: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Având din copilărie darul înainte-vederii, fericită maică, inimile ascunse celor ce veneau la tine cunoscând şi viitorul ca pe cele de faţă spunând, pe mulţi pe calea mântuirii i-ai îndreptat. Pentru aceasta pe Dumnezeu Cel ce a înţelepţit orbii îi preamărim, cântând ţie acestea:

Bucură-te, a Domnului străvăzătoare;

Bucură-te, a păcatelor ascunse văditoare;

Bucură-te, celor întristaţi cu sufletul, luminată povăţuitoare;

Bucură-te, celor rătăciţi, milostivă călăuzitoare;

Bucură-te, stea, celor credincioşi calea arătând;

Bucură-te, lumină, în întunericul veacului acestuia luminând;

Bucură-te, unului Dumnezeu slujitoare;

Bucură-te, a uneltirilor diavoleşti cu darul Sfântului Duh pierzătoare;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 4-lea:

Viforul nedumeririlor şi al tulburărilor despre minunile tale în oameni răspândindu-se, maică fericită, şi aceştia, pe care i-ai îndreptat spre Dumnezeul Cel minunat întru sfinţii Săi, preamărindu-te şi lăudându-te, lui Dumnezeu cu mulţumire au cântat: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Auzind oamenii, maică Matrona, că aduci ajutor în boli sufleteşti şi trupeşti, la tine vin cu nădejde şi, primind sfat bineplăcut şi vindecare, îi mulţumesc lui Dumnezeu, cântând ţie:

Bucură-te, că pe cei bolnavi şi suferinzi îi primeşti;

Bucură-te, că pace sufletelor îndurerate dăruieşti;

Bucură-te, celor în rătăcire fiind îndreptătoare;

Bucură-te, a evlaviei învăţătoare;

Bucură-te, a necazurilor noastre alinare;

Bucură-te, în scârbe mângâietoare;

Bucură-te, doctorul cel fără de arginţi:

Bucură-te, a oricăror neputinţe tămăduitoare;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 5-lea:

Ca o stea dumnezeiască ai răsărit, maică fericită Matrona, în zilele grele în Patria noastră, căci, ca o nouă mărturisitoare, jugul lui Hristos cu îndrăzneală şi fără frică toată viaţa ai purtat şi, cu harul lui Dumnezeu fiind întărită, ai dat celor nedumeriţi povăţuire, celor slabi şi bolnavi vindecare, tuturor celor ce cu mulţumire cântă iui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Văzând mulţi oameni ruşi minunile şi vindecările date de harul lui Dumnezeu prin tine: celor schiopi - umblare, celor slabi şi nemişcaţi - vindecare, celor îndrăciţi - a duhurilor rele alungare, îndreptându-ne către tine, maică, ca şi către un izvor nesecat, din care adăpându-ne cu nesaş, cu inimă smerită, strigăm ţie acestea:

Bucură-te, din pruncie pe calea mântuirii fiind chemată;

Bucură-te, cuvioasă, de Dumnezeu nouă dăruită;

Bucură-te, tămăduitoare ce bolile noastre le vindeci;

Bucură-te, în nevoile noastre, grabnică ajutătoare;

Bucură-te, ceea ce cu sfaturi folositoare de suflet ne povăţuieşti;

Bucură-te, ceea ce nedumeririle noastre degrabă le limpezeşti;

Bucură-te, ceea ce duhurile necurate de la om le alungi;

Bucură-te, ceea ce de toată răutatea cu rugăciunile tale ne aperi;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 6-lea:

Vestitorul sfinţeniei şi al cuvioşeniei vieţii tale, fericită maică, s-a arătat sfântul şi cuviosul părinte Ioan din Kronstadt, când te-a văzut în biserică şi te-a numit moştenitoarea sa şi al optulea stâlp al Rusiei. Iar toţi cei ce au auzit acestea l-au lăudat pe Dumnezeu, înălţând Lui cântarea: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Aprinde cu rugăciunile tale, maică Matrona, lumina harului lui Dumnezeu în inimile ce nu l-au aflat pe Dumnezeu şi cu multe păcate pe El L-au supărat. Căci, văzând minunile săvârşite de tine, mă îndrept către Dumnezeu, cântându-ţi:

Bucură-te, ceea ce cu faptele tale pe Dumnezeu L-ai slăvit;

Bucură-te, ceea ce slava lui Dumnezeu ne-ai arătat;

Bucură-te, ceea ce pe calea cea dreptă pe ne credincioşi i-ai îndreptat;

Bucură-te, ceea ce întinăciunea păcatelor cu Rugăciunile tale ai curăţat;

Bucură-te, că la pocăinţă ne-ai îndemnat;

Bucură-te, că lui Dumnezeu pentru toate să-i mulţumim ne-ai povăţuit;

Bucură-te, că biserica lui Dumnezeu s-o iubim ne-ai învăţat;

Bucură-te, ceea ce în ograda bisericii oile cele risipite ai adunat;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 7-lea:

Vrând Preasfintei noastre Stăpâne, Maicii Domnului, să-i placi, maică Matrona, ai poruncit oamenilor să zugrăveasca preacinstitul chip al Ei, numit Aflarea celor pierduţi, şi în biserica lui Dumnezeu să-l aşezi, că toţi cei ce privesc chipul luminat al Preacuratei, cu umilinţă, s-o laude, iar lui Dumnezeu să cânte: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

O nouă apărătoare, rugătoare şi mijlocitoare către Domnul ni te-a dăruit în anii grei tuturor ruşilor, căci mulţi s-au îndepărtat de Sfânta Biserica, însă tu, maică, pe cei necredincioşi şi rătăciţi îi învăţai cu fapta şi cu cuvântul, arătându-le minuni de la Dumnezeu. De aceea îţi cântăm ţie acestea:

Bucură-te, pentru ţara noastră rusească neîncetată nevoitoare;

Bucură-te, pentru mântuirea noastră mijlocitoare;

Bucură-te, al Dumnezeului Drept Judecător îmblânzire;

Bucură-te, celor bolnavi şi jigniţi ocrotire;

Bucură-te, celor neputincioşi şi deznădăjduiţi ajutătoare;

Bucură-te, împotriva duhurilor rele neîncetată luptătoare;

Bucură-te, căci tremură în faţa ta diavolii;

Bucură-te, căci se bucură pentru tine îngerii şi oamenii;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 8-lea:

Pe cei puţin credincioşi şi nechibzuiţi i-ai minunat, cum, oarbă din naştere fiind, vezi şi cunoşti nu numai cele din prezent, ci şi cele viitoare, nevăzând ei puterea lui Dumnezeu ce lucrează în neputinţele oamenilor. Pentru aceasta şi noi, fericită maică, înţelepciunea lui Dumnezeu în tine văzând, îi cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Toate supărările şi jignirile, prigonirile şi mustrările ai răbdat, fericită maică, însă nu te-ai tânguit, ci pentru toate lui Dumnezeu ai mulţumit. Cu aceasta învăţându-ne noi cu răbdare să ne purtăm crucea, îţi aducem laudele acestea:

Bucură-te, ceea ce în rugăciune neîncetată stăruiai;

Bucură-te, ceea ce duhurile rele cu post şi rugăciune le alungai;

Bucură-te, ceea ce pacea binecuvântată dobândeai;

Bucură-te, ceea ce cu dragostea ta pe mulţi îi mântuiai;

Bucură-te, ceea ce prin viaţa ta oamenilor ai slujit;

Bucură-te, că şi după moarte pe oameni neîncetat îi ajuţi;

Bucură-te, ceea ce acum rugăminţile noastre le asculţi;

Bucură-te, că pe cei ce se încred în tine nu-i părăseşti;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 9-lea:

Toate necazurile şi durerile le-ai răbdat, maică Matrona, neîncetat luptând cu puterile întunericului, uneltirile şi vicleniile lor vădind şi pe diavoli din îndrăciţi alungând, până la sfârşitul vieţii pe cei îndureraţi, bolnavi şi întristaţi i-ai ajutat; pururea cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Ritorii cei mult grăitori nu vor putea cu vrednicie să-ţi preamărească sfânta ta viaţă şi minunile tale cele cu puterea lui Dumnezeu de tine săvârşite, sfânta maică. Însă noi, dorind pe Dumnezeu cu psalmi să-l lăudăm ăi îndemnaţi de iubire curată, îndrăznim să cântăm acestea:

Bucură-te, ceea ce calea cea strâmtă şi poarta îngustă ai ales;

Bucură-te, ceea ce cu multe fapte bune te-ai luminat;

Bucură-te, ceea ce toate cele stricăcioase din viaţă le-ai lepădat;

Bucură-te, ceea ce cu cununa smereniei te-ai împodobit;

Bucură-te, ceea ce după Evanghelie, ca pasările cerului, pe pământ ai locuit;

Bucură-te, ceea ce Fiului, ce nu avea unde să-şi plece capul, i-ai urmat;

Bucură-te, ceea ce acum în lăcaşurile raiului te desfătezi;

Bucură-te, ceea ce pe noi, păcătoşii, către tine rugându-ne, nu ne laşi;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 10-lea:

Dorind să-i scapi pe mulţi de suferinţele trupeşti şi de bolile sufleteşti, cuvioasa lui Dumnezeu, toată noaptea petreceai în rugăciune, rugându-te pentru ajutorul şi întărirea lor Domnului nostru Iisus Hristos, cântându-i: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Zid şi acoperământ erai în timpul vieţii tale, fericită maică, tuturor celor ce alergau la tine şi după moarte nu încetezi să mijloceşti înaintea lui Dumnezeu pentru cei ce cu credinţă vin la mormântul tău. Pentru aceasta, auzindu-ne pe noi, păcătoşii, îndureraţi şi de multe necazuri fiind stăpâniţi şi nădăjduind toţi în ajutorul rugăciunilor tale, îţi cântăm:

Bucură-te, celor jigniţi grabnică apărătoare;

Bucură-te, celor săraci mângâiere;

Bucură-te, a căsătoriei cinstite ocrotitoare;

Bucură-te, celor certaţi împăcare;

Bucură-te, celor judecaţi pe nedrept apărătoare;

Bucură-te, şi a celor vinovaţi faţă de judecata lumească către Dumnezeu milostivă mijlocitoare;

Bucură-te, celor fără casă adăpostire;

Bucură-te, tuturor celor ce te cheamă în ajutor ocrotire;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 11-lea:

Cântare îngerească auzeai, cinstită maică Matrona, încă pe pământ fiind. Învaţă-ne şi pe noi, nevrednicii, cum trebuie să-L slăvim pe Dumnezeu, Cel slăvit în Treime, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, Căruia oştirile cereşti într-un glas Îi cântă: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Cu lumină strălucitoare luminează viaţa ta, fericită Matrona, gonind întunericul lumii acesteia deşarte, şi ne atrage sufletele noastre: că şi noi cu razele harului lui Dumnezeu să ne luminăm şi calea plină de scârbe a acestei vieţi trecătoare să o trecem şi în Împărăţia Cerurilor să ajungem, unde tu, maică, acum te desfătezi, auzind glasul nostru către tine, strigând:

Bucură-te, lumina lui Dumnezeu pururea arzătoare;

Bucură-te, mărgăritar scump, cu strălucirea sfinţeniei tale luminându-ne;

Bucură-te, floare binemirositoare, ce mireasma Duhului Sfânt o răspândeşti;

Bucură-te, piatră a credinţei, care pe cei slabi de fire în evlavie îi întăreşti;

Bucură-te, stea preastrălucită, ce calea dreaptă ne-o arăţi;

Bucură-te, luptătoare neînfricată a lui Hristos, ce cu sabia rugăciunii armatele demonilor înspaimânţi;

Bucură-te, căci ai avut o viaţă sfântă şi curată;

Bucură-te, căci în faţa lui Dumnezeu ai avut o moarte cinstită;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 12-lea:

Harul lui Dumnezeu din belşug încă din scutece ai primit, maică fericită, care a fost cu tine toata viaţa. Credem neclintit că şi după moarte acest har e cu tine. Pentru aceasta, căzând la tine, ne rugăm: nu ne lăsa pe noi, călători încă pe pământ, lipsiţi de ajutorul şi ocrotirea ta, rugându-L pe Dumnezeu să ne miluiască pe toţi cei ce-I cântăm: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Cântăm minunile tale cele multe, maică Matrona, îl lăudăm pe Dumnezeu Care te-a dăruit oraşului Moscova şi Patriei noastre, în zilele grele şi de prigoană, pe tine, stâlpul neclintit al evlaviei şi credinţei. Şi acum, maică fericită, cu inimă recunoscătoare îţi cântăm ţie acestea:

Bucură-te, ceea ce pacea lui Hristos în suflet ai dobândit;

Bucură-te, ceea ce pentru lume jertfă lui Dumnezeu te-ai adus;

Bucură-te, ceea ce în trup neputincios puterea harului dumnezeiesc ai arătat;

Bucură-te, ceea ce la aflarea cinstitelor tale moaşte mila lui Dumnezeu ne-ai arătat;

Bucură-te, a cetei sfinţilor din Moscova minunată înflorire;

Bucură-te, a oraşului Moscova preaslăvită podoabă;

Bucură-te, pentru Patria noastră înaintea lui Dumnezeu neîncetată rugătoare;

Bucură-te, la pocăinţă şi rugăciune pentru ţara Rusiei îndemnare;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul al 13-lea:

O fericită maică, ascultă această cântare de laudă pe care ţi-o aducem ţie şi cere pentru noi de la Domnul nostru Iisus Hristos iertarea păcatelor, sfârşit bun creştinesc şi răspuns bun la înfricoşătoarea Lui judecată, ca să ne învrednicim şi noi în lăcaşurile raiului să slăvim Sfânta Treime, cântând: Aliluia! (de 3 ori)

Apoi se zice iarăşi Icosul 1:

Înger în trup te-ai arătat pe pământ, fericită Matrona, împlinind voia lui Dumnezeu. Căci din naştere în orbire trupească ai fost, însă Dumnezeu, înţelepţindu-i pe cei orbi şi iubindu-i pe cei cuvioşi, a luminat ochii tăi duhovniceşti, ca să slujeşti oamenilor şi lucrurile lui Dumnezeu să se arate prin tine. Iar noi cu dragoste îţi cântăm ţie acestea:

Bucură-te, din pruncie de Dumnezeu fiind aleasă;

Bucură-te, din scutece cu harul Sfântului Duh fiind însemnată;

Bucură-te, din copilărie cu darul minunilor fiind îmbogăţită;

Bucură-te, cu înţelepciune de la Dumnezeu fiind înzestrată;

Bucură-te, cu gândul voia lui Dumnezeu ai aflat;

Bucură-te că pe înţelepţii veacului orbi la minte i-ai ruşinat;

Bucură-te că sufletele rătăcite la Dumnezeu le întorci;

Bucură-te că scârbele şi necazurile le alini;

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Condacul 1:

Din scutece de Duhul lui Dumnezeu fiind aleasă, fericită maică Matrona, orbirea şi neputinţa trupească pentru curăţia duhovnicească de la Dumnezeu primind cu darul înaintevederii şi al minunilor te-ai îmbogăţit. Pentru aceasta şi noi, cu mulţumire, cunună de laudă îţi aducem, cântând:

Bucură-te, cuvioasă maică Matrona, caldă rugătoare lui Dumnezeu pentru noi!

Rugăciune:

O, fericită maică Matrona, cu sufletul în cer, în faţa Tronului lui Dumnezeu stând, iar cu trupul pe pământ odihnind şi cu binefacere de sus înzestrată multe minuni săvârşind. Coboară ochii tăi milostivi spre noi, păcătoşii, cei ce în scârbe, dureri şi păcate viaţa ne-o petrecem, alină-ne pe noi, cei deznădăjduiţi, vindecă-ne de bolile noastre cumplite pe care pentru păcatele noastre de la Dumnezeu le primim; izbăveşte-ne de mulţimea necazurilor şi a primejdiilor, roagă-L pe Domnul nostru Iisus Hristos să ne ierte toate păcatele şi fărădelegile pe care din tinereţile noastre şi până acum le-am să-vârşit, că, primind cu rugăciunile tale binefacere şi mare milă, să slăvim pe Dumnezeu Cel Unul în Treime, pe Tatăl, pe Fiul şi pe Sfântul Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

20 aprilie

Acatistul Sfântului Ierarh Teotim I „Scitul”

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Veniţi să ne închinăm Împăratului nostru Dumnezeu,

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Hristos, Împăratul nostru Dumnezeu,

Veniţi să ne închinăm şi să cădem la Însuşi Hristos, Împăratul şi Dumnezeul nostru.

Psalmul 142:

Doamne, auzi rugăciunea mea, ascultă cererea mea, întru credincioşia Ta, auzi-mă, întru dreptatea Ta. Să nu intri la judecată cu robul Tău, că nimeni din cei vii nu-i drept înaintea Ta. Vrăjmaşul prigoneşte sufletul meu şi viaţa mea o calcă în picioare; făcutu-m-a să locuiesc în întuneric ca morţii cei din veacuri. Mâhnit e duhul în mine şi inima mea încremenită înlăuntrul meu. Adusu-mi-am aminte de zilele cele de demult; cugetat-am la toate lucrurile Tale, la faptele mâinilor Tale m-am gândit. Întins-am către Tine mâinile mele, sufletul meu ca un pământ însetoşat. Degrab auzi-mă, Doamne, că a slăbit duhul meu. Nu-ţi întoarce faţa Ta de la mine, ca să nu mă asemăn celor ce se coboară în mormânt. Fă să aud dimineaţa mila Ta, că la Tine îmi este nădejdea. Arată-mi calea pe care voi merge, că la Tine am ridicat sufletul meu. Scapă-mă de vrăjmaşii mei, că la Tine alerg, Doamne. Învaţă-mă să fac voia Ta, că Tu eşti Dumnezeul meu. Duhul Tău cel bun să mă povăţuiască la pământul dreptăţii. Pentru numele Tău, Doamne, dăruieşte-mi viaţă. Întru dreptatea Ta scoate din necaz sufletul meu. Fă bunătate de stârpeşte pe vrăjmaşii mei şi pierde pe toţi cei ce necăjesc sufletul meu, că eu sunt robul Tău.

Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh şi acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie Dumnezeule,

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie Dumnezeule,

Aliluia, Aliluia, Aliluia, slavă Ţie Dumnezeul nostru, slavă Ţie.

Doamne miluieşte (de 3 ori). Slavă Tatălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor Amin.

Miluieşte-mă, Dumnezeule, după mare mila Ta şi după mulţimea îndurărilor Tale, şterge fărădelegea mea. Mai vârtos mă spală de fărădelegea mea şi de păcatul meu mă curăţeşte. Că fărădelegea mea eu o cunosc şi păcatul meu înaintea mea este pururea. Ţie unuia am greşit şi rău înaintea Ta am făcut, aşa încât drept eşti Tu întru cuvintele Tale şi biruitor când vei judeca Tu. Că iată întru fărădelegi m-am zămislit şi în păcate m-a născut Maică mea. Că iată adevărul ai iubit; cele nearătate şi cele ascunse ale înţelepciunii Tale, mi-ai arătat mie. Stropi-mă-vei cu isop şi mă voi curăţi; spăla-mă-vei şi mai vârtos decât zăpada mă voi albi. Auzului meu vei da bucurie şi veselie; bucura-se-vor oasele mele cele smerite. Întoarce faţa Ta de la păcatele mele şi toate fărădelegile mele şterge-le. Inimă curată zideşte întru mine, Dumnezeule şi duh drept înnoieşte întru cele dinlăuntru ale mele. Nu mă lepăda de la faţa Ta şi Duhul Tău cel sfânt nu-l lua de la mine. Dă-mi mie bucuria mântuirii Tale şi cu duh stăpânitor mă întăreşte. Învăţa-voi pe cei fără de lege căile Tale şi cei necredincioşi la Tine se vor întoarce. Izbăveşte-mă de vărsarea de sânge, Dumnezeule, Dumnezeul mântuirii mele; bucura-se-va limba mea de dreptatea Ta. Doamne, buzele mele vei deschide şi gura mea va veşti lauda Ta. Că de ai fi voit jertfă, ţi-aş fi dat; arderile de tot nu le vei binevoi. Jertfa lui Dumnezeu: duhul umilit; inima înfrântă şi smerită Dumnezeu nu o va urgisi. Fă bine, Doamne, întru bună voirea Ta, Sionului, şi să se zidească zidurile Ierusalimului. Atunci vei binevoi jertfa dreptăţii, prinosul şi arderile de tot; atunci vor pune pe altarul Tău viţei.

Tropar glas 3

Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării, te-a arătat pe tine, turmei tale, adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai câştigat cu smerenia cele înalte, cu sărăcia cele bogate, Părinte Ierarhe Teotim, roagă pe Hristos Dumnezeu, ca să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1:

Prealuminat păstor al Tomisului, vas al isihiei şi cuvântării de Dumnezeu, chip al iubirii părinteşti te-ai arătat, Sfinte Ierarhe Teotim, revărsând în lume mirul milostivirii de Sus. Pentru aceasta, ca la un izvor pururea curgător al harului lui Dumnezeu la tine alergăm şi cu credinţă îţi cântăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Icosul 1:

Purtând moştenirea de neam şi pământ daco-roman, împreună cu propria-ţi viaţă jertfă vie lui Hristos ai adus-o, intrând într-o mânăstire din hotarele Cassienilor şi ale peşterilor. Iar în această vatră de dumnezeiască nevoinţă şi înţelepciune, ca un mare păstor ai strălucit, fiind cel dintâi dascăl şi Părinte al Sfinţilor Ioan Casian şi Gherman.

Bucură-te, pământ sfinţit de iubirea dumnezeiască;

Bucură-te, smerenie întipărită cu Chipul lui Hristos;

Bucură-te, biserică vie a isihiei;

Bucură-te, Chip de Părinte în care Dumnezeu se arată la faţă;

Bucură-te, că şi pe noi ne naşti din moarte la Viaţă;

Bucură-te, aducere de sine pe altarul iubirii;

Bucură-te, de har înrourată asprime a vieţuirii;

Bucură-te, crin al pustniceştilor nevoinţe;

Bucură-te, comoară de sfinţenie în traiul modest ascunsă;

Bucură-te, minte purtătoare de icoană;

Bucură-te, împărtăşire de duhovniceasca hrană;

Bucură-te, înfrânare născută din dorul de taină;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 2-lea:

Luminând ca o făclie aprinsă de iubirea şi înţelepciunea dumnezeiască, ai fost ales episcop după mutarea din viaţă a înaintaşului tău Gherontie. Atunci şi mai mult te-ai ostenit a semăna în pământul şi neamul tău sămânţa filocalicei vieţuiri, spre rodirea sfinţeniei şi bucuria cântării de: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Cu puterea Duhului apa vie a cuvintelor Scripturii o scoteai, revărsând-o peste pământul însetat al inimilor. Aşa prin chipul crinului zugrăveai sufletul lipsit de griji şi vanităţi şi te osteneai a-i izbăvi pe oameni din învăluirea păcatelor şi din spinii grijilor ce înăbuşă iubirea de Dumnezeu şi de oameni.

Bucură-te, piatră de temelie a Filocaliei româneşti;

Bucură-te, căutare peste toate a împărăţiei lui Dumnezeu;

Bucură-te, râvnă cu dreaptă-socoteală spre desăvârşire;

Bucură-te, blândeţe cuceritoare prin iubire;

Bucură-te, crin înmiresmat al Dobrogei;

Bucură-te, smerenie călăuzită de Duhul la tot adevărul;

Bucură-te, voire purtătoare a insuflării dumnezeieşti;

Bucură-te, milostivă pogorâre la neputinţele omeneşti;

Bucură-te, cunoaştere întru lărgimea Duhului;

Bucură-te, minte făcută potir al Cuvântului;

Bucură-te, cuvânt făcut scară de la pământ la cer;

Bucură-te, cuvânt născut în rugăciune;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 3-lea:

Neîncetat liturghiseai, ca un vrednic ierarh, taina unirii între Dumnezeu şi creaţia Sa, slujind şi teologhisind cu darul Sfintei Treimi spre zidirea Bisericii în dragostea lui Hristos şi bucuria cântării de Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Cu duhovnicească înţelegere şi mintea lui Hristos ai străbătut filosofia vremii, punând în lucrarea de mântuire tot ce este bun şi frumos şi folositor. Aşa, cu aleasă evlavie şi elocinţă ai semănat dreapta-credinţă dând culturii pecetea Cuvântului întrupat.

Bucură-te, iubire de înţelepciune;

Bucură-te, iubire de frumos;

Bucură-te, chivot al Euharistiei lui Hristos;

Bucură-te, chivot din care iese puterea lui Dumnezeu;

Bucură-te, aflător al mărgăritarului din ţarină;

Bucură-te, lepădare de sine spre aflarea comorii de taină;

Bucură-te, dorire de a împărtăşi tuturor comoara harului;

Bucură-te, vedere curată a lumii în lumina lui Hristos;

Bucură-te, vedere curăţită de întunericul patimilor;

Bucură-te, cunoaştere prin vederea duhovnicească;

Bucură-te, cunoaştere prin împărtăşirea dumnezeiască;

Bucură-te, credinţă lucrătoare prin iubire;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 4-lea:

Unind tăcerea cu cuvântul şi cu ascultarea, te-ai făcut vas ales al isihiei adevărate, din care toţi cei ce beau cu credinţă se umplu de dorul lui Hristos, cântând: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Împăraţi şi episcopi, călugări, credincioşi şi barbari, toţi te cunoşteau şi te preţuiau pentru evlavia, cinstea şi înţelepciunea ta izvorâte din liniştea minţii şi a inimii. Iar tu, iubindu-i pe toţi cu dragostea lui Hristos, nu conteneai să-i tămăduieşti şi să-i luminezi spre a păşi în hotarul lucrării duhovniceşti.

Bucură-te, minte curăţită de patimi;

Bucură-te, inimă luminată de har;

Bucură-te, arhierescă vrednicie a unirii cu Dumnezeu;

Bucură-te, sfânt mărturisitor şi de minuni făcător;

Bucură-te, tămăduitor de bolile sufleteşti şi trupeşti;

Bucură-te, îmblânzitor prin iubire al sălbăticiei patimilor;

Bucură-te, inimă de Părinte, milostivă şi iertătoare;

Bucură-te, inimă primitoare şi rugătoare;

Bucură-te, inimă în care bat suferinţele şi bucuriile lumii;

Bucură-te, braţe părinteşti grabnic ajutătoare;

Bucură-te, mare ascet, plin de dragostea lui Hristos;

Bucură-te, icoană vie, Chip luminos;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 5-lea:

Epocă de aur s-a arătat răstimpul păstoririi tale pentru mânăstirile şi sihăstriile Dobrogei, Sfinte Ierarhe Teotim. Căci prin apostolica-ţi râvnă pentru Hristos dumnezeiască viaţă de nevoinţă şi isihie într-însele a înflorit, în neîncetată cântare de: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

De mântuirea oamenilor pururi te îngrijeai, Teotime Preacinstite, chemându-i şi călăuzindu-i la Hristos cu iubirea ta de Părinte. Pentru aceasta, biserici mari ai înălţat şi împodobit în pământul Dobrogei, pecetluindu-l cu dumnezeiască frumuseţe a Liturghiei lui Hristos.

Bucură-te, apostole al dragostei lui Hristos;

Bucură-te, gură de aur a Bisericii strămoşeşti;

Bucură-te, floare a raiului isihiei;

Bucură-te, veghe la hotarul veşniciei;

Bucură-te, lucrarea rodurilor de sfinţenie;

Bucură-te, izvor de blagoslovenie;

Bucură-te, dar din Darul Treimii Sfinte;

Bucură-te, inimă de Părinte;

Bucură-te, Purtare a crucii de neam şi pământ;

Bucură-te, închinare de fiu pe altarul cel sfânt;

Bucură-te, jertfă prefăcută în rod al Învierii lui Hristos;

Bucură-te, al dragostei ce zideşte, rug luminos;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 6-lea:

Mult ai avut de suferit din partea barbarilor migratori, dar cu desăvârşită blândeţe şi iubire de vrăjmaşi le-ai răspuns, supunând sălbăticia cugetului lor prin daruri, rugăciuni şi sfinţenia vieţii. Drept aceea, „zeul romanilor” te numeau păgânii, iar tu neîncetat Îl mărturiseai pe Hristos, cântând: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Icoană vie a lui Hristos te-ai arătat, chip al Bisericii în care Duhul Sfânt se pogoară şi preface darul în împărtăşire de taină a creaţiei cu cele dumnezeieşti.

Bucură-te, nerăutate ce topeşti ura şi vrăjmăşia;

Bucură-te, bunătate ce te reverşi peste toată făptura;

Bucură-te, ieşire în căutarea oii pierdute;

Bucură-te, vedere în aproapele a Chipului dumnezeiesc;

Bucură-te, dar făcut punte peste abisul neiubirii;

Bucură-te, părtaş la slava dumnezeirii;

Bucură-te, neclintită răbdare în suferinţe;

Bucură-te, stâlp luminos al dreptei credinţe;

Bucură-te, odihnă în gestul de dăruire;

Bucură-te, vas al luminii mai presus de fire;

Bucură-te, iconom al Tainelor celor Sfinte;

Bucură-te, împlinitor al voii Cerescului Părinte;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 7-lea:

Citind cu minte curată şi călăuzită de Duhul lucrarea iconomiei dumnezeieşti în viaţa lumii şi în toată filosofia, ai scris, Fericite Teotim, scurte tratate sub formă de dialoguri, în stilul vechii elocinţe. Prin aceasta arătai că însăşi taina creaţiei este după Chipul Treimii, dialog şi dăruire, vedere şi întâlnire, iubire în împărtăşire şi cântare de: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Bătrân cu înţelepciunea şi veşnic tânăr cu frumuseţea chipului te arătai, Părinte, zugrăvind tainic Chipul Tatălui ce în Fiul se arată la faţă întru lumina şi îmbrăţişarea Sfântului Duh.

Bucură-te, vedere a lumii în icoana iubirii duhovniceşti;

Bucură-te, contemplare a pecetei sfinte a lucrării lui Dumnezeu;

Bucură-te, adâncă închinare înaintea Sfintei Treimi;

Bucură-te, frumuseţe străluminată de har;

Bucură-te, chip încununat de cinstite plete;

Bucură-te, minte încununată de cugete sfinte;

Bucură-te, purtător al Chipului moştenirii de neam;

Bucură-te, icoană a vieţii monahiceşti;

Bucură-te, dor al stării faţă către faţă cu Dumnezeu;

Bucură-te, râvnă a întâlnirii creaţiei cu Ziditorul;

Bucură-te, iubire de creaţie născută din iubirea lui Dumnezeu;

Bucură-te, libertate răsădită în necuprinsul voii dumnezeieşti;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 8-lea:

Învăţai, Sfinte Teotim, după cuvântul Domnului, să iertăm celor ce ne greşesc şi să ne împăcăm cu fratele care are ceva împotriva noastră, înainte de a ne aduce darul la altar. Căci numai aşa liturghisirea noastră primeşte pecetea Duhului iubirii şi viaţa Trupului lui Hristos, întru bucuria cântării de Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Simplă şi pustnicească îţi era hrana, pe care o închinai ca dar lui Dumnezeu în biserica vie a trupului, chemând şi odihnind în tine rugăciunea cu negrăit suspin a Duhului. Aşa, viaţa ta lua tot mai mult chipul asemănării dumnezeieşti, al împărtăşirii de slava şi bucuria sălăşluirii Sfintei Treimi.

Bucură-te, iertare, punte peste prăpastia dezbinării;

Bucură-te, împăcare, răsădire a darului în Trupul Iubirii;

Bucură-te, închinare, dăruire de sine pe altarul de taină;

Bucură-te, lepădare de poftele şi grijile deşarte;

Bucură-te, dorire şi îngrijire de dobândirea Duhului Sfânt;

Bucură-te, înfrânare ce găteşti calea Împărtăşirii dumnezeieşti;

Bucură-te, oprire a faptelor lipsite de duhul iubirii;

Bucură-te, cufundare în pocăinţă şi smerenie a voirii;

Bucură-te, tărie neclintită a dragostei duhovniceşti;

Bucură-te, acoperământ al binecuvântării părinteşti;

Bucură-te, iubire în faţa căreia demonii sunt neputincioşi;

Bucură-te, iubire însetată de mântuirea celor păcătoşi;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 9-lea:

Arătai că cel ce păcătuieşte cu cugetul, prin însăşi iuţimea gândului săvârşeşte în minte păcatul complet, pe când faptele pot fi întrerupte de multe lucruri. Drept aceea, Sfinte Teotim, îi îndemnai pe creştini a împlini porunca iubirii, veghind a nu se îndulci cu răsăririle de gând ale ispitelor, ci a căuta numai spre Crucea Învierii lui Hristos, în cântarea de Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Povăţuiai pe toţi a înainta pe calea desăvârşirii, zugrăvindu-le rodul cel de la capătul drumului, transfigurarea prin iubire ce dă chipul împlinirii.

Bucură-te, călăuză pe cărarea cea strâmtă;

Bucură-te, cel ce scara raiului, o, ai străbătut;

Bucură-te, cel ce înaintezi în adâncul infinit al tainei dumnezeieşti;

Bucură-te, blândeţe neclătinată de valurile ispitelor;

Bucură-te, bărbăţie ce sfarmi idolii din lăuntru şi din afară;

Bucură-te, smerenie, altar al prefacerii duhovniceşti;

Bucură-te, trezvie, oglindă a cugetului lăuntric;

Bucură-te, pază a minţii, plivire a odrăslirilor morţii;

Bucură-te, rugăciune, semănare a Cuvântului veşnic;

Bucură-te, pocăinţă, spălare în lacrima duhului;

Bucură-te, cuvânt lucrător în inimi cu puterea lui Hristos;

Bucură-te, căutare a iubirii dumnezeieşti, însuşi chipul monahicesc;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 10-lea:

Cu iubire de străini şi dumnezeiască râvnă te osteneai, Sfinte Teotim, a-i aduce pe păgâni la lumina cunoştinţei de Dumnezeu. Pentru aceasta, marele tău prieten, Sfântul Ioan Gură de Aur, ţi-a trimis în anul 399 călugări misionari pentru hunii nomazi de la Istru, ca să înveţe şi ei a cânta lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

Cu legătura nedezlegată a dragostei şi tăria credinţei neclintite v-aţi unit în iubirea lui Dumnezeu, zugrăvind icoana prieteniei duhovniceşti. Balsam şi mângâiere, sprijin şi îmbărbătare v-aţi făcut unul altuia, întru binevestirea şi slava numelui lui Hristos.

Bucură-te, neîncetată slujire lui Dumnezeu şi aproapelui;

Bucură-te, râvnă spre plinirea Trupului lui Hristos;

Bucură-te, mărturisitor al Cuvântului făcut trup;

Bucură-te, prieten al Adevărului întrupat;

Bucură-te, prieten devotat al marelui patriarh şi dascăl a toată lumea;

Bucură-te, al cuceritorilor barbari supunător cu pacea lui Hristos;

Bucură-te, al năvălirilor păgâne îmblânzitor cu iubirea şi înţelepciunea;

Bucură-te, împreună-lucrător cu Dumnezeu;

Bucură-te, stâncă de care se sparg valurile vrăjmăşiei;

Bucură-te, simplitate ce descui porţile înţelegerii;

Bucură-te, vedere prin iubire, descoperitoare a tainelor;

Bucură-te, descuietor cu razele isihiei al inimilor zăvorâte;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 11-lea:

Întrarmat cu dumnezeiască înţelepciune şi râvna dreptei credinţe, n-ai pregetat a merge la Constantinopol la sinodul convocat de Sf. Ioan Gură de Aur împotriva învăţăturii greşite a episcopului Antonin al Efesului. Căci ştiai, părinte, că orice erezie răpeşte mărgăritarul de mult preţ, lumina şi bucuria cântării de Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Peste încă trei ani erai din nou la Constantinopol, sprijinind cu mult curaj, pricepere şi hotărâre pe Sfântul Ioan Gură de Aur împotriva acuzaţiilor aduse de Sf. Epifanie al Ciprului. Aşa te-ai arătat apărător cu dreaptă-socoteală al Ortodoxiei şi scrierilor filocalice, păstrător cu evlavie al sfintei tradiţii şi moştenirii duhovniceşti.

Bucură-te, iubitorule de Dumnezeu şi de oameni;

Bucură-te, iubitorule de înţelepciune şi frumos;

Bucură-te, iubitorule de adevăr şi pace;

Bucură-te, punte peste prăpastia dezbinării;

Bucură-te, vedere netulburată de viforul clevetirii;

Bucură-te, vedere din hotarul veşnicei iubiri;

Bucură-te, sol al dragostei şi isihiei dumnezeieşti;

Bucură-te, cunoaştere neatinsă de ură şi învrăjbire;

Bucură-te, cunoaştere prin iubire, fără de amăgire;

Bucură-te, cunoaştere cu duhovnicească înţelegere;

Bucură-te, albină culegătoare a mierii duhovniceşti;

Bucură-te, apărător al Sfântului Ioan, pe care întruchiparea Ortodoxiei îl numeai;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 12-lea:

Pentru viaţa ta curată, sfinţenia şi minunile tale te cinsteau chiar şi barbarii necredincioşi, încât dreapta credinţă se înmulţea şi pământul se lumina de strălucirea cântării de Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Urcând toată scara desăvârşirii, ţi-ai dat sufletul cu pace în mâinile lui Hristos, lăsându-ne icoana sfântă a vieţii tale prin care te cunoaştem pururea rugător către Dumnezeu pentru noi, sprijinitor şi călăuzitor pe cărările mântuirii.

Bucură-te, sfeşnic de lumină neapusă;

Bucură-te, icoană în care se vede taina creştină;

Bucură-te, nevoitor al ştiinţei duhovniceşti;

Bucură-te, izbăvitor din întunericul necunoştinţei;

Bucură-te, sprijin neclătinat în încercări;

Bucură-te, călăuză a celor rătăciţi;

Bucură-te, ridicare a celor căzuţi;

Bucură-te, tămăduire a celor suferinzi;

Bucură-te, braţe părinteşti întinse în ajutorul fiilor risipitori;

Bucură-te, isihie, dor împlinit şi pururi înnoit;

Bucură-te, comoara sfântă a pământului şi neamului românesc;

Bucură-te, stea mult-luminoasă a Bisericii Ortodoxe;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul al 13-lea:

O, Sfinte Ierarhe Teotim, cum te vom putea cinsti după vrednicie, că sfinţenia vieţii, bogăţia înţelepciunii şi negrăitele tale faceri de minuni ne copleşesc înţelegerea! Cum vom privi la strălucirea Chipului tău încununat de virtuţi şi transfigurat de dragostea lui Hristos, cu necurăţită minte şi inimă? Primeşte dar acum smerita noastră cântare de laudă şi fi-ne pururi aproape pe drumul mântuirii, ca să aflăm şi noi rodul pocăinţei şi haina de nuntă a iubirii Sfintei Treimi, cântând împreună cu tine: Aliluia! (de 3 ori).

Apoi se zice iarăşi Icosul 1:

Purtând moştenirea de neam şi pământ daco-roman, împreună cu propria-ţi viaţă jertfă vie lui Hristos ai adus-o, intrând într-o mânăstire din hotarele Cassienilor şi ale peşterilor. Iar în această vatră de dumnezeiască nevoinţă şi înţelepciune, ca un mare păstor ai strălucit, fiind cel dintâi dascăl şi Părinte al Sfinţilor Ioan Casian şi Gherman.

Bucură-te, pământ sfinţit de iubirea dumnezeiască;

Bucură-te, smerenie întipărită cu Chipul lui Hristos;

Bucură-te, biserică vie a isihiei;

Bucură-te, Chip de Părinte în care Dumnezeu se arată la faţă;

Bucură-te, că şi pe noi ne naşti din moarte la Viaţă;

Bucură-te, aducere de sine pe altarul iubirii;

Bucură-te, de har înrourată asprime a vieţuirii;

Bucură-te, crin al pustniceştilor nevoinţe;

Bucură-te, comoară de sfinţenie în traiul modest ascunsă;

Bucură-te, minte purtătoare de icoană;

Bucură-te, împărtăşire de duhovniceasca hrană;

Bucură-te, înfrânare născută din dorul de taină;

Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Condacul 1:

Prealuminat păstor al Tomisului, vas al isihiei şi cuvântării de Dumnezeu, chip al iubirii părinteşti te-ai arătat, Sfinte Ierarhe Teotim, revărsând în lume mirul milostivirii de Sus. Pentru aceasta, ca la un izvor pururea curgător al harului lui Dumnezeu la tine alergăm şi cu credinţă îţi cântăm: Bucură-te, Sfinte Ierarhe Teotim, inimă în care bate iubirea Sfintei Treimi!

Rugăciune:

O, Sfinte Ierarhe Teotim, cel prieten şi asemenea prin dumnezeiască vieţuire marelui Ioan Gură de Aur, veşnicule locaş al sălăşluirii Sfintei Treimi, ajută-ne pe noi, cei căzuţi în robia patimilor, în marea învolburată a ispitelor şi în cumplite neputinţe. Nu ne lăsa pradă pierzării în iadul deznădejdii, spre batjocura vrăjmaşului, ci ascultă săracă rugăciunea noastră pe care o aducem acum cu umilită şi înfrântă inimă, că mult poate mijlocirea dreptului înaintea Preabunului Dumnezeu. Dezleagă-ne din legăturile nevăzute, tămăduieşte-ne şi ne călăuzeşte la raiul smereniei, cu darul de Sus şi rugăciunile tale către Domnul. Acoperă-ne mintea de năvălirile păgâne şi pierzătoare, alinându-ne cu o picătură din roua dumnezeieştii isihii şi ne deschide inima cu razele înţelegerii duhovniceşti, ca să ne gătim cum se cuvine de a-L primi pe Mântuitorul Hristos. Păzeşte ţara şi poporul acesta de meşteşugitele curse ale nevăzutului vrăjmaş, fereşte-ne de toată înşelarea şi de apăsarea duhului lumesc, potrivnic credinţei şi iubirii dumnezeieşti. Ajută-ne să ne lepădăm de toţi idolii văzuţi şi nevăzuţi şi de toată aplecarea egoistă împotrivitoare Crucii iubirii lui Hristos. Întăreşte-ne a ne purta cu mulţumire crucea încercărilor şi suferinţelor îngăduite de milostivul Dumnezeu spre curăţirea şi tămăduirea rănilor de moarte ale păcatului. Sprijină-ne la tot pasul, îndemnându-ne şi ridicându-ne din multele căderi, în urmarea lui Hristos. Treci peste nevrednicia noastră şi cu iubirea ta de Părinte, iartă-ne şi ne primeşte, ajutându-ne să dezgropăm în noi prin pocăinţă şi cu darul lui Hristos Icoana Chipului Dumnezeiesc. Ca lepădând orice necurată pornire sau pătimaşă deprindere, să nu scârbim cu nimic şi să alungăm pe Duhul Cel Sfânt care lucrează în noi asemănarea cu Dumnezeu. Acoperă-ne cu haina iubirii părinteşti, ridică-ne şi fii împreună cu noi pe cărarea cea strâmtă şi necăjită ce duce spre Viaţă. Atinge-te de noi, cei bolnavi sufleteşte şi trupeşte şi opreşte cu harul dat ţie de sus curgerea patimilor, ca să putem găti în inima noastră lăcaş Preasfintei Treimi. Cheamă peste noi suflarea harului lui Hristos ce alungă poftele şi nălucirile spurcate, de zi şi de noapte, şi ne curăţeşte simţirile spre a-L vedea pe Hristos strălucind.

Aşa, Sfinte Ierarhe Teotim, ajută-ne nouă să aducem prescurea rugăciunii şi vieţii noastre la altarul preacurat al Domnului, ca să primim şi noi de la Duhul Cel Sfânt prefacerea duhovnicească şi viaţa Trupului lui Hristos. Şi aşa, la sfârşitul acestei petreceri pământeşti, să putem şi noi intra întru bucuria binecuvântată a Tatălui Ceresc.

O, dumnezeiască Iubire care în sfinţi străluceşti şi ne descoperi nouă Chipul mântuitor al Sfintei Treimi, vino şi te sălăşluieşte întru noi, cei ce ne închinăm ţie. Amin.

23 aprilie

Acatistul Sfântului Gheorghe - Sfânt Mare Mucenic - (23 aprilie)

După obişnuitul început se zice:

Troparul, glasul al 4-lea:

Ca un izbăvitor al celor robiţi şi celor săraci folositor, neputincioşilor doctor, conducătorilor ajutător, Purtătorule de biruinţă, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

Condacul 1

Mult nevoitorului al lui Hristos, Marelui Mucenic Gheorghe, acum toţi din suflet să-i cântăm, lăudându-l pe el în Sfinţitele locaşuri, ca pe un preastrălucit mare soare al mucenicilor; şi ca unul apărător al credincioşilor şi ajutător, cu credinţă să-i strigăm: Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Icosul 1

Înger întru nevoinţă cu adevărat te-ai arătat, purtătorule de biruinţă al lui Hristos Gheorghe; că materialnic şi cu trup fiind, vitejeşte pentru credinţă ca un nematerialnic şi fără de trup te-ai nevoit; pentru aceasta strigăm ţie unele ca acestea:

Bucură-te, că te-ai arătat fire mai presus de fire;

Bucură-te, că te-ai arătat materie mai presus de materie;

Bucură-te, tânărule, veselule şi preafrumosule;

Bucură-te, începătorule de nevoinţă al lui Hristos preaalesule;

Bucură-te, înger în trup, care covârşeşti pe cei muritori;

Bucură-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea;

Bucură-te, că întru nevoinţă în chipul soarelui te-ai arătat;

Bucură-te, că, după fel, ca un înger te-ai înfăţişat;

Bucură-te, adevărata lucrare a darului;

Bucură-te, curată nelucrare a firii;

Bucură-te, cel prin care credinţa s-a înălţat;

Bucură-te, cel prin care rătăcirea s-a stricat;

Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 2-lea

Vederile mintii avându-le curăţite, ai ales mai mult a pătimi pentru Ziditorul şi împreună a muri cu El, decât a trăi şi a avea vremelnică câştigare; căci ai dorit a te încununa cu cununa mucenicilor şi a cânta Domnului: Aliluia!

Icosul al 2-lea

Gheorghe, de trei ori fericite, plugar al cinstirii de Dumnezeu te-ai arătat după numire; iar necinstirii dezrădăcinător, toată înşelăciunea idolilor din rădăcină smulgând-o. Pentru aceasta, vrednic eşti a auzi de la toţi acestea:

Bucură-te, semănătorul copacilor dreptei credinţe;

Bucură-te, tăietorul neghinelor înşelăciunii;

Bucură-te, că ai smuls spinii idolilor;

Bucură-te, că ai semănat holda credinţei;

Bucură-te, că pomi cu veselitoare roade ai adus lui Hristos;

Bucură-te, că pe mulţi ai adus mântuiţi lui Dumnezeu;

Bucură-te, purtătorule de grijă al sadurilor slujirii Treimii;

Bucură-te, tăietorul rădăcinilor credinţei păgâne;

Bucură-te, cel ce ai arătat pământul cel neroditor;

Bucură-te, cel ce l-ai arătat lui Dumnezeu roditor;

Bucură-te, cel prin care nedumerirea s-a pierdut;

Bucură-te, cel prin care cunoştinţa de Dunmezeu a răsărit;

Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 3-lea

Din înălţime putere primind, te-ai arătat viteaz oştean nevoitorule al nestricatului Împărat Iisus, de stricăciosul împărat netemându-te; ci de Dunmezeu luminat fiind, Domnului strigai aşa: Aliluia!

Icosul al 3-lea

Având, o, purtătorule de biruinţă, ca o mare pavăză credinţa lui Hristos în inimă, ca un leu râvnind, în mijiocul nevoinţei bârbâteşte ai stat, cu îndrăzneaţă cugetare. Pentru aceasta te binecuvântăm zicând:

Bucură-te, începătorule de toată biruinţa al lui Dumnezeu;

Bucură-te, voievodule al lui Hristos;

Bucură-te, luptătorule nebiruit al credinţei;

Bucură-te, de biruinţă purtătorule, mare nevoitorule al Duhului;

Bucură-te, preatare David, care ai omorât pe Goliat;

Bucură-te, preaviteazule Samson, care ai biruit pe cei de alt neam;

Bucură-te, al dreptei credinţe în lupte biruitorule;

Bucură-te, al greşitei credinţe puternic cioplitorule;

Bucură-te, că eşti îmbogăţit cu inimă de fier;

Bucură-te, că te lauzi cu piept de diamant;

Bucură-te, viteazul Crucii cel biruitor;

Bucură-te, uriaşul credincioşilor cel de cunună purtător;

Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 4-lea

După Ziditorul cu râvnă râvnind, ca Ilie de demult, tu însuţi îndemnându-te, întru nevoinţe ai intrat; că n-ai suferit a unge capul tău, Sfinte, cu untdelemnul păcătoşilor. Pentru aceea vrednicia de voievod ai aruncat-o lor, cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea

Ale slujitorilor de idoli defăimătoare poruncii cele scrise împotriva creştinilor şi a lui Hristos auzindu-le, purtătorule de lupte, cu sufletul te-ai rănit ca un următor al lui Hristos; pentru aceea, lumea şi trupul dispreţuind, auzi acestea:

Bucură-te, că ai urât bogăţia cea stricăcioasă;

Bucură-te, că ai împărţit bogăţia aceasta săracilor;

Bucură-te, luptătorule împotriva îndulcirilor pământeşti;

Bucură-te, mai înaltule decât bunătăţile cele materialnice;

Bucură-te, că ai călcat pe toată lumea cu picioarele;

Bucură-te, că ai dispreţuit mărirea cea trecătoare;

Bucură-te, că ai trecut cu vederea floarea tinereţii;

Bucură-te, că nu te-ai milostivit de frumuseţea trupului;

Bucură-te, că nu ţi-ai cruţat cu nimic viaţa;

Bucură-te, vrăjmaşule neîmpăcat al trupului;

Bucură-te, că ai avut neîmpătimirea de către toate;

Bucură-te, că ai luat biruinţă peste patimile toate;

Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 5-lea

Dumnezeiască iubire ai avut în inima ta, Mucenice, şi foc al dragostei celei către Hristos; de care, înfierbântându-ţi-se mintea, îndumnezeit cu totul şi înfocat te-ai făcut; şi pe toate acestea de faţă ca un vis le-ai socotit, strigând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 5-lea

Către închinătorul de idoli, Diocleţian, zicea nevoitorul Gheorghe: Pentru ce întârzii judecătorule şi nu-mi găteşti în grabă toate chinurile? Căci pe toate sunt gata a le primi pentru Ziditorul meu. De aceea auzi:

Bucură-te, nemăsurată iubire către Dumnezeu;

Bucură-te, înfocată dorinţă către Hristos;

Bucură-te, foc nestins al dragostei celei dumnezeieşti;

Bucură-te, iubirea cea neîncetată a Stăpânului;

Bucură-te, că pe toate le-ai dat şi pe Hristos L-ai cumpărat;

Bucură-te, că, pentru Dumnezeu, ai socotit desfătări toate cele dureroase;

Bucură-te, că ai biruit prin dor dorul trupului;

Bucură-te, că ai stins văpaia prin văpaie;

Bucură-te, primitorul bunei desfătări;

Bucură-te, cel ce duhovniceşte iubeai şi împreună asemenea erai iubit;

Bucură-te, cel ce de sineţi cu totul te-ai înstrăinat;

Bucură-te, că de Hristos cu totul te-ai apropiat;

Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al-6-lea

Cu totul s-a spăimântat tiranul de prea minunata bărbăţie a ta, Mucenice Gheorghe, şi de cuvintele tale detunându-se, peşte uimit şi fără de glas s-a făcut, căci nu avea ce să zică, nici nu ştia să cânte Domnului: Aliluia!

Icosul al-6-lea

Luminat, o, Mucenice, în auzul tuturor în mijlocul luptei ai strigat: Unul este Dunmezeu-Treimea: Tatăl şi Fiul şi Duhul Sfânt; şi Hristos este Dumnezeu". Pentru aceasta te binecuvântăm pe tine zicind:

Bucură-te, strălucite al Treimii propovăduitorule;

Bucură-te, vesel trâmbiţător al credinţei;

Bucură-te, privighetoare cu dulce glas şi mult viersuitoare;

Bucură-te, rândunea cântătoare şi răsunătoare;

Bucură-te, buze în cer tunătoare a Dumnezeirii lui Hristos;

Bucură-te, limba de miere curgătoare a iconomiei lui Hristos;

Bucură-te, al cuvântarii de Dumnezeu, propovăduitorule;

Bucură-te, ritor împodobit al credinţei;

Bucură-te, sirenă atrăgătoare a Părintelui;

Bucură-te, psaltire a Duhului bine răsunătoare;

Bucură-te, cel prin care adevărul s-a arătat;

Bucură-te, cel prin care minciuna s-a înfruntat;

Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al-7-lea

Mari după tot chipul sunt felurile chinurilor, pe care le-ai suferit, Mucenice; căci, numai cugetând cineva la ele, i se frânge chiar inima. Dar tu pe acestea le-ai suferit, cu bucurie cântând lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al-7-lea

Tânăr cu vârsta, dar bătrân cu mintea, te-ai arătat, o, Mucenice Gheorghe; pentru aceea şi chinurile cu bărbăţie, ca şi cum altul le-ar fi pătimit, le-ai suferit cu vitează cugetare; de aceea cântăm ţie unele ca acestea:

Bucură-te, că pântecele ţi-a fost împuns cu ascuţişul suliţei;

Bucură-te, că trupul cu vine de bou ţi-a fost lovit;

Bucură-te, că ai fost bătut peste gură cu multe toiege;

Bucură-te, că ţi-au fost legate mâinile cu lanţuri;

Bucură-te, că ai fost tras pe roata cea cu ascuţişuri;

Bucură-te, că pieptul tău cu pietre a fost strivit;

Bucură-te, că ai purtat încălţăminte înroşită în foc;

Bucură-te, că ai petrecut trei zile în groapa cu var;

Bucură-te, că ai băut înveninătoare băuturi;

Bucură-te, că ai locuit adeseori în temniţă;

Bucură-te, că ai fost pus în suliţe prea ascuţite;

Bucură-te, că ai luat sfârşitul prin sabie;

Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al-8-lea

Cu total străine şi preamărite sunt toate minunile câte ai făcut, Mucenice Gheorghe, în luptele tale; şi, după suferinţe nenumărate, cu bărbăţie mare şi cu putere, dând laudă lui Dumnezeu, ai cântat: Aliluia!

Icosul al-8-lea

Purtătorule de chinuri, având în pieptul tău întreg pe Hristos, Cel ce este minunat între Sfinţi, prin acesta lucrai minunile cele înfricoşătoare şi mai presus de minte; de care noi înspăimântându-ne, cu mirare strigăm:

Bucură-te, cel ce vârfurile suliţelor ai nesocotit;

Bucură-te, cel ce ai biruit chinurile roţii;

Bucură-te, că te-ai arătat mai tare decât varul;

Bucură-te, că ai învins puterea veninului;

Bucură-te, că din mormânt ai ridicat pe un mort dedemult;

Bucură-te, că ai înviat boul lui Glicherie;

Bucură-te, cel ce ai izbăvit un copil din Bulgaria;

Bucură-te, cel ce ai scăpat un copil din Creta;

Bucură-te, cel prin care copilul a biruit;

Bucură-te, cel de care neguţătorii s-au oprit;

Bucură-te, cel ce ai primit stâlpul văduvei;

Bucură-te, că i-ai surpat pe zeii elinilor;

Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al-9-lea

Pe tine toată firea îngerilor văzându-te stând în mijiocul luptei, tânăr şi putenic prin Hristos, singur luptându-te, plesnind cu mâinile te lăuda; şi bucurându-se, pe Domnul slăvea, cântând: Aliluia!

Icosul al-9-lea

Ritor al dogmelor credinţei fiind, de trei ori fericite, şi minuni multe săvârşind, pe tine văzându-te popoarele pe pământ, către dumnezeiasca credinţă a lui Hristos se îndemnau, şi se bucurau cu duhul, strigând ţie unele ca acestea:

Bucură-te, priveliştea îngerilor;

Bucură-te, privirea oamenilor;

Bucură-te, îndulcirea puterilor cereşti;

Bucură-te, veselia oamenilor pământeşti;

Bucură-te, că te-ai făcut mărire cerului şi pământului;

Bucură-te, că bucurie ai adus îngerilor şi oamenilor;

Bucură-te, desfătarea frumoasă a lumii celei de sus;

Bucură-te, laudă dumnezeiască a lumii celei de jos;

Bucură-te, dulce strălucire a minţilor;

Bucură-te, dulce întrumuseţare a sufletelor;

Bucură-te, cel prin care Biserica se veseleste;

Bucură-te, cel prin care toată lumea dănţuieşte;

Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 10-lea

Ceata demonilor, văzându-te pe tine, Mucenice, că i-ai biruit pe ei prin luptă, căderea lor cu suspin amar o plângeau şi acestea ziceau: "Cum a biruit purtătorul de trup pe cei fără de trup" şi lui Dumnezeu cânta: Aliluia!

Icosul al 10-lea

Toiag de biruinţă mare şi atotputernic ai ridicat asupra amăgirii elinilor; pentru aceasta şi purtător de biruinţă te numeşti, Mucenice Gheorghe; de care noi, minunându-ne, spre laudă strigăm unele ca acestea:

Bucură-te, pierzătorul demonilor;

Bucură-te, surpătorul elinilor;

Bucură-te, cel ce ai sfărâmat pe idolii cei neînsufleţiţi;

Bucură-te, cel ce ai vădit meşteşugirile lor;

Bucură-te, că ai înfruntat stăpâniri şi începătorii;

Bucură-te, căci cu vărsarea sângelui tău pe leviatan l-ai înecat;

Bucură-te, cel ce focul amăgirii l-ai stins;

Bucură-te, cel ce lăţirea politeismului ai restrâns-o;

Bucură-te, înfricoşătorule arzător al capiştilor;

Bucură-te, preaputernicule sfărâmător al idolilor;

Bucură-te, cel din a cărui pricină satana suspină;

Bucură-te, cel prin care păgânismul oftează;

Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 11-lea

Cetele tuturor Sfinţilor întâmpinau, o, Mucenice, Sfânt sufletul tău, când se suia la ceruri, şi cu îngerii cântare de biruinţă lui Dumnezeu strigau cu veselie, cântând împreună: Aliluia!

Icosul al 11-lea

Lumina cea neapusă a Sfintei Treimi o vezi nemijlocit, o, Gheorghe Mucenice, şi te bucuri acum de bucuria cea adevărată, nesfârşită şi negrăită, pentru chinurile ce ai suferit. Pentru aceasta strig ţie:

Bucură-te, că te desfătezi în viaţa cea fără de moarte;

Bucură-te, că te împărtăşeşti de lumina cea negrăită;

Bucură-te, vorbitorule cu nematerialnicii îngeri;

Bucură-te, cel ce împreună petreci cu toţi Sfinţii;

Bucură-te, că împreună ai pătimit cu Hristos, Cel ce a pătimit mai înainte;

Bucură-te, că acum te-ai mărit împreună cu Cel ce S-a preaslăvit;

Bucură-te, cel ce ai dobândit Împărăţia Cerurilor;

Bucură-te, cel ce te-ai împărtăşit de veşnica mărire;

Bucură-te, cel ce porţi cununa cea neveştejită;

Bucură-te, cel ce ai luat după dar îndumnezeirea;

Bucură-te, neîncetat-văzătorule al lui Dumnezeu;

Bucură-te, dumnezeiescule împreună-moştenitor al lui Hristos;

Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 12-lea

Dar ai luat, Mucenicule, de la Dumnezeu, a vindeca patimile sufletelor şi ale trupurilor; pentru aceasta, dă-le pe acestea şi nouă slujitorilor Bisericii tale, celor ce de amândouă suntem lipsiţi, dar care cântăm lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 12-lea

Cu cântări de psalmi serbând amintirea şi luptele tale, Mucenice, te lăudăm pe tine şi te binecuvântăm din suflet, ca pe un fierbinte apărător al lumii, şi toţi cu cântările, ca şi cu buzele, sărutându-te, strigăm către tine:

Bucură-te, comoara cea nefurată a săracilor;

Bucură-te, mare apărător al vaduvelor;

Bucură-te, binefăcătorule în felurite împrejurări al credincioşilor;

Bucură-te, doctorule fără de plata al bolnavilor;

Bucură-te, că te faci tuturor toate, pentru Hristos;

Bucură-te, că scapi pe toată lumea din nevoi;

Bucură-te, grabnic ajutătorule al celor în nevoi;

Bucură-te, dulce mângâietor al întristărilor;

Bucură-te, izvorule nesecat al minunilor;

Bucură-te, curgere neîncetată a darurilor;

Bucură-te, minunea Bisericii celei din Lida;

Bucură-te, rugătorule şi mijlocitorule al tuturor;

Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Condacul al 13-lea

O, Mucenice Gheorghe, nume dulce şi scump tuturor credincioşilor, această scurtă laudă, ce o aducem ţie, cu blândeţe primeşte-o, şi de tot felul de întâmplări fereşte pe cei ce cântă lui Dunmezeu: Aliluia! (acest condac se zice de trei ori)

Apoi iarăşi se zice Icosul întâi

Înger întru nevoinţă cu adevărat te-ai arătat, purtătorule de biruinţă al lui Hristos Gheorghe; că materialnic şi cu trup fiind, vitejeşte pentru credinţă ca un nematerialnic şi fără de trup te-ai nevoit; pentru aceasta strigăm ţie unele ca acestea:

Bucură-te, că te-ai arătat fire mai presus de fire;

Bucură-te, că te-ai arătat materie mai presus de materie;

Bucură-te, tânărule, veselule şi preafrumosule;

Bucură-te, începătorule de nevoinţă al lui Hristos preaalesule;

Bucură-te, înger în trup, care covârşeşti pe cei muritori;

Bucură-te, lumescule om, mai presus de lume cu mintea;

Bucură-te, că întru nevoinţă în chipul soarelui te-ai arătat;

Bucură-te, că, după fel, ca un înger te-ai înfăţişat;

Bucură-te, adevărata lucrare a darului;

Bucură-te, curată nelucrare a firii;

Bucură-te, cel prin care credinţa s-a înalţat;

Bucură-te, cel prin care rătăcirea s-a stricat;

Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Şi Condacul întâi

Mult nevoitorului al lui Hristos, Marelui Mucenic Gheorghe, acum toţi din suflet să-i cântăm, lăudându-l pe el în Sfinţitele locaşuri, ca pe un preastrălucit mare soare al mucenicilor; şi ca unul apărător al credincioşilor şi ajutător, cu credinţă să-i strigăm: Bucură-te, Mare Mucenice Gheorghe!

Troparul, glasul 4:

Ca un izbăvitor al celor robiţi şi celor săraci folositor, neputincioşilor doctor, conducătorilor ajutător, Purtătorule de biruinţă, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hristos Dumnezeu să mântuiască sufletele noastre.

24 aprilie

Acatistul Sfinţilor Iorest şi Sava - Sfinţi Ierarhi Mitropolitii Ardealului

După obişnuitul început:

Condacul 1:

Pe fericiţii ierarhi, pe Iorest şi pe Sava, care au slujit adevărului şi cu viaţa şi cu învăţăturile lor au împodobit Biserica lui Hristos, cu credinţă şi cu evlavie să-i lăudăm, cinstind ostenelile lor şi zicând: Bucuraţi-vă, luminaţilor ierarhi şi mărturisitori ai Ortodoxiei!

Icosul 1:

Cela ce a ales şi a chemat pe ucenicii Săi la propovăduire, Acela te-a ales şi pe tine, Sfinte Ierarhe Ioreste, să propovăduieşti adevărul dreptei credinţe celor păstoriţi de tine şi să întorci la Ortodoxie pe cei rătăciţi. Pentru aceasta şi noi cu evlavie te lăudam, zicând:

Bucură-te, cela ce din botez numele de Ilie ai primit;

Bucură-te, că din pruncie credinţa cea dreaptă ai mărturisit;

Bucură-te, cela ce lui Dumnezeu, cu multă dorire ai urmat;

Bucură-te, că pentru credinţa cea dreaptă, mucenic te-ai arătat;

Bucură-te, cela ce în ţara Transilvaniei, ca o stea te-ai ivit;

Bucură-te, că Moldova cu învăţături sfinte te-a împodobit;

Bucură-te, cela ce la Putna din frumuseţile de taină ale cinului călugăresc te-ai adăpat;

Bucură-te, că Dumnezeu Icoană vie pe tine te-a arătat;

Bucură-te, cela ce pe Hristos, din toata inima ta L-ai iubit;

Bucură-te, că pentru dragostea Lui, multe prigoane ai pătimit;

Bucură-te, al dreptei credinţe râvnitor prea fierbinte;

Bucură-te, al Bisericii drept-măritoare prea ales părinte;

Bucură-te, Ierarhe Ioreste, prea fericite!

Condacul al 2-lea:

Ca o rază duhovnicească dintr-o familie aleasă ai strălucit, Sfinte Ierarhe Ioreste, şi ai împodobit Biserica lui Hristos cu lumina învăţăturilor tale, iar acum, în Biserica cea biruitoare din ceruri fiind, cânţi lui Dumnezeu cântare: Aliluia!

Icosul al 2-lea:

Arvuna dreptei credinţe, din Sfântul Botez primind-o, Ierarhe Sava, la vremea potrivită, cu multe şi mari strădanii ai adunat duhovnicească bogăţie Bisericii lui Hristos. Pentru aceasta te lăudăm, zicând:

Bucură-te, cela ce din părinţi binecredincioşi ai răsărit;

Bucură-te, că mărgăritarul dreptei credinţe ai dobândit;

Bucură-te, coborâtorule din oameni prea smeriţi;

Bucură-te, vlăstar ales, din strămoşi cu arhierie cinstiţi;

Bucură-te, a cetăţii Inaului împodobire Sfântă;

Bucură-te, a Transilvaniei mare şi neclintită stâncă;

Bucură-te, cela ce din pruncie virtutea, o, ai invăţat;

Bucură-te, că din izvorul Scripturilor Sfinte de mic te-ai adăpat;

Bucură-te, cela ce mintea cu cugetări dumnezeieşti ţi-ai hrănit;

Bucură-te, cela ce dar de vindecare ai primit;

Bucură-te, cela ce multe suflete, cu sârguinţă ai răscumpărat;

Bucură-te, că slujitor drept al Mântuitorului te-ai arătat;

Bucură-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat!

Condacul al 3-lea:

După călătorii prin ţări străine în mănăstirea Comana învăţat-ai rânduiala pravilei călugăreşti, Sfinţite Ierarhe Sava, şi toate ispitirile ce au venit asupra ta nu au fost în stare sp te despartp de dragostea lui Hristos şi sp te ămpiedice a cânta: Aliluia!

Icosul al 3-lea:

Evlaviosul voievod al Moldovei, Vasile Lupu, minunându-se de curăţia şi vrednicia vieţii tale, te-a numit pe tine, Ierarhe Ioreste, "întru toate credincios şi prea cinstit Părinte". Pentru aceea şi noi, nevrednicii, cu evlavie te lăudăm, zicând:

Bucură-te, cela ce eşti a Transilvaniei podoabă aleasă;

Bucură-te, că şi Moldovei i-ai fost odraslă frumoasă;

Bucură-te, a credincioşilor făclie mult luminată;

Bucură-te, cela ce eşti şi monahilor podoabă prea minunată;

Bucură-te, cela ce pe Hristos, în inimă, cu râvnă, L-ai purtat;

Bucură-te, că lui Dumnezeu cu smerenie fierbinte te-ai rugat;

Bucură-te, cela ce pe Hristos, cu cuvântul şi cu fapta L-ai binevestit;

Bucură-te, că în Rugăciuni şi postire, toată viaţa, o, ai trăit;

Bucură-te, cela ce cu vieţuirea ta pe mulţi ai călăuzit;

Bucură-te, că spre sfinţenia ta, Domnul din cer a binevoit;

Bucură-te, cela ce ai fost tuturor un bun şi ales părinte;

Bucură-te, al ierarhilor celor Sfinţi întâistătător în cinste;

Bucură-te, Ierarhe Ioreste, prea fericite!

Condacul al 4-lea:

Cu răutate pornindu-se oarecând Stăpânitorii Transilvaniei asupra creştinilor celor dreptcredincioşi, toţi fiii cei adevăraţi ai Bisericii noastre s-au bucurat nespus de alegerea ta ca arhipăstor al lor, Ierarhe Ioreste, şi văzând în tine un puternic apărător al Legii strămoşeşti, au cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 4-lea:

Strălucind în împlinirea poruncilor lui Hristos, ai fost chemat de Dumnezeu la darul preoţiei si, nu multă vreme după aceasta, ai fost ales în scaunul de mitropolit al Balgradului, fiind hirotonit prin mâinile mitropolitului Ştefan al ţării Româneşti. Pentru aceasta bucurându-ne de iconomia lui Dumnezeu, cea cu privire la tine, te lăudăm, zicând:

Bucură-te, cela ce ca preot, chemarea cu sfinţenie ţi-ai plinit;

Bucură-te, că Domnul spre o şi mai înaltă cinstire te-a hărăzit;

Bucură-te, că la vrednicia de arhiereu al lui Hristos ai fost chemat;

Bucură-te, că apoi, în ţara Românească la treapta de arhiereu ai fost ridicat;

Bucură-te, că mitropolitul Ştefan, al Ungrovlahiei, la plecare, cu părinteşti îndemnuri te-a povăţuit şi însoţit;

Bucură-te, cela ce cu toate virtuţile arhiereşti ai fost împodobit;

Bucură-te, că spre păstorire, Mitropolia Balgradului ţie s-a dat;

Bucură-te, că sosind în Balgrad, tot poporul mult s-a bucurat;

Bucură-te, cela ce, cu dragoste, întru credinţă dreaptă, pe toţi i-ai întărit;

Bucură-te, arhipăstorule, întru care harul luminii s-a sălăşluit;

Bucură-te, cela ce întru arhierie pe cei săraci nu i-ai uitat;

Bucură-te, cela ce în ajutorul tuturor, cu sârguinţă ai stat;

Bucură-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat!

Condacul al 5-lea:

Vestea vieţuirii tale celei îmbunătăţite, Sfinţite Ierarhe Sava, a răzbătut până departe şi toţi cei ce auzeau de trăirea ta cea Sfântă laudau pe Dumnezeu, din inimă, cântându-I: Aliluia!

Icosul al 5-lea:

Stătut-ai pe scaunul Mitropoliei Transilvaniei ca o făclie mult-luminoasă în sfesnic, luminând pe toţi cu lumina Treimii celei mai presus de fire. Pentru aceasta şi noi cu umilinţă te lăudăm, zicând:

Bucură-te, cela ce ai fost paătorul cel bun al turmei lui Hristos;

Bucură-te, că turma ta, din cursele potrivnicului, o, ai scos;

Bucură-te, cela ce toate ademenirile păcatului le-ai biruit;

Bucură-te, că de ameninţările vrăjmaşilor nicicum nu te-ai înfricoşat;

Bucură-te, cela ce cu platoşa adevărului te-ai întrămat;

Bucură-te, că pe nedrepţii asupritori, cu mult curaj i-ai înfruntat;

Bucură-te, cela ce marelui Atanasie cu vieţuirea te-ai asemănat;

Bucură-te, că pentru dreapta credinţă în temniţă ai fost aruncat;

Bucură-te, cela ce pentru adevar în lanţuri ai fost ferecat;

Bucură-te, că prin aceasta marelui Pavel ai urmat;

Bucură-te, cela ce uneltirilor asupritorilor te-ai împotrivit;

Bucură-te, că dreapta credinţă cu sârguinţă, o, ai propovăduit;

Bucură-te, Ierarhe Ioreste, prea fericite!

Condacul al 6-lea:

Propovăduit-ai neobosit şi cu mare râvnă cuvântul lui Dumnezeu cel adevărat, Ierarhe Ioreste, şi ai purtat grijă turmei tale, ferind-o de uneltirile răilor prigonitori, pe toţi întărindu-i în dreapta credinţă, iar prin luminarea minţii şi izvodirea cărţilor sfinte, i-ai povăţuit să cânte lui Hristos: Aliluia!

Icosul al 6-lea:

Fiind hirotonit arhiereu după rânduiala sfintelor canoane şi întorcându-te cu multă bucurie de la Târgovişte, la Mitropolia din Balgrad, păstorii şi credincioşii te-au primit cu litie şi cu cântări, mărind pe Dumnezeu, cu glas luminat. Pentru aceasta şi noi, cinstindu-te, zicem ţie:

Bucură-te, cela ce, plin de râvnă şi nădejde, la ai tăi te-ai întors;

Bucură-te, ierarhe fericite, al Domnului nostru Iisus Hristos;

Bucură-te, cela ce de popor şi de păstori cu dor ai fost aşteptat;

Bucură-te, că pe toti, la înapoiere, ca arhiereu i-ai binecuvântat;

Bucură-te, cela ce de preoţi şi de turmă ai fost mult cinstit;

Bucură-te, că celor ce unelteau împotriva dreptei-credinţe cu hotărâre te-ai împotrivit;

Bucură-te, că Dumnezeu, Cel peste toate, ţi-a dat întărire;

Bucură-te, că tuturor le-ai fost statornică ocrotire;

Bucură-te, cela ce multe soboare de preoţi ai adunat;

Bucură-te, că pe toţi la apărarea dreptei credinţe i-ai îndemnat;

Bucură-te, cela ce pe rătăciţi cu tărie i-ai înfruntat;

Bucură-te, că încercând să te schimbe din arhipăstorire, pe potrivnici i-ai ruşinat;

Bucură-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat!

Condacul al 7-lea:

Mai înainte de hirotonia ta întru arhiereu, de praznicul înălţării Sfintei Cruci, Ierarhe Sava, lepădându-te de toate cele deşarte, crucea ţi-ai luat şi urmând lui Hristos, din inimă ai cântat: Aliluia!

Icosul al 7-lea:

Hristos, Mântuitorul nostru, căutând spre sfintele tale Rugăciuni, te-a scos din temniţă, Ierarhe Ioreste, spre folosul Bisericii Sale. Pentru aceea şi noi, lăudându-te, zicem ţie:

Bucură-te, cela ce, pentru adevăr, în temniţă ai fost aruncat;

Bucură-te, că şi acolo, lui Dumnezeu, din tot sufletul te-ai rugat;

Bucură-te, cela ce pe Hristos, cu suspinele tale L-ai chemat;

Bucură-te, că prin voia Lui, din închisoare ai fost slobozit;

Bucură-te, cela ce, după aceea, la mănăstirea Putna te-ai dus;

Bucură-te, că în această mănăstire laudă şi mulţumire lui Hristos ai adus;

Bucură-te, cela ce apoi, de la Putna la Iaşi ai plecat;

Bucură-te, că acolo Varlaam Mitropolitul cu drag te-a îmbrăţişat;

Bucură-te, că şi de voievodul Vasile Lupu ai fost bine primit;

Bucură-te, că pe toţi cu firea ta cea blândă i-ai dobândit;

Bucură-te, cela ce eşti chezaş al dumnezeieştii bunei-voinţe;

Bucură-te, mărturisitorule neclintit al dreptei-credinţe;

Bucură-te, Ierarhe Ioreste, prea fericite!

Condacul al 8-lea:

Apărător celor dosădiţi şi potrivnic celor asupritori te-ai arătat, Ierarhe Ioreste, că turma ta ai călăuzit-o cu strălucirea minunatelor tale nevoinţe, prin pustia cea arzătoare a patimilor, către pământul făgăduinţei, la izvorul cel dătător de viaţă al învăţăturii lui Hristos, pentru care şi noi cu credinţă te lăudăm, cântând: Aliluia!

Icosul al 8-lea:

Cei ce nu iubeau dreapta credinţă cautau asupra ta felurite pricini, spre a te izgoni din scaun. Dar tu ca un adevărat păstor, ai stat până la moarte lângă turma ta şi ţi-ai pus sufletul pentru ea, Ierarhe Sava. Pentru aceea şi noi, smeriţii, te lăudăm, zicând:

Bucură-te, cela ce eşti adevărat arhiereu al lui Hristos;

Bucură-te, că eşti tuturor credincioşilor de mare folos;

Bucură-te, cela ce viclenia prigonitorilor ai vădit;

Bucură-te, că în necazuri, ca o stâncă neclintită te-ai dovedit;

Bucură-te, cela ce ai înfruntat cumplite prigoane;

Bucură-te, cela ce nu te-ai întristat când răbdai răni;

Bucură-te, că pentru strămoşeasca credinţă multe chinuri ai pătimit;

Bucură-te, cela ce de adunărea celor puternici ai fost osândit;

Bucură-te, cela ce, deşi bolnav, în temniţa Balgradului şi Iernutului ai fost aruncat;

Bucură-te, cela ce pentru statornicia ta în credinţă în lanţuri grele ai fost ferecat;

Bucură-te, că de ispitele celor ce voiau să te cumpere te-ai lepădat;

Bucură-te, că mărirea cea deşartă de la tine totdeauna ai alungat;

Bucură-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat!

Condacul al 9-lea:

Privegheat-ai, cu multă grijă, asupra turmei tale celei duhovniceşti, în vreme de furtună şi de încercare, Sfinţite Ierarhe Sava. Pe toţi i-ai îmbărbătat să nu se abată de la dreapta credinţă, ci lui Hristos Dumnezeu laudă să-I aducă, cântând: Aliluia!

Icosul al 9-lea:

Mlădiţă odraslită din tulpina neamului nostru, fericite Ioreste, pentru credinţa ta cea neclintită şi pentru dragostea ta de popor ai fost aruncat în temniţă, învrednicindu-te de cununa cea neveştejită a mărturisitorilor lui Hristos; pentru aceasta şi noi cu dragoste te lăudăm pe tine, zicând:

Bucură-te, Ierarhe Ioreste, că adevărului ai slujit;

Bucură-te, că pentru popor şi dreapta credinţă mult te-ai ostenit;

Bucură-te, cela ce predaniile sfinte cu râvnă ai păstrat;

Bucură-te, că legea strămoşească cu dragoste ai apărat;

Bucură-te, cela ce în noianul prigoanelor nicicum n-ai şovăit;

Bucură-te, că în furtuna încercărilor întocmai ca o stâncă tare te-ai dovedit;

Bucură-te, cela ce cu bărbăţie pe potrivnici i-ai înfruntat;

Bucură-te, că pe fraţii cei năpăstuiţi, cu sârguinţă i-ai apărat;

Bucură-te, cela ce te-ai aflat neamului nostru stâlp nebiruit;

Bucură-te, că încrederea turmei tale pe drept, o, ai agonisit;

Bucură-te, cela ce cu pilţă vieţii tale pe toţi ai înflăcărat;

Bucură-te, că întărire minunată în credinţa tuturor te-ai arătat;

Bucură-te, Ierarhe Ioreste, prea fericite!

Condacul al 10-lea:

Faptele tale cele bune, Ierarhe Ioreste, nu s-au măsurat cu lungimea vremii, ci cu râvna cea aprinsă a inimii tale, pentru dreapta credinţă. Puţină vreme păstorind, te-ai învrednicit a fi împreună cu Sfinţii şi ai cântat lui Dumnezeu: Aliluia!

Icosul al 10-lea:

În zadar cautau vrăjmaşii tăi, ca prin tot felul de chinuri să înduplece voinţa ta, Ierarhe Sava şi, în loc de adăvar, strâmbătatea s-o mărturiseşti. Dar ca un stâlp de foc ai rămas, până departe luminând şi pildă vie păstoriţilor tăi făcându-te. Pentru aceasta, cu evlavie te lăudăm, zicând ţie:

Bucură-te, cela ce de prigonitori cu nuiele ai fost bătut;

Bucură-te, că prin suferinţe lui Hristos bine ai plăcut;

Bucură-te, cela ce, prin lovirea cu nuiele, trupul ţi-a fost sfâşiat;

Bucură-te, că din sângele Tău, pământul ţării s-a adăpat;

Bucură-te, cela ce adevărul cu viaţa l-ai pecetluit;

Bucură-te, că în dreapta credinţă ai rămas mereu neclintit;

Bucură-te, cela ce chinuri muceniceşti nesfârşite ai răbdat;

Bucură-te, că pilda Sfinţilor Mucenici cu sârguinţă ai urmat;

Bucură-te, cela ce de Biserica, între Sfinţi ai fost aşezat;

Bucură-te, că ţara Transilvaniei, ca pe un prinos, lui Dumnezeu te-a dat;

Bucură-te, lauda cuviincioasă a Bisericii strămoseşti, prea mărită;

Bucură-te, a dreptcredincioşilor creştini cunună nevestejită;

Bucură-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat!

Condacul al 11-lea;

În fiecare vineri erai scos afară din temniţă de la Vint şi crunt bătut cu nuiele până la sânge, Sfinţite Ierarhe Sava, iar tu, întocmai ca mărturisitorii de odinioară ai adevărului, răbdai, rămânând neclintit în credinţă şi lui Dumnezeu laudă aduceai, cântând: Aliluia!

Icosul al 11-lea:

Deşi numai trei ani ai păstorit pe scaunul Mitropoliei Balgradului, Ierarhe Ioreste, dar te-ai îngrijit de oile turmei tale duhovniceşti cu multă sârguinţă. Pentru aceasta, după cuviinţă, lăudându-te pe tine, îţi zicem:

Bucură-te, neobositule păstor al turmei celei duhovniceşti;

Bucură-te, că pe a ta turmă şi acum spre tot binele o povăţuieşti;

Bucură-te, că predania Sfinţilor Parinti, plin de râvnă, o, ai păstrat;

Bucură-te, cela ce cu osârdie pilda Sfinţilor ai urmat;

Bucură-te, cela ce sfintele locaşuri ale ţării noastre le-ai cercetat;

Bucură-te, că de la cetatea Braşovului, până în munţii Maramureşului ai alergat;

Bucură-te, cela ce tuturor credincioşilor tăi ai fost de folos;

Bucură-te, că i-ai povăţuit pe ei, ca un adevărat Părinte duios;

Bucură-te, cela ce lumina cea Sfântă a Scripturilor, preoţilor tăi ai dăruit;

Bucură-te, că prin toate, legea noastră strămoşească ai întărit;

Bucură-te, cela ce, după ajutoare, până în pravoslavnica Rusie ai plecat;

Bucură-te, că, întors în ţară, pătimind tot felul de chinuri, la cele veşnice te-ai mutat;

Bucură-te, Ierarhe Ioreste, prea fericite!

Condacul al 12-lea:

Dărâmat-au potrivnicii Sfântul locaş al Mitropoliei Balgradului, zidit de Mihai Voievodul, întregitor de ţară, în care şi voi slujit-aţi cu vrednicie, fericiţilor Ierarhi Ioreste şi Sava. Dar în locul lui a răsărit locaşul nou şi mândru al Reîntregirii Bisericii noastre Ortodoxe de veacuri, care azi se înnoieşte cu strălucire, prin vrerea lui Dumnezeu. Pentru aceasta cu credinţă fierbinte cântăm cu toţii lui Dumnezeu, Celui ce toate spre bine le orânduieşte: Aliluia!

Icosul al 12-lea:

Postaţi, la vreme, prea Sfinţilor Ierarhi, păstori, învăţători şi ocrotitori ai fraţilor voştri de neam şi de credinţă, cu care împreună aţi luptat şi aţi suferit. Neştiute sunt până acum mormintele în care odihnesc sfintele voastre oseminte. Dar pomenirea voastră se cinsteşte pururea în Biserica dreptmăritoare a credincioşilor noştri români, pentru care, şi acum, vă rugaţi în ceruri! Pentru aceasta mărindu-te, împreună cu Sfinţitul Ierarh Iorest, cu laude te cinstim, Sfinţite Ierarhe Sava, părintele nostru, grăindu-ţi unele ca acestea:

Bucură-te, apărător neînfricat al Bisericii lui Hristos;

Bucură-te, că te-ai arătat turmei tale ca un adevărat păstor cuvios;

Bucură-te, cela ce ai cinstit slujba încredinţată ţie;

Bucură-te, că nu te-ai abătut de la Sfânta Ortodoxie;

Bucură-te, că lupta cea bună toată viaţa ai luptat;

Bucură-te, că credinţa cea bună, până la sfârşit ai păstrat;

Bucură-te, cela ce acum te afli în cer, lângă toţi cei biruitori;

Bucură-te, că eşti pildă de viaţă pentru bunii păstori;

Bucură-te, sfinte mărturisitor al credinţei strămoseşti;

Bucură-te, cela ce din cer şi astăzi de noi te ingrijeşti;

Bucură-te, că şi acum, tot atât de folositor creştinilor te-ai aflat;

Bucură-te, cela ce cu sfinţenie pe calea vieţii ai umblat;

Bucură-te, Ierarhe Sava, care lui Hristos ai urmat!

Condacul al 13-lea:

O, preafericiţilor ierarhi ai lui Hristos, Ioreste şi Sava, care, prin strădaniile şi pătimirile voastre din viaţă, v-aţi învrednicit să dobândiţi partea cea de-a dreapta Tatălui ceresc, primind Rugăciunile noastre smerite, de acum, cereţi de la Bunul Dumnezeu să dăruiască Bisericii Sale tărie, Ţării noastre pace şi întru toate bună sporire, iar nouă credincioşilor iertare de păcate şi mare milă, ca să cântăm lui Dumnezeu, împreună cu voi, Aliluia! (Acest Condac se zice de trei ori)

După care se zice:

Icosul 1. Cel ce a ales şi a chemat pe ucenicii Săi...

Condacul l: Pe fericiţii Ierarhii., apoi:

Rugăciune:

Pe Sfinţii lui Dumnezeu Ierarhi Iorest şi Sava, trăitori cu adevărat ai smereniei călugăreşti şi purtători ai darurilor cereşti, care au pus credinţa cea dreptmăritoare mai presus de toate cele vremelnice şi au îndurat chinuri şi moarte pentru apărarea legii noastre strămoşeşti şi pentru încurajarea poporului nostru dreptcredincios, cu laude să-i cinstim. Voi, care aţi odrăslit din Biserica dreptmăritoare, din ţara Transilvaniei şi care acum vă bucuraţi de mărirea mucenicilor şi a mărturisitorilor lui Hristos, primiţi Rugăciunea noastră şi mijlociţi pentru noi înaintea Bunului şi Milostivului Dumnezeu, Celui în Treime preamărit. Ocrotiţi, cu Rugăciunile voastre, lumea care vă cinsteşte pe voi, ca pe nişte stâlpi neclintiţi ai dreptei credinţe. Rugaţi-vă Domnului, ca să întărească unitatea şi dragostea de credinţă dintre fraţi, să reverse harul păcii în inimile tuturor, să ferească turma credincioşilor de toată reaua întâmplare, ca într-un cuget şi într-un glas să preamărim pe Cel ce este Dătătorul darurilor şi Mântuitorul nostru. Privegheaţi şi vă rugaţi pentru noi ca, izbăviţi fiind, prin mijlocirile voastre, de cursele celui rau, lupta cea bună a mântuirii să o ducem în toate clipele vieţii noastre şi să rămânem neclintiţi în dreapta credinţă a moşilor şi strămoşilor noştri. Rugaţi-vă Domnului, ca să trimită grabnicul Său ajutor tuturor celor dreptcredincioşi, care aleargă la sprijinul vostru mijlocitor, în toate cererile pentru mântuire şi pentru cele de folos în viaţa de acum şi în cea viitoare, pentru ca, fiecare din noi, dobândind cele ce sunt spre binele nostru, să mărim pe Preabunul Dumnezeu, Cel întreit închinat: Tatăl, Fiul şi Duhul Sfânt, acum şi pururea şi în vecii vecilor, Amin!